Reuniunea CCL – 21.03.2019.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA

Data reuniunii: joi, 21 martie 2019, Ora 17,00
Locul de desfășurare: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Președinte de sedință: Dl Ing. Dan Drăghiciu și dl Mircea Barna

 

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

1. Informare cu privire la hotărârile adoptate de Consiliul Local în perioada de după 01.03.2019 și până la zi, cu formularea poziției CCL.
2. Noutăți legislative în domeniul adminstrației locale.
3. Sala Polivalentă: angajamente și rezultate în 2018 după deciziile din Cl și după dezbaterile din CCL. 
4. Alocări bugetare pentru cluburile sportive ale orașului, inclusiv pentru infrastructura sportivă.
5. Diverse propuneri și observații primite de la cetățeni.

Vă rugăm să ne confirmați prezența Dvs. până luni, 18.03.2019.

 

 

PROCES VERBAL

al reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca din 21 martie 2019

 

La reuniune au participat: membrii CCL și cetățeni interesați de temele abordate.

În deschiderea ședinței, domnul Dan Drăghiciu a expus ordinea de zi:

1. Informare cu privire la hotărârile adoptate de Consiliul Local în perioada de după 01.03.2019 și până la zi, cu formularea poziției CCL.
2. Noutăți legislative în domeniul adminstrației locale.
3. Sala Polivalentă: angajamente și rezultate în 2018 după deciziile din Cl și după dezbaterile din CCL. 
4. Alocări bugetare pentru cluburile sportive ale orașului, inclusiv pentru infrastructura sportivă.
5. Diverse propuneri și observații primite de la cetățeni.

La punctul 1 din ordinea de zi s-a prezentat de către secretariatul CCL, HCL-urile aprobate în ședința din 5 martie a Consiliului Local  – vezi minuta disponibilă aici – și s-au evidențiat următoarele: referitor la HCL nr. 35 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiții „Construire bază de agrement în municipiu” cu un deviz total în această fază de 235.702.450,94 de lei – zona Gheorgheni-Becaș, unde există o suprafață de teren de 52 de hectare, cu destinația de spațiu verde și de agrement iar conform “specialiștilor (…), acolo, fiind singurul teren aflat în proprietatea publică pe care primăria îl are, să fie realizat un aqua park, pe 12 hectare din cele 52” se arată în minută. Un proiect de o asemenea amploare trebuie gândit pe termen lung, de 15-20 ani și amplasat la 15, 20, 25, 30 km de centrul orasului, ca și alte tări europene care se respectă.

Domnul Laurențiu Căpușan: Se tot discuta despre centura orasului, iar din păcate centura trece peste terenuri private. Din aceste 35 de hectare care sunt disponibile, primăria nu poate aloca o cotă parte din terenuri pentru schimb cu proprietățile peste care va trece centura orașului –  dacă tot nu sunt bani pentru răscumpărare?

Domul Iosif Pop: A fost acum 2 luni o dezbatere la Centrul de Cultură Urbană „Casino” pentru cartierul Sopor și acolo s-a ridicat problema de către proprietarii din zonă ca Primăria să pună un ban deoparte și dacă nu poate merge la schimb, să facă operațiuni de cumpărare în folosul comunității, evident, pe criterii riguroase. Constatările făcute de către Curtea de Conturi pentru Primăria Cluj-Napoca aferent bilanțului pe 2017, pentru sume platite de 14.274.000 lei drept stimulente salariale necuvenite, premii și ore peste program în sărbători, drepturi salariale plătite necuvenit sub forme de prime, drepturi salariale necuvenite ale cantinei – au fost prezentate în Consiliul Local? Și dacă respectarea cadrului legal este posibil de încălcat în Primăria Cluj-Napoca, în condițiile în care în fiecare an raportul Curții de Conturi constată sume necuvenit plătite la salariați? Din păcate aceste abateri se constată cu regularitate.

Domnul Petre Ungureanu: Trebuie văzut cine se face vinovat și cum se poate recupera prejudiciul. De asemenea merită să avem o discuție foarte serioasă și pe tema terenurilor, pentru că în momentul în care s-au construit toate cartierele mari din Cluj și aici mă refer la Gheorgheni, Mănăștur și așa mai departe, conform dispoziților legale în vigoare în acea perioadă toți proprietari au fost despăgubiți iar acum vin unii dintre ei și pretind că nu au fost despăgubiți.

Domnul Dan Drăghiciu: În acea vreme, în proiectele Electrica se introducea în dosar și o dovadă de expropriere care certifica acest lucru. Se prea poate să fii dispărut acele acte care să demonstreze că oamenii, au fost despăgubiți.

Se trece la punctul 3 din ordinea de zi.

Domnul Iosif Pop a amintit de intervenția de la ședința CCL de anul trecut a domnului Ungureanu cu privire la Sala Polivalentă si cu problema rentabilității; când în consiliul ales al Sălii Polivalente apare un buget cu profit iar în lucrarea prezentată în Consiliul Local s-a mers pe pierderi și consilierul prezent la ședință a promis că peste 1 an de zile societatea va fi rentabilă. În acest sens, a menționat câteva date relevante dintr-un raport prezentat în consiliul local pentru anul 2017 pentru Sala Polivalantă:

• În 2015 pierderile au fost de 1,6 milioane lei.
• In 2016 pierderi de 730 mii lei.
• În 2017 pierderile au fost estimate la 750 de mii de lei si s-au apropiat de 800 mii lei.
• În 2018 s-a estimat pierderi 500 de mii lei .
• În anii următori sunt prevăzute în continuare pierderi: 2019- 300 de mii de lei iar abia în 2020 vor trece pe 0.

De unde provine pierderea – pe semestrul I 2017? Venituri din evenimente cultural artistice: 89 de mii, venituri din spoturi publicitate, activități comerciale și altele – 300 de mii lei; venituri din activități sportive, evenimente culturale –  285 de mii de lei și alte venituri din exploatare- 113 mii lei. Adică 788 mii lei. Cheltuielile totale 1 milion 700 de mii. La Sala Polivalentă sunt 7 membri în consiliul de administrație – cu 1688 de lei pe lună fiecare și mai au și un bonus de succes de 2, 5% pe an, 7 muncitori și 13  salariați în birou. Prestațiile externe 356 de mii de lei. Toate cheltuielile acestea sunt din bani publici, banii contribuabililor.

Doamna Codruța Greu: Cum se poate ca Sala Polivalentă să fie neproductivă? Organizează atâtea evenimente?

Domnul Iosif Pop: Are evenimente foarte multe, dar veniturile nu se adună. De aceea, anul trecut, am luat în discuție pierderile și ne-au dat asigurări că vor fi pe profit. Au făcut întradevăr un contract cu Banca Transilvania ca numele băncii să fie trecut pe fontispiciul sălii polivalente – BT Arena. O să vedem la bilantul de an dacă s-au realizat profiturile bugetate de CA.

Domnul Petre Ungureanu: Am văzut că în fiecare an sunt pe pierdere și nu au luat nici o măsură. În aceste condiții, pare oportun să ne întrebăm ce calificare au persoanele care sunt în consiliul de administrație? Să vedem raportul financiar pe fiecare an.

La punctul 4 din ordinea de zi Domnul Dan Drăghiciu a prezentat succint materialul privind alocările bugetare pentru cluburile sportive ale orașului, inclusiv pentru infrastructura sportivă – disponibil aici- arătând că: în anul 2018 alocările de la bugetul local pentru asociațiile, cluburile și a altor structuri din domeniul sportului au crescut cu 2,65 mil lei, față de anul precedent, ajungând la suma de 9,35 mil lei, 40 de structuri sportive au beneficiat de aceste fonduri. Rezultatele sportive ale cluburilor clujene fiind însă submediocre cu mici exceptii. În acest an 2019 CL a alocat 11 mil lei finanțări de la bugetul local pentru sportul clujean, deci cu un plus important față de 2018. Condiția impusă cluburilor fiind ca finanțarea nu poate fi mai mare de 90% din bugetul proiectului prezentat de fiecare structură sportivă (club, asociatie etc). Proiectele cluburilor trebuind să aibă în vedere promovarea sportului de performanță, care sa conducă la reprezentarea și sporirea prestigiului municipiului pe plan național și internațional, precum și atragerea și educarea cetățenilor indiferent de varsta și de categoria socială pentru practicarea sportului. Nu știu dacă aceasta finanțare este suficientă pentru ca cluburile și echipele acestora să obțină performanțe mai bune. Sunt sigur că nu este suficient, pentru ca majoritatea conducătorilor de cluburi doresc să achiziționeze jucători mai performanti, să angajeze antrenori mai buni, să stimuleze cu salarii mai mari performanța etc.

În ce mă privește consider că o soluție pentru îmbunătățirea performanțelor sportive și formarea unor echipe puternice și competitive, ar putea fi promovarea sportului în rândul tinerilor prin organizarea unor competiții școlare și universitare care cu siguranță ar evidenția talente și sportivi de perspectiva. O parte din bugetul alocat structurilor sportive clujene ar trebui rezervat pentru promovarea unor competiții școlare.

Sportul de echipă dezvoltă calitățile moral volitive ale tinerilor, spiritul și disciplina de echipă, fiecare dispută fiind o mini lectie de viață  trăită cu abnegație cu bucurie sau tristețe alături de coechipieri, de prieteni. Demararea sportului școlar trebuie să se realizeze sub vechea deviza latină “mens sana in corpore sano” fiind sigur că dacă competițiile sportive vor fi organizate cu profesionalism, cu seriozitate vor crea o mare emulație în rândurile elevilor, iar cluburile clujene vor descoperi mulți potențiali sportivi de performanță.

Domnul Petre Ungureanu: Un astfel de deziderat, aduce în discuție implicarea mai multor actori care au un rol primar in educarea noilor generații. Din acest motiv acest material trebuie prezentat și susținut la Universitatea Babeș -Bolyai, Facultatea de Educație și Sport, la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj, la CL Cluj și nu în ultimul rând la Inspectoratul Județean Școlar Cluj.

Domnul Iosif Pop: Cum putem mobiliza aceste instituții să se implice? La întălnirea de anul trecut mai mulți dascăli au pledat pentru sportul de masă iar din banii de la primărie s-au făcut alocări consistente la sportul de performanță însă și la cluburi private care nu sunt ale comunității, ale primăriei.

Domnul Pentru Ungureanu: Trebuie făcută diferența între sportul de divertisment și sportul de performanță, de latura comercială nu avem cum să scăpăm.

Doamna Codruța Greu: Noi știam că în momentul de față din bugetul local cota care se alocă pentru sport este undeva la 0,16%. Legea spune că se poate acorda minim 5% iar dumneavoastra ați spus că s-au dat 11 milione de lei și atunci mă gândesc dacă 11 milioane de lei înseamnă 0,16%, nu vreau să mă gândesc ca dacă măcar 1% am reuși să-l dăm pentru sport cu cat am putea să cerem să se mărească bugetul pentru sporturile de masă.

Domnul Augustin Dănilă: Cum să facem o școală de lideri, la nivel de liceu cum se poate face  recrutarea lor?

Membrii CCL prezenți la reuniune subscriu la toate propunerile făcute și apreciază calitatea deosebită a Raportului privind situația sportului clujean și își mențin poziția exprimată anterior cu privire la managementul Aeroportului Cluj-Napoca și anume că profesionalismul, competența, performanța și implicarea trebuie răsplătite.

În final se anunță temele, raportorii și reuniunile țintite pentru lunile aprilie-iunie 2019.