Consiliul Civic Local Cluj

Bine ati venit!

Reuniunea CCL – 13.12.2018.

 

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi, 13 decembrie 2018, Ora:17,00
Locul de desfășurare: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Președinte de ședință: Dl. Ec. Iosif Pop și Dl.Ing. Dan Drăghiciu

 

                                                ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

 

  1. Noutăți legislative cu impact asupra administrației locale. Prezintă secretariatul CCL Cluj.
  2. Poziția CCL dupa analiza proiectelor anunțate de Primărie și după Hotârările CL. Prezintă secretariatul CCL.
  3. Strategia de dezvoltare
    • Aplicarea Strategiei de dezvoltare 2014-2020 a municipiului Cluj-Napoca, la 4 ani de la adoptarea ei în CL. Prezintă: Dl.Iosif Pop. Invitat special-dl prof. Călin Hintea-decan UBB.
    • Actiunile Consiliului Local Cluj-Napoca pentru “CLUJ-NAPOCA – BRAND TURISTIC INTERNAȚIONAL”. Prezintă: Dl.ing.Dan Drăghiciu
  4. Propuneri și probleme prezentate de către clujeni în cadrul CCL sau prin intermediul membrilor CCL.
    • Formularea poziției CCL cu privire la Proiectul “Alianța Vestului” – Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Oradea- pentru susținerea infrastructurii de transport în V și N/V. Prezintă: Dl. dr. ing. Petre Ungureanu.
Vă rugăm să confirmați participarea dumneavoastră până miercuri, 12 decembrie 2018, la adresa de e-mail: clcivic_cluj@yahoo.com.

Materiale anexe

Pct.2 CCL
Strategia municipiului Cluj la 4 ani.
Orasul Cluj Napoca un brand turistic
Pct. 4.1 CCL

 

PROCES VERBAL

 

Încheiat astăzi, 13 decembrie 2018

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA s-a întrunit pentru dezbaterea lunară, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, începănd cu ora 17.00, sub președenția dl. ec. Iosif Pop și dl. ing. Dan Drăghiciu, avănd temele de discuție din convocator:

  1. Noutăți legislative cu impact asupra administrației locale.
  2. Poziția CCL dupa analiza proiectelor anunțate de Primărie și după Hotârările CL.
  3. Strategia de dezvoltare:
    1. Aplicarea Strategiei de dezvoltare 2014-2020 a municipiului Cluj-Napoca, la 4 ani de la adoptarea ei în CL;
    2. Actiunile Consiliului Local Cluj-Napoca pentru “CLUJ-NAPOCA – BRAND TURISTIC INTERNAȚIONAL”.
  4. Propuneri și probleme prezentate de către clujeni în cadrul CCL sau prin intermediul membrilor CCL.
    1. Formularea poziției CCL cu privire la Proiectul “Alianța Vestului” – Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Oradea- pentru susținerea infrastructurii de transport în V și N/V.
    2. Formularea Comunicatului de presa privind pozitia CCL cu referire la manifestarile clasei politice romanesti si efecte lor in plan intern si international.

Au răspuns invitației din partea Primăriei Cluj-Napoca dnii. Gheorghe Șurubaru – city manager – și Sorin Oltean- director executiv, Direcția Inspecție și Control.

Din partea CCL au fost prezenti și au intervenit cu întrebări și luări de poziție dnii: arh. urb. Emanoil Tudose, consul onorific al Franței Pascal Fesneau, prof.arh. Romulus Zamfir, prof. Vasile Surd, ing. dr. Petre Ungureanu, ing. Dan Drăghiciu, ing. Dan Bologa, ing. Laurențiu Căpușan, prof. dr. Radu Mleșniță, ing. Augustin Dănilă, ec. Iosif Pop, dra. jurist Andrada Marc.

Au fost de față și reprezentanți ai presei locale precum și cetățeni interesați de temele abordate.

Toate rapoartele susținute în cadrul ședinței au fost trimise din timp participanților și sunt disponibile pe site-ul CCL.

La pct. 4 domnul Gheorghe Șurubaru intervine și clarifică anumite aspecte cu privire la proiectul “Alianța Vestului” oferind răspunsuri la 3 întrebări adresate de membrii CCL în cadrul ședinței.

În concluzie, așa-numita “Alianță a Vestului” merită tot sprijinul din partea societății civile, în condițile în care, acțiunile sale sunt capabile să aducă bunăstare și nu politizare.

Domnul Radu Mleșnita consideră că denumirile: „alianță” – „mizalianțe”, trimit la conotații politice, arhaice, aristocrate și ar fi de preferat să se numească „consorțiu”, noțiune mai aproape de vocabularul european practic, cu șanse de accesare directă a fondurilor de la UE. Aceasta ar fi evitat reacțiile și taxările politrucilor, explicațiile inutile și superflue dar, mai ales atitudinea funcționarilor din Comisia Europeană. Mai e timp să se corijeze denumirea până la semnarea contractului/statutului de constituire. Clusterele clujene vor sprijinii obiectivele concrete și non-demagogice dar mai ales proiectele concrete de infrastructura și cooperare ale viitoarei structuri inter-regionale.

În continuare membrii CCL formulează o serie de propuneri și se primesc următoarele răspunsuri din partea reprezentanților Primăriei:

  • Realizarea unui transport feroviar de legătură între gara Baciu – gara Cluj-Napoca și Aeroportul “Avram Iancu” ( a se vedea raportul detaliat întocmit de domnul Radu Mleșniță, disponibil aici). Aproape toți proprietarii din zonă sunt deschiși la ideea de a pune pe segmentul Gară-Aeroport o unitate de trasport rapidă, cu excepția celui ce deține hotelul neterminat și momentan închis – sunt rezultatele întălnirilor dlor. Radu Mleșniță și Iosif Pop cu proprietarii de terenuri și căi de acces CF din Someșeni-Aeroport.

Domnul Iosif Pop: În ce măsură credeți că este fezabil un asemenea proiect, domnule Șurubaru?

Domnul Gheorghe Șurubaru: “Trenul metropolitan, despre care s-a vorbit destul de des în media, în spațiul public dorește să atingă exact aceste aspect. Am avut deja o întălnire cu toți primarii din zonă, am fost și la CFR în luna ianuarie a.c. iar în mod cert vom organiza o întălnire și cu ceilalți actori implicați pentru funcționarea trenului ca să știm de la bun început dacă mediul ne poate pune vreo piedică. Vă invit, marți dimineața, la mine în birou să vorbim despre acest aspect și cu specialiștii”.

  • Domnul Emanoil Tudose este de părere că dezvoltarea teritorială – sau mai bine zis legătura dintre Huedin-Cluj-Gherla-Dej poate fi conectată și altfel de Cluj-Napoca decât printr-un tren specializat. Între Huedin și Cluj sunt sute de hectare care ar permite legate și de autostradă, și de tren o dezvoltare spectaculoasă și unică a județului Cluj.

La pct. 3 membrii CCL vin în completarea Rapoartelor cu următoarele întrebări și propuneri :

  • Domnul Iosif Pop: “În responsabilitatea cui se află punerea în practică și urmărirea Strategiei adoptată în CL Cluj-Napoca? Realizarea unei verificări cel puțin anuală și prezentarea în CL a unui raport cu privire la stadiul aplicării Strategiei de Dezvoltare 2014-2020 este necesară, astfel încât orice cetățean să știe ce anume s-a realizat și ce nu. Pentru bugetarea participativă are loc o urmărire și comunicare cu cetățenii, pentru fiecare proiect aprobat. De ce nu se procedează similar și cu Strategia?”

Domnul Domnul Gheorghe Șurubaru: “Sunt lucruri făcute pe strategie, dar trebuie înțeles și faptul că în strategie sunt cuprinse Gheorghe Șurubaru: “Sunt lucruri făcute pe strategie, dar trebuie înțeles și faptul că în strategie sunt cuprinse proiecte unde majoritatea sunt cu dezvoltare sau creștere multianuală, ceea ce înseamnă că, lucrurile nu se întămplă intr-un termen de un an, doi. Cu toate acestea, în baza cererii dumneavoastră mă voi ocupa personal de o asemenea analiză, raport”.

  • Domnul Iosif Pop: “De ce nu se realizează dezbateri prealabile pentru elaborarea PUG-ului? În perioada elaborării PUG-ului, Primăria nu a organizat dezbateri punctuale pe zone iar numarul plăngerilor, reclamațiilor, proceselor și rapoartelor în CL este imens”.

Domnul Gheorghe Șurubaru: “Se vorbește din ce în ce mai mult, și chiar s-a trecut la construcția, realizarea unui PUZ pentru viitoarea dezvoltare a Clujului, este vorba de zona Soporului, zonă de peste 200 de hectare care să știe că urmează să fie zona cea mai căutată. Tocmai de aceea la Primărie am pornit documentația unui PUZ pe toate aceste suprafețe care să poziționeze din start toate utilitățile și infrastructura necesară ce nu va mai putea fi modificată ulterior”.

  • Domnul Dan Drăghiciu: “Care este situația recondiționării clădirilor vechi, de patrimoniu din Cluj-Napoca ce sunt lăsate în paragină și care interesează nu numai pe clujeni dar și pe turistul tradițional”.

Domnul Sorin Oltean: “În cadrul serviciul de control și urbanism, avem un birou de refațadizări imobile unde se oferă consultață tehnică tuturor celor care vor să execute lucrări de intretinere, care se puteau executa fără autorizație de construire în așa fel încât să nu prelungim prea mult. Din anul 2016 am avut evaluate vreo 800 de clădiri din care vreo 54 au intrat la supraimpozitare. În anul 2017 deși numărul de clădiri evaluate au crescut numărul care a intrat la supraimpozitare a scăzut. Anul acesta a scăzut și mai mult. Scopul nostru este să schimbăm imaginea orașului. Doar în acest an, în zona centrală au fost sau sunt în curs de reabilitare 181 de clădiri și în toate aceste demersuri am fost partenerii proprietarilor și nicidecum nu s-a mers pe mijloace de sancționare”.

Domnul Petre Ungureanu: profitand de prezența domnului Oltean sublinează modul în care în urma analizei efectuate în cursul anului trecut de către Consiliul Civic Local împreună cu Poliția Locală și luănd în considerare faptul că Clujul s-a confruntat, recent, cu 2/3 evenimente de mare dimensiune- cum a fost spre exemplu festivalul Untold – s-a remarcat modul exemplar în care poliția locală și-a făcut datoria la aceste evenimente. S-a cerut, de asemenea, un punct de vedere domnului director cu privire la Ordonața de Urgență privind amnistia și grațierea, ordonanță ce a făcut „ocolul” presei și a strârnit îngrijorare în rândul cetățenilor. În acest sens, domnul Oltean a scos în evindență faptul că un asemenea „gest”, ar favoriza la încălcarea legii, ordinii și liniștii publice.

  • Domnul Radu Mleșniță arată că: la Cluj, s-au creat mai multe Clustere care au avut în principal obiectivul de a identifica si folosi resursele locale; multe din acestea au o valoare inestimabilă și definesc atat “orașul comoară” cat și “realizările remarcabile ale părinților noștrii din secolul XX”. Dar, au fost abandonate sau ignorate datorita “miopiei” și orgoliilor unora. “Primăria este parteneră cu noi în Clusterul de Turism Transilvania, ca și membru fondator.  Ideea este să lansăm realizarea strategiei de dezvoltare prin turismul: cultural, istoric, medical, educațional, confesional, evenimentelor științifice și artă, etc.  Aceasta strategie să fie legată obligatoriu de strategia de dezvoltare internațională a Clujului pentru a promova în exterior și atrage cat mai mulți turiști nu doar din tară dar mai ales din străinatate. Să nu uităm că turismul reprezintă unul dintre cele 15 motoare de bază ale dezvoltării Clujului” (vezi aici).

În ultima parte a dezbaterilor, domnul Oltean face o expunere asupra modului în care Poliția Locală a reușit să fie factorul determinant în derularea și finalizarea unor proiecte și actiuni, sens în care membrii CCL fac aprecieri favorabile.

Concluzii:

  1. Pentru Strategia 2014-2020 s-a asumat prezentarea Raportului de etapă la 4 ani și o posibilă susținere a stadiului împlinirii ei în CL, cu mediatizarea în randul clujenilor.
  2. CCL va continua momentul de dezbatere și de bilanț și în anii 2019/2020, cu scopul de a aduce din acest deziderat rezultate măsurabile și benefice pentru administrație și pentru clujeni.
  3. Pentru internaționalizarea Clujului turistic, proiectele și activitățile ce pot fi conturate între Primărie și Clustere cer implicarea extinsă din partea specialiștilor dar și a administrației locale.

X

Reuniunea CCL din luna ianuarie 2019 are ca obiectiv invitarea parlamentarilor clujeni pentru a readuce în discuție obiectivele mandatului din campania electorală și pentru a formula noi propuneri venite dinspre cetățeni pe agenda legislativă din 2019.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>