Reuniunea CCL – 15.03.2018.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi, 15 martie 2018, ora 17:00
Locul de desfășurare: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Președinte de sedință: Ionel Vitoc, Dan Drăghiciu și Ionuț Terec

 

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

1. Noutăți legislative cu impact asupra admnistrației locale – Prezintă domnul Ionuț Terec- LADO Cluj.
2. Sinteza hotărarilor CL Cluj-Napoca din ultima lună și poziția CCL cu privire la unele decizii luate – prezintă domnișoara Andrada Marc.
3. Retrocedări discutabile juridic pentru urmașii optanților din Transilvania. Prezintă domnii Ionel Vitoc, Dan Drăghiciu, Ionuț Terec.
4. Proiect al societății civile clujene pentru Centenarul României. Prezintă domnul Iosif Pop.
5. Diverse probleme susținute de către ONG-uri și de către cetățeni.

 

Materiale anexe

anexa I
anexa II

 

PROCES VERBAL

al reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca din data 15 martie 2018.

 

Participanți: membri CCL, consilieri locali, public interesat de temele anunțate.

ORDINEA DE ZI

1. Sinteza hotărarilor CL Cluj-Napoca din ultima lună și poziția CCL cu privire la unele decizii luate.
2. Retrocedări discutabile juridic pentru urmașii optanților din Transilvania.
3. Proiect al societății civile clujene pentru Centenarul României.

1.Cu privire la primul punct aflat pe ordinea de zi, domnișoara Andrada Marc prezință și comentează principalele hotărâri ale Consiliului Local.

Domnul Iosif Pop intervine cu următoarele precizări: „Este o reală problemă, modalitatea în care se realizează fundamentarea bugetului și respectiv împărțirea banilor la companiile care sunt în subordinea consiliului local? Să nu uităm de situația Salii Polivalente, căt despre Cluj Innovation City, din păcate, este o fabrică de măncat banii și nu de produs. Iar banul public, după cum bine știm trebuie temeinic justificat și bine gospodărit”.

Domnul Sorel Jurja: susține că, situația Sălii Polivalentă este mult mai nuanțată.

Domnul Petre Ungureanu: „cine, totuși, se face vinovat de actuala situație cu Sala Polivalentă?”

Domnul Sorel Jurja: „cănd s-a construit Sala Polivalentă, așa a fost proiectul, ca pană în 2020 să intre pe plus, suntem cu 2 ani înainte”.

Domnul Petre Ungureanu: „ca administrator la Sala Polivalentă, cum se poate ca din spectacolele pe care le faci, să nu scoți profit și să fii tot în pierdere? Cei care s-au ocupat de gestionare, evident, trebuie trași la răspundere. De atăția ani, primăria nu a văzut situația asta?”

Domnul Sorel Jurja: „proiectul a fost clar luat să intre pe profit cu 2020, anul trecut, nu au avut profit. Nu vreau să le iau apărarea, dar 4-5 luni de zile, nu s-a lucrat la proiect, pentru că au fost montări de scaune, s-a făcut extinderea de sală, 2000 de locuri acolo, nu s-au încasat deloc bani, s-au cheltuit doar, asta a fost”.

Domnul Petre Ungureanu: „acum dumneavoastră spuneți că au intrat pe o linie de plutire și sunt deja în zona rentabilității?”

Domnul Sorel Jurja: „contractele pe care le-au semnate și care domnul director le-a spus aici eu nu le-am verificat; ce îmi spunea e că anul acesta vor intra pe plus».

Domnul Petre Ungureanu: „reluăm discuția asta la anul și o să vedem dacă într-adevăr se va schimba situația”.

Domnul Iosif Pop: „și din sponsorizare raportezi profit?”

Domnul Sorel Jurja: „ideea era să nu meargă pe pierdere”.

Domnul Iosif Pop: „fluxul e pozitiv dar pierderea s-ar putea să fie aceea care o știu consilierii, dacă discutăm despre cum se înregistrează contabil”.

 

2. Cu privire la cel de-al doilea punct aflat pe ordinea de zi, domnul Dan Drăghiciu arată că „despre problema retrocedărilor din Transilvania și din alte regiuni ale tării s-a vorbit destul de des în mass media romănească și cu toate acestea ele continuă nestingherit: clădiri publice, clădiri istorice sau particulare, mii de hectare de pădure, de teren agricol sau chiar sate întregi sunt restituite în urma unor sentințe judecătorești discutabile, îndoielnice. Despăgubiri financiare exagerate în urma unor evaluări partizane, neprofesioniste”.

În continuare, redă, un punct de vedere al domnului Ioan Sabău Pop, renumit avocat, profesor la Universitatea Petru Maior din Targu Mureș, membru al Curții Internaționale de Arbitraj Comercial:

„este o tendință dirijată ca românii să fie scoși din proprietatea clădirilor din toate centrele mari ale Transilvaniei. Așa s-a întâmplat în Tg. Mureș, Cluj (160 de imobile din centrul orașului au fost retrocedate unor cetățeni maghiari sau unor instituții ale statusului romano -catolic), Oradea, Arad, Timişoara, Sibiu. Aceeași situație este și cu pădurile sau terenurile agricole. Sunt multe restituiri către foști proprietari sau instituții în mare majoritate ilegale sau abuzive. Cauza principală a acestor abuzuri: o lege proastă, cu multe prevederi interpretabile, precizări insuficiente și aplicată pe deasupra greşit şi abuziv. Faptul că, în Ungaria indiferent de ceea ce aveai de recuperat s-a impus un plafon de despăgubire de cca 200 mii de dolari, ar fi îndreptăţit statul roman să aplice în lege un regim de paritate faţă de foştii proprietari maghiari, întrucât foştii proprietari români aveau de recuperat peste 200.000 de proprietăţi în Ungaria, inclusiv moştenirea Godju. În plus, statul român a ignorat voit din lege, precizări foarte clare privind înţelegeri sau prevederi ale tratatelor internaţionale în vigoare cum ar fi: problema optanţilor, a statusului româno –catolic, a grupului etnic german,a proprietăţilor criminalilor de război etc. Tratatul de la Trianon prevedea în mod expres că persoanele din fostul imperiu să poată opta pentru ce cetăţenie doresc faţă de ţările componente. Acestora li s-a spus optanţi iar pt proprietăţile deţinute de aceştia, vor fi despăgubiţi.În România majoritatea optanţilor maghiari au ales cetăţenia maghiară şi s-au stabilit în Ungaria. Statul roman a confiscat proprietăţile acestor optanţi pentru împroprietărirea ţăranilor şi a familiilor a căror copii sau părinţi au participat la războiul de reîntregire a ţării în conformitate cu reforma agrara promisa de regele Ferdinand. În 1922 statul roman a fost reclamat la Curtea de arbitraj de la Paris ca nu despăgubeşte  pe foştii proprietari care au optat pt o altă cetăţenie. Au avut loc mai multe procese intre 1922-1927 pe această temă, unde România a fost reprezentată de N.Titulescu şi alţi 2 avocaţi celebri ai epocii iar Ungaria de către contele Apponyi. România, a pierdut procesele și a fost obligată să plătească despăgubiri substanțiale conform evaluărilor făcute prorietăților optanților[…]. Statul maghiar trebuia să restituie acele acte, dar nici până în ziua de azi nu au fost returnate cu toate că avem tratate cu Ungaria care reglementează această problemă. La Tribunalul de Mare Instanţă din Paris exista aceste acte, dar nimeni, niciodată nu a mers acolo să întoarcă o filă!? Şi la noi, la Banca Naţională, sunt o parte din aceste acte oficiale, dar funcţionarii BN, nu vor să dea acces. În aceste acte s-ar vedea exact cât a plătit statul român şi cine a beneficiat de plăţile acelea.Oare ce au făcut consilierii ambasadei române din Paris? Aşa se face că urmaşi ai fam. Urmanzi, Banfy, Kemeny, Kendeffy, Kanouky, Elteteo şi alte familii ale foştilor grofi, care probabil se regăsesc pe lista optanţilor despăgubiţi de statul român, sau pe lista criminalilor de război, vin şi cer din nou să li se retrocedeze clădiri, palate şi hectare de teren. Probabil că mulţi din cei care solicitau retrocedări de proprietăţi deţinute de bunicii sau străbunicii lor nu ştiau că aceştia au primit compensaţii sau despăgubiri. Era obligaţia statului român să verifice arhivele şi să facă cunoscută lista optanţilor care au fost despăgubiţi în perioada interbelică”.

Astfel, potrivit reputatului profesor: „este o nevoie urgentă de corelare a instituţiilor statului; cercetate arhivele, Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale; să se specializeze procurori pe această problemă, să fie specializate instanţe pe această problematică. Trebuie creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile. Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia în Transilvania. Dar timpul contează mai puţin: orice nedreptate care poate să fie îndreptată, nu contează în cât timp, se îndreaptă” ( http://www.justitiarul.ro/12241-2/ ).

Domnul Dan Drăghiciu: reamintește de situația Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Palatul Bánffy și prezintă pe scurt punctul de vedere al directorul muzeului într-un interviu acordat ziarului Făclia – (http://ziarulfaclia.ro/muzeul-de-arta-din-cluj-napoca-retrocedari-in-dauna-patrimoniului-cultural-al-tarii/).

Domnul Iosif Pop: „ne este limpede, sau cel putin mie, ca atunci cănd am fost la prezentarea domnului Ghișa, care a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, că arhivele există și că ele pot fi reconstituite dacă se dorește – ar trebui institat să se facă acest lucru – dar până la urmă, statul român este principalul actor în acest demers, și din nefericire, ne-am convins că acesta nu reprezintă întotdeanu interesele cetățenilor”.

Domnul Augustin Dănilă: „nu s-ar putea discuta cu Facultatea de Istorie ca aceasta să promoveze 2, 3 teme de cercetare pe asemenea subiecte? Cred că tinerii doctoranzi ar fi mai motivați și mai interesați să caute în arhivă, să se documenteze și asa mai departe”.

Domnul Ionel Vitoc: „propuneți dumneavoastră niște teme și atunci eventual le promovăm și înaintăm direct conducerii facultății. De asemenea, vreau să vă aduc la cunoștință de o inițiativă care s-a luat ca urmare a prezentării domnului Ghișă din cadrul conferințe de la Casa Artelor, respectiv în cadrul Fundației Culturale Carpatica, cănd mai multe sociețăți: Avram-Iancu, Carpatica, Despărțâmanul Cluj al Astrei, Dragoș Vodă, foștii deținuți politici au compus o adresă către Parlamentul României pentru a se lua în considerare și a se reanaliza aceste retrocedări care s-au făcut în ultimul timp. Nu știm care va fi rezultatul dar să sperăm că în primul rând va fi citită”

 

3. Cu privire la punctul 3 aflat pe ordinea de zi, domnul Iosif Pop prezintă principalii organizatori ai evenimentului «Centenarul Unirii României», precum și programul, locația, data și ora acestuia – a se vedea anexa II.

Domnul Ionel Vitoc: „ar fi binevenită o mai numeroasă prezentă din partea ONG-urilor la astfel de evenimente”.

Domnul Vasile Iuga: „vreau să mă alătur acestui eveniment cu 5 cărți care au să marcheze Centenarul Unirii despe Gheorghe Pop de Băseşti, Stefan Cicio Pop, o Enciclopedie a Personalităților Unirii în 2 volume- va avea 3000 de pagini- unde am adunat de 5 ani de zile, din toate județele, fotografii date cu cei care au fost prezenți la Unire în 1918 – este o lucrare interesantă, utilă și necesară”. Arată că, lipsește o astfel de Enciclopedie a Personalităților Unirii în Transilvania și pentru a realiza mai multe exemplare sunt necesare mai multe intervenții la capitolul sponsorizări.

Domnul Petre Ungureanu: „să facem un demers către Institutul Cultural Român(ICR) și să vedem în ce măsură ne pot ajuta, sprijini cu cărtile scrise de domnul Iuga”.

Domnul Iosif Pop: „mai aveti și o altă posibilitate pentru a vă expune lucrăriile, chiar aici în incinta Primăriei, nu cred că cineva ar avea ceva de obiectat”.

Domnul Petre Ungureanu: din multitudinea de evenimente pe care le-a avut saptămăna aceasta, de departe cel mai cel mai semnificativ și important în anul Unirii a fost lansarea cărții lui Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB, la Muzeul Etnografic, într-o atmosferă deosebită, cu 250-300 de particianți.

Reuniunea se încheie cu adoptarea următoarelor hotârări:

• CCL se alătură și susține demersul Asociației din jurul Fundației Carpatica către Parlamentul României cu privire la retrocedăriile făcute de Statul Român optanților.
• Domnul arh. Ionel Vitoc va continua cu insistețele pe lăngă prof. Ghisa pentru a intra în posesia listei optanților de după Primul Război Mondial.
• Se confirmă susținerea membrilor CCL pentru organizarea și desfășurarea conferinței Centenar 2018, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca.
• Este agreată și susținută propunerea domnului Pentre Ungureanu de a adresare scrisă către Institutul Cultural Roman pentru finanțarea transparentă a publicațiilor despre Centenar, cu sunt cele prezentate de domnul Vasile Iuga.