Reuniunea CCL – 18.05.2017.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi, 18 mai 2017
Locul de desfasurare: Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca (sub rezerva confirmarii)
Presedinte de sedinta: ing. Petre Ungureanu

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

Materiale anexe:

Analiza HCL 16.05.2017

Propuneri catre CL privind sportul de performanta

Invitație dezbatere-Cartea alba privind viitorul Europei

Program – Cartea alba

Intrebari – Cartea alba

COM_2017_2025_RO_ACTE2_f

COM-2017-2025-F1-RO-ANNEX-2-PART-1 (1)

COM-2017-2025-F1-RO-MAIN-PART-1

Proces Verbal:
Incheiat azi, 18.05.2017, cu ocazia reuniunii lunare a  Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, reuniunea Consiliului Civic a avut ca invitati membri ai Consiliului, reprezentanti din lumea sportului clujean, public interesat si s-au discutat urmatoarele puncte din ordinea de zi:

1.     Informare cu privire la hotararile adoptate de Consiliul Local Cluj-Napoca in sedinta din 16.05.2017 (document site CCL,anexa).
2.     Prezentarea si discutarea modalitatilor de sustinere in Consiliul Local a propunerilor dlui.prof.Traian Bocu si a altor participanti invitati la dezbaterea lunii aprilie 2017

D-l. Petre Ungureanu:

A supus atentiei invitatilor 2 probleme discutate în sedinta CCL din aprilie, in prezenta domnului Potora de la Inspectoratul Scolar Judetean Cluj si ce s-a rezolvat intre timp vizavi de interesul Consiliului Civic fata de aceste probleme:

• analiza pertinenta a dlui Bocu privind situatia sportului scolar si a selectiei tinerelor talente pentru sportul de performanta
• copiii din clasele primare reusesc sa termine cu rezultate exceptionale materiile de baza, dar nu au abilitati fizice de baza: sa alerge, sa arunce mingea, sa faca miscare; jumatate din ei sunt scutiti– situatie care se prelungeste la liceu si in facultati
• pe plan mondial, performantele sportive sunt un argument principal de admitere a unui candidat de catre marile colegii/universitati

A avut o discutie cu domnul inspectorul sef al Directiei de Invatamant, profesor Cuibus Valentin Claudiu asupra acestor probleme punctuale. D-l inspector a admis ca a existat o incercare ca la bacalaureat sa se introduca ca disciplina suplimentara un set de probe atletice si de probe sportive, dar a ramas la stadiul de proiect. Punctul de vedere al sectiei de invatamant este ca de fapt profesorii de sport n-au dorit introducerea acestei probe. Avem insa promisiuni ca, in urma discutiei cu Sport Arena si cu cei care gestionează salile de sport din Cluj, o parte din orele de sport ale liceelor sa se faca in spațiu corespunzator  si ca activitatea sportiva sa isi recapete ceea ce inseamna un minim necesar pentru o dezvoltare fireasca si normala a elevilor.

• S-a propus reluarea acestui subiect pentru luna septembrie  in vederea prezentarii unor propuneri concrete din partea sectiei de invatamant.
• O inițiativă a parlamentarilor clujeni ar putea crea un cadru legislativ pentru ca activitatea de educatie fizica si sport sa fie reconsiderata in invatamantul scolar si gimnazial
• In lipsa unui cadru legal, a propus ca Direcția de învățământ din Cluj să ia aceasta idee ca initiativă proprie si sa faca acest experiment la nivel de Cluj (ulterior vom vedea dacă restul tarii va prelua sau nu modelul propus de Cluj.
• Propunerea noastra nu presupune eforturi materiale deosebite, intrucat toate liceele din Cluj au sală de gimnastica, catedră de sport. Important este ca profesorii de sport să adapteze normele atletice corespunzator varstei elevilor

D-l Emanoil Tudose:

Mentioneaza ca nu sunt recomandate norme sportive in invatamantul scolar si prescolar. Sportul in scoala trebuie sa urmarească formarea unei „minti sanatoase intr-un corp sanatos”, armonie s.a.m.d. prin miscări de intretinere, de inviorare – minimul necesar pentru asigurarea unei condiții fizice corespunzatoare. Pentru cei talentati, cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanta vor avea posibilitatea sa aleaga ulterior clase speciale cu profil sportiv.

Propune Primăriei, Clubului de Cicloturism si societătii civile dezvoltarea pe mai departe a proiectului Biciclete pentru Cluj prin amenajarea unor piste speciale în zonele Hoia, Faget.

D-l Traian Bocu:

În Cluj și în România există o singură oră de educație fizică, respectiv 2 sau 3 la clasele mai mici. Nu se pot forma deprinderi decât de la 3-4 ore/ședințe pe săptămână, conform opticii Consiliului Europei. În tarile europene s-au introdus pana la  5 ore de educație fizica pe săptămână.

Sunt 2 variante de a creste ponderea orelor de sport in programa scolara:

• scoaterea unor ore de la discipline teoretice și înlocuirea lor cu ore de sport
• orele de sport extracurriculare pe bază de cercuri, colective, voluntariat în care copiii să învețe să facă o serie de exerciții, să capete anumite deprinderi de bază (sărituri, rostogoliri)

Efortul fizic săptămânal să fie de 150-maxim 200 minute, moderat. Activitatea fizică exagerată poate crea dependență. Există riscul ca persoanele dependente de activități fizice, în momentul în care nu mai pot merge la sală de fitness din anumite motive obiective, să devină depresive.

Propune să nu se impună performanță sau norme de control obligatorii la orele de sport, astfel încât fiecare copil să opteze pentru probe atletice potrivite aptitudinilor personale

• a propus un soft pentru învățământul superior care se poate aplica și in învățământul preuniversitar, cu un sistem de punctaj. In functie de aptitudinile personale, elevul poate opta pentru disciplinele preferate. O primă consecință pozitivă: dispar scutirile la ora de educație fizică
• să se iau în considerare toate activitățile sportive extracurriculare ale elevilor care sunt punctate in consecinta

D-l Dan Bologa: Semnaleaza faptul că în multe școli ora de educație fizică este pur  formală, iar profesorii permit elevilor un program de divertisment sportiv la alegere.

D-l Ungureanu:

Programul de educație fizică se poate personaliza. Personalizarea înseamnă și obținerea unui barem corespunzator la examenele de treapta si de bacalaureat. Solicita celor de fata o apreciere a activitatii catedrelor de sport din scoala si in ce masura cei de fata considera ca activitatea profesorilor de sport corespunde problemelor dezbatute la intalnirea de astazi.

D-l Bocu: Profesorii de sport nu reusesc sa indeplineasca sarcinile curente de serviciu si programa activitatii sportive din scoli deoarece ei sunt folositi in alte activitati extrascolare sau administrative si nu se pot ocupa exclusiv de programa orelor de sport.

D-l Iosif Pop:

Am reținut 4 puncte esențiale de la ședința anterioară:

1.   Regulamentul Consiliului Local privind alocarea sumelor de bani pentru sport să fie modificat astfel incat sa sustina sportul de masă iar proporțiile de repartizare să țină seama si de nevoia creșterii bazei din care se face selectia  pentru performanța.

• În Consiliul Local Cluj-Napoca, 80-85 % din sume sunt alocate cluburilor sportive profesioniste care ne fac publicitate si imagine. E o practică în România: cluburile private de perfomanță trăiesc din banii comunității, deși ar trebui să poată trăi din bani privați.

• Propune crearea în municipiu de condiții și infrastructura care sa atraga populatia, mai ales tinerii inspre a face miscare:

• saluta actiunile Primăriei de a crea noi baze sportive (precum Baza Sportiva Gheorgheni) – mecanism care produce efecte pozitive: copii si varstnici vin sa faca miscare inca de la primele ore ale diminetii
• un alt rol pentru atragerea copiilor inspre miscare, sport il are scoala
• pistele pentru biciclete si posibilitatea inchirierii de biciclete din mai multe zone – o initiativa care s-a dovedit de succes in municipiu

2)      Infiintarea unui Centru Local de selectie si monitorizare a tinerilor sportivi clujeni, pe baza unui parteneriat între Primaria Cluj-Napoca, Inspectoratul Scolar Județean Cluj si Directia Judeteană de Sport

3)      Implicarea directă a Primariei, Inspectoratului Scolar Judetean si Directiei Judetene de Sport  pentru un Program comun de utilizare a bazelor sportive si de stimulare a tinerilor pentru practicarea sportului.

4)      Masurarea anuala a capacitatii institutiilor dedicate miscarii sportive de a atrage in sportul de performanta a cel putin 6 % dintre cetatenii orasului pana la limita anului 2022

Propune ca toate ideile discutate, sa fie dezvoltate si bine argumentate, sa capete o consistenta sub forma unui proiect pe care Consiliul Civic sa il transmita parlamentarilor ca propunere de initiativa legislativa, inainte de deschiderea sesiunii parlamentare de toamna din octombrie, precum si consilierilor locali.

D-l Tudose:

Nici Consiliul Civic, nici Primaria nu trebuie sa se ocupe de sportul de performanta, insa ele pot crea un cadru favorabil acestuia: sa organizam, sa pregatim, sa facilitam posibilitatea ca tinerii sa poata face miscare.

• a apreciat faptul ca Primaria a creat in Parcul Central zone pentru practicarea miscarii, cu terenuri si aparate, freceventate deopotriva de copii si varstnici
• privind sportul de masa: la orele de sport se poate face si dans, in loc de exercitii uzuale, precum flotari si sarituri
• scolile ar trebui sa organizeze crossuri pe clase

Initiativa demarata de Primarie: in zona Muzeului Etnografic de la Hoia se doreste construirea unui centru mare, de primire turisti, cum se intra pe drumul de la muzeu pe partea stanga. In acest context, ar fi o oportuna si o pista de biciclete, de alergare, de cross, de plimbare s.a.m.d. pe creasta dealului Hoia (cu o priveliste foarte frumoasa,) ca baza pentru sport de masa. E vorba de o amenajare de drum de creasta, de pietris (nu cu asfalt) care necesita investitii minime, existand deja in zona o baza tehnica cu grupuri sanitare, restaurante, adapost de ploaie etc

D-l Bocu: Nu oricine poate face sport de performanta. Multi copii talentati la sport, sunt talentati si la alte discipline scolare si nu putem sa-i facem sa neglijeze acele discipline. E mai indicat sa se faca performanta cu putine ore (3-4 pe saptamana), astfel incat acei copii vor deveni profesionisti de succes, indiferent de domeniul ales.

Sub aspect medical, propune un experiment cu acordul Consiliului Local, Inspectoratului Scolar: sa se faca o sectie unde  profesorii de sport sa lucreze dupa bilanturile starii de sanatate ale elevilor, nu dupa programa scolara. Sa lucram diferentiat cu cei care au diverse boli.

D-l Dan Draghici:

Sportul inseamna sanatate si gratie pentru ca presupune  miscare, organizare, concentrare, spirit de echipa. El nu se poate face pe cont propriu pentru ca pot aparea repercusiuni. E nevoie de profesori specializati in materia respectiva si care organizeaza exercitiile fizice intr-un mod profesionist, medical. Acesta este rolul orei de educatie fizica.

Propune organizarea de competitii scolare si studentesti pentru a dezvolta sportul de masa: stimuleaza profesorii sa creeze echipe, sa se antreneze, sa dezvolte spiritul de echipa, colegialitatea, tendinta de a face sport. Acestea pot fi baze de selectie a sportivilor de performanta.

• inspectoratul poate organiza un calendar cu aceste competitii pe tot parcursul anului scolar si universitar. In lipsa acestor competitii, Clujul sta prost la sportul de echipa
• profesorii si echipele care obtin rezultate sa fie premiate, stimulate cu premii  si mediatizati in presa

D-l Laurentiu Caposan:

Sustine necesitatea unei baze sportive, chiar si de dimensiuni mai mici, in fiecare cartier, dupa modelul Canadei si al Germaniei. In Germania fiecare cartier are o echipa pentru cel putin un sport sustinut de organizatii private sau de alte tipuri de persoane sau entitati.

D-l Gergely Balazs, consilier local:

Saluta preocuparea CCL pentru dezvoltarea sportului de masa si de performanta si da exemplu propunerea sa, in cadrul Consiliului Local, pentru a introduce noi locuri de parcare de biciclete.

D-l Racz Levente, consilier local:

Propune un program de informare si constientizare pentru parinti privind necesitatea si beneficiile miscarii fizice

D-l Ungureanu:

Sportul de echipa completeaza un capitol din educatia unui tanar pe care nici cea mai buna familie nu o poate da. Nu e nevoie sa invocam lipsa unor reglementari legale, Clujul este un oras care  doreste sa  fie un model penru restul  localitatilor din tara  mai altfel decat celelalte, cu un spirit civic dezvoltat, oras care poate gasi solutii proprii pentru educatia sportiva, la nivelul Primariei si CL, care au in subordine sectia de invatamant.

Solicita domnilor consilieri locali prezenti sa preia problemele discutate in sedinta CCL, sa le propuna spre dezbatere in cadrul Consiliului Local, urmand sa revina in toamna cu un punct de vedere oficial al C.L.

3.      Lansarea catre Primarie a cererii privind programul “Zilelor culturii maghiare” si discutarea aspectelor de legalitate privind placutele multilingve

D-l Petre Ungureanu:

Consiliul Civic a salutat in luna august a anului trecut, in mod deosebit, modul in care clujenii au inteles sa serbeze Zilele Culturii Maghiare. Primaria a pus la dispozitie un spatiu generos, populat cu tot ceea ce artistii, artizanii si mestesugarii au prezentat. Programul a fost facut cu invitarea unor personalitati de marca din lumea artistica. Clujul a dat nota de ospitalitate si de buna intelegere pentru tot programul cultural prezentat de organizatori.

Referitor la semnalele primite de la Academia Romana si de la Universitatea „Babes-Bolyai”, Consiliul Civic are rugamintea pentru cei care supervizeaza programul Festivalului din acest an sa tina cont de specificul si de nota de respect pentru sediile institutiilor academice din zona:

Biblioteca Academiei, Casa Universitarilor si intrarea la Universitate trebuiesc lasate libere accesului publicului si studentilor. De asemenea, grupul statuar al Scolii Ardelene trebuie lasat liber si asigurat accesul publicului la monument.

Referitor la  faptul ca Mun. Cluj-Napoca este o gazda foarte atenta, o minima problema de politete din partea artistilor invitati este ca textele pieselor muzicale sa menajeze susceptibilitatea gazdelor, cu privire la evenimentele  semnificative din istorie Europei (vezi Tratatul de la Trianon asociat cu lagarele de concentrare in masa). Reamintim de asemenea gesturile triviale si limbajul suburban care au insotit recitalul solistului Nagy Fero. Sa le propuna organizatorilor ca harta din ghidul Zilelor Maghiare sa contina numele oficial al strazilor din Cluj. Pentru cei interesati se poate anexa o harta istorica a Clujului cu numele din perioada Ungariei Mari.

Petre Ungureau pune la dispozitia celor prezenti spre consultare “caietul program” editat de organizatori cu referire directa la coperta: “Cluj-oras de 700 de ani” si cu harta Centrului Clujului unde apar denumirea strazilor din timpul Ungariei Mari. Se prezinta de asemenea hartile anexate programului:

• Tara sasilor – Sachsenland-Szaszfold
• Szekelyfold – Tinutul Secuiesc

D-l Gergely Balazs:

Eu personal sunt initiatorul si organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare de 8 ani in calitate de presedinte al Asociatiei Clujul Comoara; consilier local sunt doar acum de o jumatate de an. Vazand acest subiect pe ordinea de zi, mi-am propus sa vin pregatit cu niste documente. Permiteti-mi sa precizez urmatoarele lucruri:

• A izbucnit un mic scandal de la un concert al unei formatii din Ungaria. Noi niciodata nu putem cenzura formatiile care vin si canta pe scena. Totdeauna invitam formatii pe care le consideram corecte din punct de vedere artistic. Ei au avut un cantec cu tema: cosmarurile secolului XX, in care au fost proiectate imagini cu Stalin, Hitler, fara a sugera ca este vorba de o apreciere pozitiva asupra perioadei in care acestia au condus. Am facut sesizari la CNA, la Politie, la Comisia de Etica a Televiziunii si toti ne-au asigurat ca nu s-a incalcat nicio lege. Presa si televiziunea au facut exagerari privind evenimentele.

D-l Ungureanu:

De aceea nici nu am facut referire la problemele ridicate de presa si televiziuni, ci m-am limitat strict la cee ace am prezentat in Consiliul Civic.

D-l Gergely Balazs:

• De aceea doar am dorit sa precizez. In privinta hartilor, nu este vorba de date istorice de dinainte sau dupa 1918. Noi, maghiarii din Cluj efectiv avem niste denumiri istorice ale unor strazi din Cluj si asa le folosim in mod curent. Am facut o harta bilingva in romana si maghiara. Nu credem ca este ceva iesit din comun.
• In privinta degrevarii zonelor ce apartin de Institutiile de pe strada Kogalniceanu, va dau perfecta dreptate. Personal am intervenit la un punct cand s-a pus o mica instalatie pe statuia lui Alexandru Ioan Cuza si i-am atentionat ca nu asa se cuvine. Strada a fost hiperaglomerata si pentru anul acesta am largit suprafata de desfasurare a Zilelor Culturale Maghiare, incluzand Parcul Central.

D-l Ungureanu:

Multumesc pentru intelegere, este perfect. In ceea ce priveste citarea celui de-al doilea cantec, pentru noi este greu sa punem evenimentele istoriei noastre in acelasi mod cu care dvs. considerati lagarele de concentrare. Citez un frangment de text in maghiara si romana despre “marile nenoriciri ale Ungariei peste care s-a abatut comunismul, Dachau,  Trianonul si  celelalte”.

D-l Gergely:

• A subliniat aptul ca gesturile si cuvintele necuvincioase ale artistilor nu pot fi controlate si anticipate. Asa se intamplasi la festivaluri mari de muzica precum Untold, Electric Castle.
• Se delimiteaza de orice gest extremist. Spre exemplu, in urma cu 2 ani, un alt artist a facut afirmatii, iar organizatorii au intervenit, spunand ca nu sunt admise afirmatiile homofobe
• In fiecare an organizeaza peste 500 de evenimente in cadrul Zilelor Culturii Maghiare si nu a avut loc niciun incident.
• A mentionat ca programul este afisat pe site in fiecare an in limba romana si maghiara
• A adaugat faptul ca pentru realizarea programului se colaboreaza cu Universitatile, toate muzeele

D-l Iosif Pop:

Scopul demersului CCL este de a prevenii situatii de tensiune, altercatii, suspiciuni si altele asemenea.

Consiliul Civic este deschis tuturor clujenilor, nu e pe felii. Noi socotim ca purtam discutiile intr-o comunitate de oameni civlizati. Luati demersul nostru ca o idee de a ramane in zona oamenilor civilizati.

D-l Gergely:

Timp de 7 ani am atras la evenimentul nostru zeci de mii de oameni din punct de vedere cultural si economic si nu cred ca noi ar trebui sa intram in defensiva. Si incercam sa facem lucrurile in cel mai bun mod cu putinta. Pana acum nu am incalcat legea si nici nu dorim acest lucru. Noi vrem sa fim un pod intre cele 2 etnii in Cluj. Toate faptele noastre cred ca asta arata; daca cineva nu crede, suntem deschisi sa discutam.

D-l Coltor:

As sugera organizatorilor ca e bine sa evite sa invite artisti/persoane care provoaca sensibilitatile istorice dintre etnia maghiara si cea romana; este foarte greu sa se treaca peste aceste sensibilitati.

4.      Chestionar pe marginea Cartii albe privind viitorul Europei

D-l Iosif Pop:

Comisia Europeana organizeaza in premiera in tarile Uniunii Europene dezbateri nationale privind viitorul Europei. E o actiune de consultare nationala lansata de la Bruxelles si contine, pe de o parte, o detaliere intr-o anexa a scenariilor de dezvoltare a Europei, precum si un chestionar cu 7 intrebari.  (scenariile si chestionarul se regasesc in documentele anexa la mailul trimis tuturor)

Dezbaterea din Romania e in Bucuresti si e mai important ca sa existe o parere la nivelul societatii civile din Cluj, prin CCL, decat sa se transmita o opinie personala.

5.      Obiectivele si temele propuse in programul CCL pentru sesiunea de intalniri 2017/2018, de dupa vacanta de vara:

• Actiuni concertate ale CCL pentru ca Municipiu Cluj-Napoca sa aloce bani pentru un monument al centenarului Unirii
• D-l arhitect Ionel Vitoc a propus Consiliului Civic formularul de adeziune a reprezentantilor societatii civile din Cluj pentru realizarea unui monument al Unirii în municipiul nostru. Membrii CCL au hotarat adeziunea la acest proiect.
• Birocratia si efectele ei Primaria Cluj-Napoca
• Dezbaterea publica pe executia si proiectia bugetului – sa fim prezenti cu aspecte care tin de nevoile comunitatii
• Centrul de Cultura Urbana ca noua destinatie a Hotelului Continental
• Centenarul Marii Uniri-programul si evenimentele anivarsare.
• Miscarea sportiva de masa-consecventa in atingerea obiectivelor propuse CL.
• Infrastructura rutiera metropolitana
• Clarificarea destinatiei fostului strand din centrul orasului (Hotel Sport)?

Acestor propuneri li se vor adauga cele prezentate de catre  participantii la reuniune (dl. inginer Dan Draghici, dl. inginer Dan Bologa).