Reuniunea CCL – 21.09.2017.

 

Stimate domnule deputat/senator,

Membrii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca (CCL) au deosebita onoare să vă invite la reuniunea lunară din data de joi, 21.09. 2017, ora 17.00, ce va avea loc în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, pentru a dezbate câteva teme de interes comun:

1. Stadiul proiectelor promise de către Dvs. clujenilor în campania electorală de alegeri ori la întâlnirea cu membrii CCL din data de 17 nov. 2016.
2. Modalitățile în care vedeți posibilă susținerea proiectelor de infrastructură ale Clujului și ale Transilvaniei de către toți parlamentarii clujeni.
3. Propuneri de teme pentru legiferare – susținute de către membrii CCL - pentru următoarele sesiuni parlamentare.

Vă mulțumim și contăm pe confirmarea participării Dvs. până la data de 15 septembrie 2017.

Cu deosebită considerație,

Secretariatul CCL

Materiale anexe:

Propuneri dl Consul Pascal Fesneau

 

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi, 21.09.2017
Locul de desfasurare: Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca.
Presedinte de sedinta dl. Iosif Pop

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

1. Stadiul proiectelor promise de către parlamentari clujenilor în Campania electorală de alegeri ori la întâlnirea cu membrii CCL din data de 17 nov. 2016.
2. Modalitățile de susținere a proiectelor de infrastructură din Cluj și Transilvania de către toți parlamentarii clujeni.
3. Propuneri de teme pentru legiferare – susținute de către membrii CCL 

 

Proces Verbal

Incheiat azi, 21.09.2017, cu ocazia reuniunii lunare a  Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, reuniunea Consiliului Civic a avut ca invitati membrii ai Consiliului Civic, Demnitari activi din Parlamentul Romaniei, reprezentanti mass-media locală, cetateni interesati de temele dezbaterii, si s-au discutat urmatoarele puncte din ordinea de zi:

Dl. Iosif Pop:

Prezinta formatul dezbaterii si propune pregatirea de intrebari si subiete care tin de nivel parlamentar urmarind scopul comunicarii directe intre alegatori si alesi pe 3 teme majore:

1. Stadiul atacarii sau finalizarii proiectelor din Campania Electorala,
2. Sustinerea proiectelor de infrastructura a Clujului
3. Propuneri de legiferare – modificare de la cetatenii Clujeni

Dl. Deputat Cornel Itu:

Am promis un proiect major reprezentativ pentru judetul Cluj-Transilvania-și poate pentru intreaga Romanie, care se numeste Tetapolis. Un parc industrial pentru cercetare, dezvoltare si inovare care spera ca intr-un viitor apropiat acest proiect sa prinda contur, pentru că Clujul reprezinta sub aspectul cercetarii, inovarii si dezvoltarii un camp benefic datorita existentei parcurilor industriale, universitatilor, cercetatorilor, studentilor. În acest parc industrial cercetatorii pot sa isi gaseasca un loc de munca, care cercetatori lucreaza in strainatate in alte parcuri industriale occidentale, in speranta intoarcerii acestora in Romania, brandul concentrandu-se nu doar in domeniul IT ci si in domeniul cercetarii inovarii si dezvoltarii.

Un alt proiect promis in campania electorala a fost Muzeul Locomotivei și al materialului rulant la Dej. A reusit trecerea acestui proiect in Senat, si in toate comisiile din Camera Deputatilor, asteptand raspunsul Guvernului si probabil va fi pe ordinea de zi intr-un viitor apropiat. E un proiect de suflet fiind 23 de locomotive in stare impecabila pentru care se pot obtine fonduri in vederea dezvoltarii turismului in aceasta zona.

Un alt proiect impreuna cu colegii de la PMP si PNL: bariere cu semnalizare acustica si optica pe drumurile nationale la calea ferata. Prin discutiile avute cu dl. Ministru Cuc al transporturilor s-au materializat 70 de bariere acustice si optice dintre care 3 sunt in judetul Cluj.

Legat de sanatate, s-au alocat pentru ambulanta din Dej 2,4 miliarde lei finalizandu-se cladirea. Printr-o interventie directa la dl ministru Arafat a reusit aducerea pentru ambulantele ISU 340 milioane lei de la Deltamed.

Referitor la invatamant, am reusit sa cuprindem in proiecte renovarea scolii de la Vad care trebuia finalizata, si alte actiuni care au avut loc dupa campania electorala.

Pentru  viitor cautam solutii impreuna cu colegii parlamentari pentru infrastructura, referitor la blocajul traficului: ramane in atentie centura municipiului Dej, centura Clujului și autostrada Transilvaniei.

Dl. Iosif Pop:

Am simtit ca si Clujean, abordarile practice ale dlui Deputat Itu pentru proiectele de Cluj, iar atunci cand a vrut o coalizare de forte parlamentare unii s-au oferit dar dansul a realizat, si ma refer la legea 52, Legea Transparentei decizionale.

Dna. Deputat Burciu Cristina:

In campania electorala alaturi de colegii mei din PSD Cluj am vorbit clujenilor despre programul de guvernare a partidului nostru, fara a face promisiuni specifice, deoarece la acel moment am considerat ca nu era cazul. Amintesc insa disponibilitatea mea pe care le-am trimis-o personal primarilor clujeni, vizand suportul si deschiderea mea pentru ca impreuna sa reusim sa finalizam proiectele legate de dezvoltarea localitatilor judetului nostru.

Privitor la activitatea parlamentara, legat de infrastructura rutiera a judetului Cluj, doresc sa precizez faptul ca in luna martie a acestui an, am adresat o interpelare ministrului transporturilor, domnului Razvan Cuc, in urma solicitarii primariei municipiului Turda, de a aproba cat mai repede o hotarare de Guvern necesara pentru preluarea in administrarea Ministerului Transporturilor prin compania nationala a infrastructurii rutiere, a unor sectoare de drumuri nationale aflate la aceasta data in administrarea municipiului Turda. Este vorba de segmente de drum care asigura legatura intre drumul european E60 si autostrada Transilvania si de podul de peste raul Aries situat pe DN1, care prezinta degradari majore la elementele principale de rezistenta.

In urma acestei interpelari am primit un raspuns pozitiv din partea ministerului transporturilor spunandu-mi-se faptul ca in urma analizelor efectuate impreuna cu reprezentantii CNAIRE s-a luat decizia transferului podului de peste raul Aries, proiectul de hotarare de Guvern fiind in curs de finalizare. Iar pentru restul de tronsoane de drumuri nationale solicitate de autoritatile locale Turda, se va analiza posibilitatea de preluare dupa rectificarea bugetara.

De asemenea, in luna mai, am adresat o intrebare tot ministrului transporturilor pe subiectul centurii de Nord a municipiului Turda. Drumul de legatura dintre localitatea Tureni si Autostrada Transilvania in lungime de 5,4 km. Un drum cu o importanta deosebita pentru locuitorii municipiului Turda si pentru economia din zona. Traficul greu care sufoca intrarea si iesirea din oras fac din aceasta sosea o necesitate imediata inclusiv pentru reducerea poluarii cu noxe, polifonice si a bunei intretineri a orasului. Investitia la centura de Nord a municipiului Turda va putea fi analizata in cadrul unei rectificari bugetare, in conditiile suplimentarii fondurilor alocate, precum si prin fundamentarea bugetului anului urmator. Totodata, ministrul transporturilor a subliniat importanta acestui proiect de investitii atat pe plan local cat si national.

Mentionez de asemenea proiectele legislative pe care le sustin alaturi de colegii mei, unul dintre ele de actualitate privind completarea si modificarea legii 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate si care prevede modificarea termenului de valabilitate al pasapoartelor electronice simple de la 5 ani la 10 ani. Acest proiect de lege urmareste alinierea legislatiei Romaniei la bunele practici din majoritatea statelor membre ale Uniunii Eropene.

Un alt proiect legislativ pe care il sustinem, este finantarea institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie Cantacuzino, in vederea realizarii planului national de interventie si prevenirea imbolnavirii in masa a populatiei.

Un alt proiect legislativ pe care il sustinem este legat de garda civila si realizarea serviciului militar pe baza de voluntariat. Scopul programului e ca prin acest stadiu de voluntariat sa se asigure atat pregatirea cadrelor militare cat si incurajarea voluntariatului in Romania si creearea de locuri de munca conexe.

De asemenea, sustin, un proiect de lege pentru modificarea si completarea legi nr. 1 a educatiei nationale, deoarece in prezent legislatia prevede implicarea consiliilor judetene numai in finantarea organizarii si desfasurarii olimpiadelor si a concursurilor scolare locale insa nu asigura si fondurile pentru premierea elevilor. In urma modificarilor legislative se creeaza cadrul legal prin care consiliile judetele se pot implica direct in acordarea de premii unitatilor de invatamant si elevilor care obtin rezultate deosebile la concursuri si olimpiade organizate la nivel local.

Raman deschisa cooperarii nu doar cu parlamentarii clujeni ci si cu toti reprezentantii administratiei publice locale ale institutiilor statului si cu dumneavoastra – membrii Consiliului Civic Local Cluj Napoca. Cred ca impreuna putem finaliza ceea ce ne dorim cu adevarat si cred ca putem asigura cresterea vietii locuitorilor judetului Cluj.

Dl Florin Stamatian – Sustine proiectul Colegiului Medicilor:

In ceea ce priveste spitalul de urgenta, sumele alocate sunt insuficiente, am atras atentia de mai multe ori ca acei 150 milioane care vin din fonduri Europene nu ajung nici la un spital. Am avut interpelari pentru ministrul invatamantului pentru ministrul sanatatii pentru cercetare, am avut initiative legislative si amendamente la unele legi care au privit sanatatea, si am fost alaturi de colegii mei.Mai multe elemente ale activitatii parlamentare le aveti in Raportul atasat.

Problema autostrazilor nu tine de Parlament. Nu este de vina Parlamentul pentru ca s-a prabusit tronsonul Turda-Sebes.

Dl. Iosif Pop:

Intrebare: Exista o legiferare in zona  Ministerului Transporturilor referitor la cine poate fi angajat la astfel de lucrari de infrastructura extrem de pretentioase?

Raspuns Dl. Stamatian: Acestea sunt licitatii transparente la care deputatii nu au acces.

Dl. Iosif Pop: Dle. Deputat, sunt in asentimentul d-voastra, daca spun ca aveti sprijin larg din partea PSD-ului pentru proiectul Spitalului Regional de Urgente ?. Daca atingeti unul dintre dezideratele noastre de cetateni- atunci cand sunt proiecte care ne privesc pe toti-puteti sa coalizati cu ceilalti parlamentari ?.

Dl. Stamatian: Cand e vorba de astfel de obiective care sunt cireasa de pe tort, o perla a unei activitati guvernamentale si parlamentare, sigur ca toti lucram in aceeasi directie.

Dl. Senator Laszlo Attila reprezentat prin dl. Gabora Attila:

“Vă mulțumesc pentru invitație, dar din păcate nu v-am putut onora cu prezența mea, deoarece sunt implicat în activități legate de Comisia de Sănătate a Senatului României, a cărei președinte sunt”-este mesajul scris adus in fata membrilor CCL..

În această clipă în calitatea pe care o dețin sunt implicat în mai multe acțiuni majore la nivel național și internațional, si permiteți-mi să vă prezint aceste activități. Pregătirea președinției UE 2019, unde comisia noastră a propus să avem un capitol de sănătate, care sa aibă ca și temă prevenția, atât primară, cât și cea secundară în sănătate, respectiv demografia. În cursul perioadei anterioare, au fost o serie de acțiuni, atât în țară cât și în străinătate, care au avut ca obiect consultările pe această temă.

Un alt obiectiv major se referă la competiția privind relocarea Agenției Europene a Medicamentului, de la Londra în țara noastră, decizie care va fi luată la sfârșitul lui septembrie, unde țara noastră și-a depus candidatura. În afara de noi și-au depus candidaturile încă 12 țări.

Profit de această ocazie de a vă aduce la cunoștință că la aproape toate forurile, și cu toți interlocutorii, inevitabil atingem problema Brexitului, în această clipă se pregătesc acele decizii care vor reglementa perioada ieșirii Marii Britanii din UE. Această ieșire va avea ca și consecință o scădere a veniturilor UE cu aproximativ 10-12 miliarde de euro anual, și dacă luăm în considerare că anul 2019 va fi și an electoral la nivel european, vedem că se încearcă creionarea exercițiului financiar 2020-2027 în aceste săptămâni, luni. Asta înseamnă că trebuie regândit profund modul de finanțare, atât pe domenii, cât și ca sume a proiectelor europene, și discuțiile pornesc de la o analiză privind eficiența utilizării sumelor disponibile în țările europene. Aici intenția europeană este de a analiza cât și cum, cu ce eficiență s-au utilizat sumele disponibile pană acum, și de nenumărate ori ni s-a adus la cunoștință, că în cazul în care nu ne îmbunătățim semnificativ gradul de utilizare a acestor sume, să nu ne facem iluzii că finanțările vor continua și în exercițiul financiar următor. Cu alte cuvinte, dacă nu suntem capabili să le utilizăm, ele vor fi tăiate. În același timp vor fi regândite rapoartele dintre bugete pe domeniile actuale, având în vedere că există o presiune enormă pentru a se aloca sume importante pentru relocarea și integrarea persoanelor care au ajuns în statalele membre în urma migrației, și în același timp, există o presiune enormă din partea domeniul militar, pentru a beneficia și acest domeniu de finanțarea europeană. Motiv pentru care, pe de o parte, atrag atenția tuturor instituțiilor implicate în procesul atragerii de fonduri europene,  să depună eforturi pentru eficientizarea utilizării acestor sume. În același timp, mă îngrijorează faptul că toate aceste probleme majore vor duce, probabil, la o scădere de empatie a guvernului nostru asupra domeniului de sănătate. La ora actuală avem o serie de proiecte majore de sănătate în județul nostru, apreciez eforturile depuse de către Consiliul Județean și de către autoritățile locale, UMF și a celorlalte instituții implicate  privind deblocarea Spitalului Regional, un proiect vital pentru județul nostru, care a fost salvat in ultima clipă în cursul săptămânilor trecute (trebuie sa conștientizăm că suntem în competiție cu alte centre universitare, o competiție extrem de dură, câteodată chiar neloială, în vederea relocării acestui proiect într-o altă localitate). În același timp apreciez efortul depus de Institutul Oncologic pentru demararea construcției corpului nou de la această instituție.

Ceea ce ține de celelalte proiecte de interes local, județean sau regional, în alte domenii decât sănătatea, implicarea mea este cea în calitate de senator, și vă aduc la cunoștință că există un dialog permanent cu ceilalți colegi senatori și deputați din județul nostru, nu există divergențe de opinie privind sprijinul pentru proiectele clujene.

Ceea ce ține de activitatea legislativă, cred că interesul major în zilele următoare se va orienta spre legea vaccinării, unde trebuie să mulțumesc sutelor sau miilor de adrese, memorii, sesizări primite de la membrii societății civile. Și spre sfârșitul anului, după intențiile colegilor de la putere, codul sănătății. Dar cunoscând metodologia de adoptarea a proiectelor legislative, eu sunt mai pesimist. Legea sănătății, o lege ordinară, care în decurs de 12 ani a fost modificata mai mult de 1400 ori, având articole care au fost modificate într-un singur an de 5 ori. Sper să avem un cod al sănătății, o lege organică,  pentru a-i oferi stabilitate legislativă.”

Dl. Deputat Horia Nasra:

Foarte multe lucruri ar putea fi discutate atat la nivelul activitatii noastre parlamentare dar si colaterale, si chiar daca nu intra in atributiile noastre aceste probleme administrative si judetene, avand in vedere ca suntem deputati ai Clujul in primul rand, trebuie sa aratam cu degetul si spre problemele de coruptie care afecteaza administratia Clujului. De asemenea, alaturi de colegii din PSD dar si din alte partide, cu totii am sprijinit programe de dezvoltare locale si anume: bani pentru investii in comunele judetului Cluj. Noi nu avem capacitatea financiara de a sprijini aceste proiecte, dar indirect sustinem toate aceste proiecte.

Referitor la Autostrada Turda-Sebes, dupa ce va fi finalizat acest proiect prioritar – Autostrada Transilvania, judetul Cluj va deveni un nod de autostrazi in inima Romaniei. E judetul care beneficiaza de cei mai multi km de autostrada.

Proiectul “centura Clujului” este un proiect pe care il sustinem cu totii. Insa o mai mare prioritate o are metroul Clujului. Putem sa ne gandim cum rezolvam problema Clujului pentru urmatorii 30 de ani. Sa facem acea centura este imperios necesar insa este insuficient. Pentru cei care locuiesc in Floresti-Gilau, pentru cei care locuiesc in Apahida, si in Jucu e foarte probabil sa vina tot pe vechile drumuri in Cluj, de asemenea, cei care locuiesc in Manastur si Marasti, tot nu li se rezolva integral problema.

Si atunci, pentru ca populatia creste, sunt tot mai multi studenti care vin, si raman in Cluj, avem nevoie de un proiect la care sa punem umarul cu totii. Un proiect care nu poate fi sprijinit prin investitii locale si guvernamentale. Trebuie sa ne imprumutam. Daca vrem sa facem ceva pentru Cluj, trebuie impreuna cu administratia locala sa intrebam cetatenii: `Vreti luna de luna, fiecare dintre voi sa puna un ban sa avem un metrou in orasul asta care sa plece din Gilau si sa se termine dupa Aeroport, in Apahida?` `Vrem sa degrevam centrul clujului de traficul din zona si sa avem un oras mai putin poluat? ` `Care este parcursul Clujului pentru urmatorii 30 de ani?` Si bineinteles ca si aceasta centura intra in acest proiect dar este insuficient sa gandim ca putem sa rezolvam problema traficului doar prin aceasta centura.

Dl. Senator Mihai Gotiu:

Unul dintre lucrurile pe care l-am promis in campania electorala a fost transparentizarea activitatii parlamentare si am reusit sa ii conving pe colegii din biroul permanent al Senatului sa avem macar cu 24 de ore inainte proiectele care vor intra in dezbatere in biroul permanent, in comisii si Senat, puse pe site.

Unul dintre proiectele de interes este legat de suplimentarea sumei pentru extinderea Bibliotecii Central Universitare din Cluj, din fericire am gasit intelegere atat in comisiile de educatie cat si in comisiile de buget-finante, pentru sustinerea partiala a acestui amendament, cu promisiunea ca la rectificarea bugetara se vor adauga sumele necesare, pentru ca acest proiect foarte important pentru educatia Clujului sa nu fie intrerupt.

Am facut parte la activitatea legata de comisia din invatamant, considerand ca educatia superioara nu doar pentru Cluj ci pentru intreaga Romanie, reprezinta miza numarul unu pentru viitorul acestei tari. Din pacate, nu am vesti foarte bune din acest domeniu, in ciuda numeroaselor interpelari, sustineri, promovari a celor din domeniu, a universitatilor, cercetatorilor din tara sau strainatate. Nu am reusit sa convingem ca la schimbarea Guvernului sa se revina la aceasta reunire.

Voi continua aceasta activitate pe partea de educatie, pentru ca nu vorbim doar de legi ci si de schimbarea de mentalitate astfel incat sa nu mai fie nevoie atunci cand avem nevoie de aprobarea unor proiecte si de abordari om la om si sa fie suficiente argumentele logice si clare pentru a sustine aceste investitii. Din acest punct de vedere sunt implicat in acest moment intr-o dezbatere care probabil se va intinde cateva luni, pentru ca avem o directie in care Romania pare sa mearga in acest moment.

Avem o revenire a ideii de a ne exploata resursele primare: minereuri, lemn, si altele, sau avem o alta alternativa de a merge catre industrii cu valoare adaugata, catre industrii creative, iar din acest punct de vedere Clujul este un model.

Daca Clujul este acceptat ca si model de dezvoltare atunci mult mai usor vom convinge pe ceilalti parlamentari sa dea bani pentru infrastructura Clujului, pentru tot ceea ce este nevoie in judetul nostru.

Sunt implicat si in comisia pentru cercetarea abuzului, combaterea coruptiei si petitii.

De asemenea, sunt mai multe legi la care nu sunt initiator insa sunt sustinator, fiind partial de acord cu anumite propuneri ale domnului Nasra.

Legat de problema specifica a centurii Clujului, este o deschidere totala si motivata pentru sustinerea acestui proiect, din acest punct de vedere, in urma discutiilor colegilor, este o sustinere totala din partea USR pentru acest proiect, la fel si pentru spitalul de urgenta.

Dl. Senator Marius Nicoara:

Cand noi semnam cate o initiativa pe care nu am propus-o noi, ne uitam peste ea, venim cu imbunatatiri si observatii daca avem, – in sensul acesta suntem co-initiatori, si nu doar atat, ci si promovam acea initiativa legislativa in toate mediile in care se practica astfel de chestiuni.

Aeroportul International Cluj, pentru mine, reprezinta o prioritate deosebita. Pentru ca judetul Cluj sa se dezvolte, este esential sa avem un aeroport de pe care sa putem sa zburam pana in Statele Unite, Japonia, Canada, pentru asta este nevoie sa se schimbe cursul Somesului (1,8 km), pentru asta este nevoie ca exproprierile sa fie terminate de Consiliul Judetean. Consiliul judetean se ocupa de dezvoltarea terminalelor care sunt necesare pentru a putea prelucra 7 milioane de pasageri.

Dl. Deputat Adrian Dohotaru:

Voi supune atentiei d-voastra doar 2 teme, chestiuni de care clujenii sunt foarte interesati. Prima ar fi Parcul anuntat de dl Emil Boc, cel mai mare din Romania, spre Floresti in zona apelor, si a doua chestiune, despre modul cum se desfasoara bugetul participativ si cum poate sa fie imbunatatit,  mai ales ca este tipul de proiect care poate sa atraga cateva zeci de mii de cetateni.

Referitor la acest parc posibil, dansul a anuntat in cadrul unei emisiuni la radio ca s-ar putea lansa aceasta ideea dupa care a fost abandonata, a cerut sprijinul parlamentarilor si sprijinul societatii civile, ca acest parc sa fie posibil, dupa care nu s-a mai auzit de acest proiect dintr-un  motiv simplu: Sunt 2 legi care trebuie modificate, pentru ca o portiune pentru acest parc sa fie redat publicului.

O a doua idee, legata de bugetul participativ, este o propunere care vine din zona civica, de la protestele din 2012. Una dintre problemele actuale este ca avem prea multe dezbateri in mediul online si prea putine in mediul offline. Copiem un mecanism pe care altii incearca sa-l schimbe.

Aceste doua propuneri ar avea un impact major, cu privire la modul in care administratia poate sa devina mai transparenta, si pe de alta parte cum putea creea acest spatiu public de proportii mari.Restul preocuparilor mele din Parlament le gasiti in Raportul difuzat si atasat.

Dl. Iosif Pop:

Dezbaterea publica este ceea ce sustinem si noi pentru proiectele mari pentru ca acolo participarea s-a vazut de fiecare data ca a avut finalitate mult superioara. Si atunci cand s-au pus de acord specialistii proiectul a fost preluat si s-a finalizat.

Dl. Petre Ungureanu:

Pentru dl Dohotaru, as avea o sugestie, noi am facut aici niste propuneri care au insemnat o documentare la Apele Romane, la situatia parcurilor si a zonelor de agrement din Cluj si sugestia d-voastra se asociaza foarte bine cu ideea ca Clujul sa aiba pe malul Somesului o iesire pietonala si de biciclete care sa mearga pana in Gilau si Tarnita.

As dori sa numesc patru probleme pe care as vrea ca in masura posibilitatilor-ca toti parlamentarii si deputatii de Cluj – sa le aveti in vedere, nu este o problema a Clujului este o problema a intregii tari.

In primul rand este o problema referitor la ceea ce se numeste munca in folosul comunitatii. Avem puscariile pline si supra-aglomerate. Munca in folosul comunitatii, pe care omul cu domiciliul supravegheat sau cu bratara electronica poate sa o faca pentru societate este una dintre cele mai importante modalitati de educatie a celor care produc acte de violenta cetateneasca si acte de indisciplina cetateneasca.

A doua problema pe care vreau sa o discut, este problema personalitatilor culturii romanesti dintre anii 1930 si 40. Toate tarile de jur imprejurul nostru isi respecta stramosii si mai ales tezaurul cultural numai Romania nu poate sa faca asta.

In sfarsit, exista o comisie nationala pentru recuperarea prejudiciului pentru cei condamnati pentru furt calificat. Comisia aceasta costa in prezent mai mult decat banii pe care i-ar recupera din prejudiciu. Daca avem o societate care isi permite sa faca o comisie nationala pentru recuperarea prejudiciilor, pentru furturi calificate, trebuie macar ca acesti oameni sa isi castige salariile. Salariile lor fac mai mult decat 200% decat s-a recuperat pana acuma din prejudiciu.

Retrocedarile de cladiri cetatenilor maghiari care au fost despagubiti prin Legea optantilor se cer discutate si legiferate in Parlament. Procesul optantilor NU vizeaza proprietatea bisericilor.

Va rog sa va ganditi foarte mult la ceea ce inseamna aniversarea anului 1918 si a Romaniei Mari.

Nu avem bani alocati de Guvern pentru manifestarile care ar trebui sa aiba loc in mod decent, demn, si respectuos sa facem ceea ce se numeste serbarea  Romaniei facute in 1918.

Dl.Pop Iosif: Intrucat prin propunerile de legi avansate de catre dl.ing. Petre Ungureanu am deschis discutiile punctului 3 de astazi,voi da cuvantul celor din societatea civila sa prezinte si alte initiative pregatite pentru astazi.

Dl.ing.Dan Bologa: Sustine nevoia amendarii Legii electorale, prin care sa se contracareze traseismul politic al parlamentarilor pe perioada exercitarii mandatului, astfel “In cazul parasirii grupului parlamentar de care apartin pe perioada mandatului,deputatii si senatorii isi pierd automat calitatea de parlamentar,indiferent de motivul parasirii”

Argumentatie: In situatia alegerilor parlamentare pe baza de liste de candidati ai partidelor si gruparilor politice – liste prezentate pe buletinele de vot, intr-o ordine stabilita de conducerea partidului respectiv si care nu poate fi influentata de catre electorat – candidatul respectiv este ales parlamentar nu printr-un vot direct acordat persoanei sale, ci partidului, respectiv programului de guvernare al partidului sau. Prin acceptul de a candida pe lista partidului respectiv, parlamentarul s-a obligat fata de electoratul care l-a votat sa promoveze si sa sustina programul de guvernare a partidului sau.(Mai multe argumente se afla in atasament).

Dl. Prof Traian Bocu: Distribuie revista in care si-a publicat opinia de modificare legislativa. Argumente:

Proiect de lege important privind activitatea sportiva si de sanatate, rog parlamentarii puterii – PSD, ALDE sa preia acest proiect si sa-l duca la bun sfarsit pentru a iesi sub forma de lege pentru ca va veni in sprijinul dezvoltarii activitatilor sportive in afara de promovarea sanatatii.

Legea preventiei in sanatate va ajuta foarte mult la dezvoltarea sportului local sau national. In afara de propunerea pe care am publicat-o in revista, sub forma de editorial si care se refera la o masura mai radicala, formatata, artificiala, care se poate aplica pe plan local si anume infiintarea unui centru local de selectie si orientare in sport, cu finantare de catre Primaria Locala. Pentru ca prin lege, se pare ca primariile pot sa acorde un procent de aproximativ 5% in activitatile sportive.

Dl. Iosif Pop:

Am citit in cursul acestei saptamani de doua ori legea 292/2011, a Asistentei Sociale. E atat de frumos scrisa si atat de european redactata, incat poti dupa fiecare capitol sa tragi cate un plans si sa zici `Vai de mine, ce generosi putem fi cu cei care intr-adevar sufera!`.Insa:

Romania duce o lipsa acuta de forta de munca, nu doar calificata  ci si necalificata (care poate fi calificata). Alocatii, indemnizatii, ajutoare sociale, si alte facilitati si multe alte capitole pe care le cuprinde legea, ar trebui sa fie judecate si restranse. Legea face trimitere la o echipa de specialisti care periodic revizuieste categoriile si cuantumurile de asistati social. O tara saraca cu asistenta sociala bogata precum Romania este o anomalie. De exemplu in Germania, in caminele de asistare sociala sunt admisi doar cei bolnavi fara nicio alta posibilitate de sustinere personala si care nu mai pot fi sprijiniti nici de familie. Daca rigoarea morala si constiinta individuala ar fi si in Romania ca la nemti, elvetieni sau englezi, Legea 292/2011 ar fi acceptabila, dar realitatile noastre sunt cu totul diferite. Aven nevoie de 1,5 milioane de asistati social sa intre in campul muncii si Legea se cere revizuita si amendata de urgenta.

A doua propunere care e legata tot de chestiunea asistentei sociale, este eliminarea muncii la negru. Am vazut analize facute recent de oameni competenti, care spuneau `Da, finantele, ANAF-ul are o echipa destul de dura, sau foarte dura uneori`. Ministerul Muncii are o echipa la fel de mare pe partea de inspectie a muncii, dar nu o foloseste, sau roadele nu se vad. In schimb cel care evita munca “la oficial” si nu contribuie la asigurarile sociale, probabil ca este activ acolo unde ii place sa fie si asistat social si evazionist fiscal iar bugetul Romaniei este dezechilibrat serios luna de luna si an de an..

In urma cu vreo 10 ani am prezentat in Consiliul Civic si pe urma am trimis Parlamentului Romaniei ,de la vremea respectiva si la Presedintie un Decalog numit–“ 10 Cai pentru Romania anilor 2050”. Intru in discutie cu un singur punct din acel Decalog si anume Sistemul Parlamentar Bicameral, sa fie limitat numeric la 150 de demnitari.

Argumente:

Am facut o comparatie de an 2016 intre Romania si SUA. Romania avea in 2016 137 de senatori si 332de deputati, 469 in total, dupa epurarile facute de DNA. In SUA sunt 100 de senatori si 435 de reprezentanti, in total 535. Judecat la populatie, situatia se prezinta in felul urmator: 160 000 de locuitori la un senator,  70 000 de locuitori la un deputat in Romania anului 2016. In SUA 2016: 3 000 000 de locuitori la un senator, 560 000 de locuitori la un reprezentant din Camera Reprezentantilor. Noi susținem în continuare că ar trebui să avem 150 de demnitari. Prin amendarea prevederilor Constituției, numărul senatorilor si deputatilor sa fie limitat la 150 si corelat la fiecare legislatura cu numarul populatiei, care e in scadere din 1990 incoace.

Dl.ing. Mircea Barna – cere legiferarea de masuri economice pentru ca Romania sa nu se indrepte spre dezastru:ne-am imprumutat Tara excesiv,platim bugetarilor salarii si pensii exagerate ca sa asiguram o falsa crestere de PIB de 5,8%/2017.

Argumente: In Germania lucrurile se intampla altfel-min.de finante Wolfgang Schauble,73 ani si in scaun cu rotile,a facut in 4 ani ca datoria de 2 000 mld.euro sa fie platita iar rezerva guvernamentala sa ajunga azi la 15 miliarde euro.

Dl.Consul al Frantei-Pascal Fesneau-ridica cerinta adaptarii prevederilor Constitutionale cu privire la casatorie aducand drept argumente efectele pe termen lung a mentinerii actualelor prevederi constitutionale.

O intrebare pentru Parlamentul Romaniei se refera la „Cum poate fi ameliorata predictibilitatea reglementarilor fiscale pentru un mediu de afaceri sanatos si puternic ?”

D-l senator Marius Nicoara:

Mi-am notat cateva propuneri si poate ca ar fi bine sa le stiti cu totii din aceasta seara:

Referitor la observatia privind munca in folosul comunitatii: eu sunt chiar presedintele comisiei pentru Drepturile Omului din Senat si in curand in aceasta toamna vom scoate un proiect de lege. Avem o consultare mare la Parlament, vorbim cu Directia Generala a Penitenciarelor, cu Primaria, cu cei de la CEDO si cu multe alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale si vom face o propunere pe care eu o coordonez. E propunerea comisiei pe care noi o lucram in urma unei largi dezbateri in care exista inclusiv o propunere de infiintare de inchisori private in care se porneste de la un calcul destul de simplu: cat costa un puscarias pe luna pentru Statul Roman si daca un investitor hotaraste sa faca o astfel de chestiune. Sigur, nu discutam de detinutii condamnati pentru chestiuni extrem de grave. Marea majoritate sunt condamnati pentru infractiuni minore. Si atunci sa fie ca un fel de sala de semilibertate. Statul va da investitorului o suma mai mica decat plateste astazi pentru un detinut. Ulterior, investitorul va putea folosi fiecare detinut pentru fabrici de mobila, la cules porumb, la curatatul strazilor intr-un parteneriat cu Primaria  s.a.m.d. Pentru observatii, am sa vi-l trimit. Noi oricum inainte de a lua o hotarare definitiva, il vom pune si in dezbatere publica.

Referitor la momentul 1918-Romania Mare,  Sarbatoarea Centenarului Unirii de anul viitor este extrem de importanta. Din pacate, Guvernul PSD  nu aloca bani. Nu intamplator, francezii si-au alocat deja fonduri si comisie care se ocupa de asa ceva de 4 ani. Sigur, este nepasarea PSD-ului fata de istoria neamului.

Despre procesul octantilor nu am ce sa spun. Acolo sunt intr-adevar in culpa foarte multi.

Despre legea electorala cu migratia politica: sa stiti ca s-a incercat exact textul pe care Dvs. l-ati citit, a fost declarat neconstitutional,din pacate.

Referitor la legea 292 a asistentei sociale: sigur, dle Pop, aveti dreptate si mi-a placut foarte mult citatul Dvs. pe care l-am si notat: “o tara saraca cu asistenta social bogata nu este un lucru firesc”. Insa cred ca ar trebui sa veniti cu chestiuni foarte punctuale – cum le vedeti Dvs.? pentru ca sunteti un renumit si recunoscut reputat specialist economist. Unde vedeti Dvs. ca se poate lucra cel mai bine? Eu nu ma pot ocupa de partea de asistenta sociala, dar pot sa promovez in grupul de parlamentari o propunere coerenta care sa intre in toate procedurile parlamentare ca sa fie pusa in pagina asa cum se cere la Parlament.

Munca la negru: eliminarea ei e ca si eliminarea coruptiei: in nicio tara din lume nu s-a realizat acest deziderat, dar aducerea catre 0 este o tinta de asumat. Trebuie gasite si parghiile; in  principiu o fiscalitate mai mica genereaza o munca mai mult taxata.

Comparatia cu SUA referitoare la Parlament nu prea functioneaza. Este ca si cum am compara mere cu pere. SUA sunt un complet alt tip de democratie decat Romania; senatorii acolo au si rol executiv, aparatul executiv al fiecarui senator este urias, multi din ei au puteri de ministri. Puteti da exemple europene si putem discuta si despre necesitatea unui Parlament mai mic. Personal, nu sunt neaparat impotriva. Dar vreau sa va spun ca un parlament mai mare este mai bine penru firava democratie romaneasca si am sa va spun si de ce: daca ar fi un numar mai mic de parlamentari, va garantez ca toti ar fi corupti sau coruptibili, manipulati sau manipulabili, si aceea nu ar mai fi democratie. Acel parlament nu s-ar mai opune puterii care se instaureaza. Asta este 1. Si 2: dle Iosif Pop, stiti cat costa Senatul Romaniei din PIB-ul Romaniei? 0,018 %  Si daca credeti ca in asta sta democratia Romaniei, cred ca trebuie sa ne revizuim modalitatea de gandire.

D-l Iosif Pop: Inteleg reactia Dvs. Legea lobby-ului inteleg ca a intrat in linie dreapta

D-l Nicoara: Speram sa o mai corectam.

D-l arhitect Gheorghe Elkan: Eu am ramas pentru ca am vrut sa ii spun dlui Dohotaru propunerea mea privind calitatea organizarii activitatii de urbanism si amenajare a teritoriului pe plan national, regional s.a.m.d. Dar o singura fraza am sa va spun: va rog, luati mana de pe campul de captare a apelor din Cluj. Daca cineva se atinge de un camp care a dat apa Clujului la 130 000 de locuitori( si care a fost upgradat prin vancurile trecute) care sunt in aval de Cluj-Napoca,  dar aceasta rezerva pentru oamenii din Cluj este un dar. De peste 20 de ani au fost atacuri impotriva acestui camp si sa stiti ca unii care au lucrat si au facut treaba asta, au creat si campul de protectie. Deci nu e voie: oricine se atinge trebuie sa fie foarte bine instruit: ce e acolo, ce rol are aceasta zona  pentru ca noi nu avem voie sa ne atingem de aceasta zona.

Un participant: Am sa vin in sustinerea dlui arhitect pentru ca am intrat in contact cu majoritatea. Consiliul Judetean este cel care patroneaza Compania de Apa Somes si stiu ca au fost mai multe tentative de a fi atacat. Acela este un obiectiv strategic al Clujului, nu prea se foloseste apa de acolo. Este apa de rezerva. E usor  sa conataminezi Tarnita sau alte captari din Cluj. Aceasta captare poate fi in schimb protejata, sa fie apa de rezerva a Clujului; dar poate ca pe marginea soselei  sa intre 6-7-8 metri pentru pista de biciclisti, s-ar putea sa nu afecteze atat de grav. Asta trebuie sa vedem.

D-l Petre Ungureanu: Scuzati-ma, pista pentru biciclisti nu afecteaza si nu intra deloc in ceea ce se numeste rezerva de aur a apei potabile a Clujului. Apa freatica scoasa din filtrul ei natural, deci albia minora a Somesului este cea mai buna apa din punct de vedere al calitatii. Este printre cele mai bune ape din toata tara. Cand am propus pista de biciclete si iesirea spre malul celalalt, nu trebuie sa intre deloc in zona de apa potabila a Clujului.

D-l arh.Gh.Elkan:

S-a propus ca un drum sa treaca deasupra campului de captare si sa fie niste stalpi. Cine nu gandeste, aproba o asemenea propunere. Cine gandeste, stie ca in momentul in care se sapa groapa de fundatie la acesti piloni, tot echilibrul hidrostatic este deranjat, se schimba nivelul si nu mai este la fel ca si inainte. Sa scoatem din ecuatiile de binefacere atitudinea  unor oameni care trebuie sa invete niste lucruri. Asta este istoria.

D-l senator Mihai Gotiu:

1. Amenajarea pietonala pe marginea Somesului este unul dintre proiectele pe care le-am sustinut si am facut lobby inca din perioada din care eram jurnalist: un culoar de pietonalizare si piste de bicicleta pe parcursul Somesului. Observ ca face pasi importanti si cred ca este prima prioritate pentru ca clujenii sa se intoarca catre Somes, sa fie valorificat Somesul pentru clujeni.
2. Legat de situatia din penitenciare, pe langa ce a spus dl senator Nicoara, si la Comisia de Petitii am facut foarte multe solicitari si discutii. Ce m-a deranjat ca in abordarea din proiectul de lege era faptul ca se vorbea despre Drepturile Omului fara sa existe un plan pentru cei care ar fi iesit din inchisori. Fara un astfel de plan, in cateva luni se intorc inapoi. Asta este unul dintre motivele pentru care nu am crezut ca acel proiect de lege se adresa intr-adevar acelor detinuti
3. Legat de Agentia pentru Recuperarea Prejudiciilor, infiintata anul trecut: trebuie sa verific raportul lor de activitate
4. Privind reforma legislatiei electorale, chiar inainte de infiintarea partidului USR am colaborat si colaborez pe aceasta tema cu un alt grup numit Politica fara Bariere. Sunt mult mai multe moduri de a reforma legislatia electorala, inclusiv santionarea traseismului politic. Nu stiu daca asta este singura solutie, dar, din pacate societatea civila, electoratul are putere si ar trebui sa-i sanctioneze pe cei care isi schimba partidul in acelasi mandat. Alte propuneri de reforma sunt in lucru intre care: 2 tururi de scruin la algerile locale, scaderea numarului de semnaturi necesare la infiintarea unui partid.
5. Legat de educatie: chiar saptamana viitoare in cadrul grupului nostru parlamentar va avea loc o dezbatere referitoare la introducerea educatiei pentru sanatate in scoli

Acestea sunt cateva dintre ideile la care noi deja lucram si ne gandim sa le transformam in legi sau in initiative.

Concluziile intalnirii de azi – Iosif Pop:

Dupa primul an de mandat NICIO INITIATIVA CLUJANA NU A DEVENIT LEGE, dar debutul parlamentar este noutate pentru 9 din cei 14 parlamentari de Cluj.

Asteptarile clujenilor sunt vadit mai mari, iar initiativele de legiferare facute publice astazi si prin presa locala sunt consistente si numeroase pentru sesiunile viitoare.Asteptam rezultate.

Nevoia de legiferare si mai ales nevoia de respectare a Legilor este in preocuparea si sustinerea cetatenilor clujeni si nu numai.

Consultarea publica a electoratului merita practicata de catre alesii in Parlament-ea poate da efecte de stabilitate politica- iar testul de Cluj de bugetare participativa este un argument serios.

Un demers scris catre Presedintii celor doua Camere Parlamentare,ramane in preocuparea CCL.

Pentru intalnirea de peste un an ne manifestam disponibilitate si sustinere sa va putem primi cu aplauze.

Secretariatul CCL,