PROIECTE si PROPUNERI ale CCL Cluj pentru CANDIDATII la FUNCTIA de PRIMAR si CONSILIER LOCAL

TEMATICA: 

Alegerile locale 2020

 

 

PROIECTE  si  PROPUNERI  ale  CCL Cluj  pentru

CANDIDATII  la  FUNCTIA  de  PRIMAR  si  CONSILIER LOCAL

  

 

1. 1.       Infrastructura Urbana:

Traficul aglomerat si poluant reprezinta un factor important in degradarea calitatii vietii clujenilor si imaginii municipiului. Sinteza propunerilor:

• Continuarea programului de achizitii de troleibuze, tramvaie și autobuze electrice, inclusiv dublu-articulate si multi-cartiere; STOP achizitionarii autovehicolelor pe diesel poluante.
• Extinderea/montarea liniilor de troleibuze nepoluante în cartierele Grigorescu, Iris, Bulgaria, Între Ape-Calea Somesenilor, Brâncuși-Gheorgheni, etc.
  • Prelungirea liniilor de tramvai Mănăstur-Florești (eventual pană la Gilău/Autostradă) și respectiv Bd. Muncii – Sub Coastă / AEROPORT.
  • Finalizarea introducerii SENSURILOR UNICE-si-GIRATORII, BENZILOR UNICE, UNDA VERDE pe culuarele/traseele ce leaga intrarile in oras cu cartierele si iesirile.
  • METROUL poate fi o soluție abia în deceniile viitoare, DACA: populatia servita ar depasi 1 milion de locuitori pe zona de acoperire; consolidarea dealurilor ce aluneca ar reduce costurile faraonice de intretinere; actualele estimari de constructie la peste 2 miliarde de euro ar putea primi fonduri nerambursabile europene de cel putin 75%. Indatorarea copiilor nostri si generatiilor de clujeni NU este acceptabila, luand credite de la Banca Mondiala. Cheltuielile pentru studiile de fezabilitate se cer amnate fiind considerate acum o pierdere cu rezultate cunoscute / “campanie electorala”.
  • Conexiunea “PERON-la-AEROPORT”, la 180m de sensul giratoriu din fata Aeroportului este extrem de necesara ACUM: pentru milioanele de ardeleni din regiune, comunitățile de business, turistii romani si straini, vizitatorilor si calatorilor ce sunt obligati sa traverseze Clujul in masinile lor poluante. Recuperarea investitiei este rapida avand in vedere milioanele de clienti.
  • Modernizarea haltelor de cale ferata cu statii auto de la Baciu, Clujeana, Marasti, IRA si Aeroport. Acestea au fost construite si sunt functionale din anii ’60 pentru navetisti iar conectarea lor cu linii de troleibuz si autobuze electrice spre cartierele orasului ar fluidiza imens traficul. Este solutia cea mai simpla-si-ieftina de a putea opri trenurile ce vin din zona metropolitana si regiune, operate de CFR, INTEREGIONAL, TRANSFEROVIAR, etc. Aceasta înainte de a trece 3-4 ani până când vor fi cheltuiți cei peste 6 milioane de euro pe studii de pre și fezabilitate ale asa numitului “Tren Metropolitan” (existent chiar acum prin cele peste 60 trenuri ZILNICE ce trec prin Cluj) si Metroul nefezabil acum si urmatoarele decenii.
  • Construirea AUTOGARII-la-AEROPORT si a parcarii car-sharing.
  • Construirea parcărilor cu capacitate scalabila de 800-1000 de locuri la intrările în oraș (Feleac, Florești, Apahida, Baciu, etc.) conectate cu stații de troleibuz, tramvai, mașini electrice. O sursa importanta de venituri din taxa de parcare pentru finantarea sistemului nepoluant.
  • Descurajarea prin taxe marite, a pătrunderii în oraș a zecilor de mii de automobile poluante, decizie ce va sporii veniturile Primăriei cat și cele ale CTP, necesare achizitiei de mijloace de transport nepoluante.
  • Realizarea centurilor de ocolire a orasului (centura de sud intre Floresti si Apahida si cea de Nord) legatura la Autostrada din soseaua Cluj -Turda in dreptul com.Valcele si a centurii de ocolire spre Apahida.
  •  Pentru fluidizarea circulatiei auto in municipiu si reducerea poluarii create de aglomerarea si stationarea masinilor la numeroasele semafoare pentru trecerile de pietoni sau a trecerilor de pietoni nesemaforizate, trebuie realizate pasaje subterane pietonale pe axa est-vest, echipate cu scari rulante si spatii comerciale. Locurile propuse ar putea fi:
    • pasaj pietonal pe Bdul Aurel Vlaicu in dreptul pavilionului expositional;
    • pasaj pietonal complex in Pta Marasti(in sensul giratoriu);
    • pasaj pietonal in fata viitorului sediu al Centrului cultural spre BRD;
    • pasaj pietonal in Pta Avram Iancu in spatele Catedralei;
    • pasaj pietonal in Pta Unirii;
    • pasaj pietonal in fata Primariei;
    • pasaj pietonal pe Calea Floresti in dreptul magazinului  BIilla ;
    • pasaj pietonal in Pta. Cipariu intre Bastionul Baba Novac si Cazarma Armatei prin parcarea din spatele catedralei (pe o portiune de 200m sunt 5 semafoare care creeaza in orele de varf, aglomerari infernale de masini).      

Pe axele stradale proiectate si executate conform PUZ, inca de la inceputul aprobarii extinderii unui nou cartier, sa fie executate si principalele retele edilitare apa, canalizare, gaz, energie electrica, cabluri internet la o capacitate predictibila dezvoltarii finale a cartierului.

Lucrarile de reabilitare, de reparare a strazilor centrale dureaza luni de zile si toti am observant ca: se incep 2-3 strazi deodata, lucreaza 3-4 muncitori o zi dupa care dispar cate o saptamana, ingreuneaza traficul stradal si enerveaza pietonii, biciclistii sau soferii. Se vede lipsa de management performant, risipa de timp si bani iar in final calitatea indoielnica, greselile de proiectare aprobate de Consiliul Local si multe altele. Cum sunt trasi la raspundere si plateste intarzierile si calitatea proasta?

Detalii la https://drive.google.com/file/d/1NowjBPNelPR7uh_T2EcZdTizMAnpMpMj/view

 

1. 2.       Calitatea Apei si a Mediului Ambiant:

In cadrul unei sedinte dedicate calitatii mediului in care traiesc clujenii s-au facut urmatoarele propuneri:

• statia de tratare a apei Gilau nu are asigurata protectia de contur pentru evitarea contaminarilor;
• sursa de apa potabila din Somesul Cald preia nisipuri aluvionare din zona Agarbiciu;
• Lacul Tarnita este plin cu dejectii din devesarea directa a multor case de vacanta;
• punerea la dispozitia cetatenilor a unor halde speciale pentru depozitarea deseurilor marunte din constructii ar putea preveni fenomenul de imprasierea dezordonata a acestora in toate padurile din preajma localitatilor si in special a Clujului;
• decopertarea si decolmatarea Canalului Morii pe tot parcursul prin Cluj si transformarea lui într-o “oglindă de apă”, flancată de spații verzi si locuri de agrement pentru populație;
• construirea de stavilare pentru a mari de 10 ori volumul de apa dulce ce ramane in oras in anii cu seceta, la toate cele 3 cursuri de apa si care sa produca energie hidro pentru oras. Eventuale irigatii prin cadere la o diferenta de nivel de peste 20 metri;
• amenajarea falezelor Somesului din Grigorescu amonte – Parcul Central – Pta Abator – Parcul Feroviarilor – etc.
• plantarea pe malurile Somesului de arbori si arboret ornamentali, eventral si vegetatie care sã mascheze actuala albie a Somesului si s-o acopere partial, reducãnd astfel aspectul total inestetic;
• cladiri verzi, acoperisuri verzi, balcoane verzi pentru Clujul Verde;
• programe educationale in scoli si cu asociatiile de proprietari;
• concursuri cu premii pe cartiere pentru educatia ecologica si mediu urban ingrijit;
• parteneriate facile cu agenti economici care doresc sa colaboreze cu primaria pentru a intretine un spatiu verde sau a forma altele noi contra publicitate discreta, gratuita, pe acel domeniu;
• incurajarea fiscala a firmelor de taximetrie sa isi doteze treptat parcul de masini cu autoturisme electrice (10-15 % in fiecare an);
• realizarea de statii de incarcare a vehicolele electrice in toate cartierele orasului si in benzinarii pentru a stimula cetatenii sa isi achizitioneze aceste mijloace nepoluante;
• semnarea conventie cu primariile din  Floresti, Apahida, Baciu, Gilau, Feleac etc. de a realiza statii de incarcare in localitatile lor, indeosebi in parcarile de 800-1000 de masini de la intrarile in municipiu. Aceasta pentru a veni in sprijinul celor care fac naveta spre Cluj si a descuraja pe cei din alte localitati ce vin in masini poluante. Reprezinta o sursa de venit binevenit pentru oricare din primariile mentionate;

Continuarea montarii senzorilor privati de poluare (pana in prezent am montat 23 conectati la afisaj instantaneu pe cartiere la https://cluj-napoca.pulse.eco) este o necesitate publica de protectie a populatiei, atata timp cat Primaria si Agentia/Garda de Mediu folosesc doar 4 senzori oficiali prost ampalasati si nesemnificativi, pentru a putea spune ca “avem aer curat”. Acestia dezinformeaza cu buna stiinta atat cetatenii cat si Ministerul Mediului sau Comisia Europeana. Se impune:

• afisarea datelor privind poluarea in timp real in tot orasul si in media este obligatorie pentru informarea cetatenilor ca sa evite zonele cu pericol de imbolnavire;
• supravegherea permananta a graficului poluarii in timp real de catre Politia Locala la https://cluj-napoca.pulse.eco si deplasarea imediata pentru constatarea infractiunii pentru amendarea poluatorilor. Aceasta mai ales noaptea sau in zori, cand “betonierele isi curata filtrele” – truc descoperit, cunoscut si semnalat de cetateni, doar ca Primarie si Garda de Mediu Cluj le “trece cu vederea”.

 

1. 3.       Retrocedarea proprietatilor:

RETROCEDARILE sunt o problema dureroasa si costisitoare pentru bugetul CL si al tarii. In aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a tinut cont de situatia optantilor, adica a cetatenilor care au optat pentru cetatenia maghiara si au fost despagubiti de statul roman in perioada interbelica iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendica din nou acele proprietati cu acte false sau refacute in perioada 1940-1945 (ocupatia hortysta) sau poate nestiind ca stramosii lor au fost despagubiti.

In aceasi situatie de ilegalitate se afla si Statusul Romano Catolic din Transilvania, care a fost desfiintat in anii ‘30 si care conform codului canonic nu avea personalitate juridica cu drept de proprietate ci doar de folosinta asupra institutiilor si a unor locasuri de cult. S-a reinfiintat in 2002 o Asociatie a Statusului ca fiind mostenitoarea vechiului Status iar judecatori incompetenti sau corupti au aprobat acest statut. Asociatia revendicand peste 2000 de cladiri din orasele transilvane (!?)

Toate RETROCEDARILE importante de muzee, licee, palate, hectare de paduri si terenuri agricole etc. trebuie revizuite si stabilita legalitatea retrocedarii, cu atat mai mult cu cat multe din aceste retrocedari au fost aprobate de judecatoriile din jud. Mures, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism si fara verificarea probelor.

Nici rudele fostilor criminali de razboi decretati nu pot beneficia de retrocedari de proprietati, chiar daca au fost reabilitati de unele ONG-uri din tara de origine, fapt de care nu s-a tinut seama in justitia romana. 

Cateva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizeaza comunitatea civica:

• Analiza modului în care Baza Sporiva “SÃNÃTATEA” a fost amplasatã în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.), a constatat ca a fost cedatã pe baza unor acte de proprietate dinainte de Tratatul de la TRIANON (!) afinilor fostilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPÃGUBIT DE DOUÃ ORI FAMILIILE FOSTILOR PROPRIETARI DE TEREN ?!l
  • Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote parti este ilegala.

Este o nevoie urgentă de corelare si conlucrare intre instituţiilor statului, in ce priveste:

• deschiderea accesului si recercetarea arhivelor iar Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale;
• să se specializeze procurori si instante pe această problematica pentru a solution corect inselatoria paguboasa si a se pedepsi impostorii;
• creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile.

Există foarte multe probleme aflate în litigiu pe instanțele judecătorești privind legalitatea și coerența retrocedărilor de către Comisiile de Fond funciar a primăriilor și de conformitate cu legislația în vigoare a expertizelor topografice. Cele mai frecvente greșeli sunt:

• cele în care pe aceiași suprafață de teren se suprapun doi sau trei proprietari, total sau parțial;
• grănițuiri fără expertiză topografică sau expertize care nu respectă criteriile de conformitate cu Harta cadastrală a OCOTA;
• nerespectarea principiului de retrocedare pe amplasamentul proprietarului de drept (confiscat de regimul comunist);
• neaducerea la zi a hărților cadastrale ale primăriilor deși există legislație privitoare la această obligatie cu termen limită de realizare;
• nerespectarea unui proces echitabil de către instanțele judecătorești prin termene care durează de la 3 la 7 ani în instanțele din România și alți 5-7 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strassbourg.

Soluții:

• Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.
• Ralizarea Hartilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și abdatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.
• Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

In Transilvania Imperiul Habsburgic s-au realizat harți cadastrale, fără să aibă un precedent, cu ajutorul armatei in mai puțin de 3 ani.

România are azi hărți cadastrale făcute din avion și corelate cu măsurători de teren (bazate pe puncte topografice acreditate) cu marjă de eroare de câțiva mm. Verificarea în teren a fiecărei proprietăți poate fi stabilită cu cea mai mare exactitate.

Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia retrocedarilor abuzive din Transilvania si din Cluj-Napoca.

CCLcj cere Primarului si Consiliului Local sa demareze toate procedurile si demersurile de verificare a tuturor retrocedarilor (ex. mai serioase si cu cantec sunt cateva zeci cunoscute de presa si cetateni). Apoi sa informeze opinia publica inainte de alegeri despre rezultatul acestei actiuni cerute si dorite ferm de comunitatea civica si clujeni.

Orice clujan poate fi  de acord ca sumele necesare acestor demersuri sa fie luate din economii/reduceri la capitole din bugetul local. De exemplu economii la: fondul salarii si premieri a Primariei, cheltuielile curente, studii de pre-si-fezabilitate, protocol, deplasari, asistenta sociala, finantare participativa, cultura, sport, alte sume de rezerva la dispozitia Primarului. Deci NU de la sanatate, invatamant si investitii.

 

1. 4.       Economia si forta de munca:

Strategia de dezvoltare economica se axeaza astazi in principal pe dezvoltarea industriilor creative si IT. Acestea sunt varful de lance al celor mai dezvoltate comunitati din lume. Aceste “cuvintele cheie” de viitor le putem compara cu cele din 1995, cand discutam de introducerea internetului si TIC (sisteme de informare si comunicare avansate). Propunerile adresate CCL sunt:

• Mutarea personalului birocratic/inutil din Primarie la activitatile si serviciile creatoare de valoare din unitatile subordinate si ong-urile / firmele asociate si finantate de aceasta.
• Municipiul Cluj-Napoca a devenit un pol de dezvoltare in zona Transilvaniei iar veniturile bugetului local a crescut pe masura, insa pe astfel de evolutii economice prioritatea directionarii surplusului banesc este limpede, spre investitii si nicidecum spre angajari pentru birocratizare.

Este de notorietate practica faptului ca un numar marit de functionari la o populatie relativ stabila, produce birocratie, scade calitatea serviciilor si sporeste nemultumirea cetatenilor. Cel mai elocvent exemplu vine din recenta perioada cu pandemia COVID 19, cand numarul injumatatit de personal din Primarie a reusit sa serveasca mai bine cetatenii iar informatizarea a fost suportul care a evoluat rapid si multumitor in relatia cu cetatenii.

CCLcj a premeditat falimentul administratiilor municipale si comunale datorita suprapopularii cu functionari dar si pe seama neimplicarii in sustinerea cu programe speciale a initiativelor economice aducatoare de venit.

Atragerea de fonduri europene in finantarea proiectelor rezultate din dezbaterile cu cetatenii trebuie sa reprezinte sursa principala.

Firmele din municipiul Cluj-Napoca au o permanenta nevoie de forta de munca iar o buna parte a ei este atrasa de catre administratia locala, insa bugetarea anuala a Primariei ne scoate in evidenta ca suma de 100.084.000 lei este destinata in anul 2020 pentru asistenta sociala.

Fara a pune sub semnul intrebarii nevoia de solidaritate sociala punem la indoiala rigoarea alocarilor ci mai ales faptul ca in timp de 2 ani cheltuielile directe pentru nevoia de sustinere sociala a crescut cu 20.000.000 lei.

CCLcj cere administratiei locale sa emita hotararea ca asistatii sociali ce refuza sa ocupe locurile de munca vacante din firmele clujene sa NU mai primeasca aceasta asistenta. Firmele clujene si cetatenii nu au fost si nu sunt de acord sa plateasca ne-munca si lipsa de responsabilitate a autoritatilor in cheltuirea banului public.

 

1. 5. Societatea si asistenta sociala:

Sporirea supraveghierii grupurilor de “persoane care ajutã” bãtrânii si femeile care acceseazã bancomatele, depistãrea hotilor de buzunare din mijloacele de transport în comun si aplicarea cu strictete a mãsurilor de coercitie, pe care le prevede Legea, pentru astfel de manifestãri.

Organizarea si sustinerea muncii in folosul comunitatii pentru toti cei condamnati in acest mod.

Ce solutii vedem posibile in restrangerea sumelor din buget pe partea de cheltuieli, mai ales dupa efectele de recesiune care ne asteapta:

• inlocuirea rapida a functionarilor cu aplicatii informatice disponibile;
• folosirea pe scara extinsa a serviciilor functionaresti de acasa;
• educatie sporita si responsabila in familie, la scoala, in societate si mai putina politie locala. Supravegherea electronica centralizata, de la distanta, este deja o practica uzuala;
• sustinerea de cursuri de pregatire pentru categorii sociale dezavantajate odata cu restrangerea si inlocuirea ajutoarelor sociale permanente;
• folosirea experientei si a disponibilitatii de timp si de implicare a pensionarilor;
• consultarea permanenta a nevoilor populatiei in selectarea proiectelor viitoare, fundamentarea sumelor alocate pe fiecare proiect inainte de inceperea consultarilor.

Ce propuneri consideram a fi analizate in continuare:

• punerea in folosul comunitatii a cladirii Hotelului Continental Cluj, plecand de la nevoia comunitatii clujene de a detine o locatie reprezentativa, bine pozitionata in aria centrala a orasului, unde sa poata fi organizate reuniuni cu prelegeri si expozitii pe teme culturale, stiintifice, educative, comerciale, sociale, muzicale, aniversari, recunoasteri omagiale, etc.
• impunerea tuturor administratorilor de blocuri de a emite facturile de intretinere astfel incat sa poata fi platite on-line sau cel putin cu cod de bare pentru a se putea achita la “FACTUREL”
• realizarea de gradinite si crese in toate cartierele noi, idem a unor scoli primare pentru a descongestiona zona centrala a orasului sau a cartierelor vechi;
• interzicerea cersetoriei pe strada, la stopuri, in parcari, la semafoare, etc. Verificarea mai exigenta a acestora si identificarea clanurilor care ii exploateaza;

 

1. 6. Sportul si sanatatea:

În scolile din Cluj și România există o singură oră de educație fizică, respectiv 2 sau 3 la clasele mai mici. Nu se pot forma deprinderi decât de la 3-4 ore/ședințe pe săptămână, conform opticii Consiliului Europei. În tarile europene s-au introdus pana la 5 ore de educație fizica pe săptămână.

Sunt 2 variante de a creste ponderea orelor de sport in programa scolara:

• scoaterea unor ore de la discipline teoretice și înlocuirea lor cu ore de sport;
• orele de sport extracurriculare pe bază de cercuri, colective, voluntariat în care copiii să învețe să facă o serie de exerciții, să capete anumite deprinderi de bază (sărituri, rostogoliri, etc.).

Efortul fizic săptămânal să fie de 150-maxim 200 minute, moderat. Activitatea fizică exagerată poate crea dependență. Există riscul ca persoanele dependente de activități fizice, în momentul în care nu mai pot merge la sală de fitness din anumite motive obiective, să fie afectate.

Propunerea este:

• să nu se impună performanță sau norme de control obligatorii la orele de sport, astfel încât fiecare copil să opteze pentru probe atletice potrivite aptitudinilor personale;
• exista un soft pentru învățământul superior care se poate aplica și in învățământul preuniversitar, cu un sistem de punctaj. In functie de aptitudinile personale, elevul poate opta pentru disciplinele preferate. O primă consecință pozitivă: dispar scutirile la ora de educație fizică;
• să se ia în considerare toate activitățile sportive extracurriculare ale elevilor care sunt punctate in consecinta.

Acum in era digitala cand toata lumea sta ore intregi cu nasul in calculator, tableta sau IPhonne, mai mult ca oricand se impune organizarea anuala de catre Inspectoratul Scolar de competitii scolare la toate sporturile de echipa  (baschet, volei, handbal,minifotbal,rugby in 7) si atletism, cu premii, pentru a stimula miscarea fizica si sanatatea, spiritul de echipa si de competitivitate la elevi.

Pentru desfasurarea acestor competitii parcurile sportive Gheorgheni, Iuliu Hateganu, sa fie la dispozitia scolilor fara chirie. Deasemenea, Clujul fiind un oras universitar cu  Universitatea UBB in top 1000 Mondial, ar fi de dorit instaurarea unei traditii sportive cu o competitie anuala la cateva sporturi pe echipe, intre universitatile Clujului (UBB, USAMV, UTCN, UMF, UAD…). La cei peste 80,000 de studenti romani si peste 2,000 de studenti straini, aceasta competitie ar crea o deosebita emulatie emotionala nationala si internationala.

Pentru ca tot s-a angajat Ministrul Sporturilor ca vrea sa construiasca numeroase baze sportive din fonduri europene, Primarul si CL Cluj ar trebui sa gaseasca locatii si sa lanseze cateva proiecte pentru baze sportive care sa transforme Clujul intr-un posibil centru olimpic sau de competitii europene:

• construirea unui patinoar artificial;
• construirea unui bazin olimpic cu tribune pentru competitii international;
• construirea unui complex de tenis cu tribune de 3,000-5,000 de spectatori, pentru a putea organiza turnee internationale ATP
• organizarea unor competitii nationale sau internationale inseamna promovarea brandului touristic si sportiv al orasului si evident bani in plus la bugetul local.

 

1. 7.       Reformarea administratiei locale: digitalizarea serviciilor Primariei

Cerem Primariei comunicare catre toti cetatenii orasului a numarului de oameni ce va reduce schema actuala de personal, tinand seama ca nivelul de birocratizare este in directa relatie cu numarul treptelor ierarhice din schema Primariei si cu numarul excesiv de personal angajat.

Intocmirea unei organigrame cu maxim 3 nivele ierarhice la nivelul oraselor inteligente – Smart City, in functie de numarul populatiei si tehnologia actuala, tinand evident cont de numarul de avize, documente, plati, controale, amenzi, etc. care se pot rezolva on line.

CCL apreciaza ca ACUM sa se faca:

• o analiza cu specialisti independenti/neutri din universitatile sau firmele de IT (prin concurs de competente) pentru: aplatizarea “piramidei organizationale” pe 7 nivele ierarhice (!?), inlocuirea actualului nivel tehnologic depasit oferit de aplicatia ANTONIA, care in loc sa reduca birocratia la maxim 200 angajati (nivelul uzual in primariile vestice), a incurajat actuala structura suprapoplata cu “noi locuri de munca bine platite din bani publici” la 3172 angazati(cf.declaratiei publice a primarului din 22 iulie 2020,in Faclia din 23 iulie);
• mutarea/detasarea personalului birocratic/inutil la activitatile si serviciile creatoare de valoare din unitatile subordonate ori disponibilizarea lui in folosul economiei reale;
• desfintarea postului de City Manager atata timp cat se ocupa doar de activitati limitate,ca cele de gunoaie (nici pana acum nu a reusit “colectarea selectiva si prelucrarea/valorificarea deseurilor” obligatorie conform legii si normelor UE a unui oras european);
• stabilirea indicatorilor trimestriali si anuali de performanta pentru toate compartimentele, serviciile si directiile din Primarie,aprobati in CL,facuti publici pe site, impreuna cu rapoartele periodice privind realizarea lor;
• optimizarea, descentralizarea, mutarea pe on line a raspunderii la cetatean pentru orice operatiune din Primarie sau unitatile subordinate, precum si alte concepte sau softuri de gestionare administrativa moderna –> predate de decenii in universitatile clujene (ex. UBB, UT, USAMV).

Sustinem nevoia unui city manager, dar a unui om de anvergura juridica, economica, social-culturala, urbanistica etc. Un practician,cu experienta locala si capabil sa duca in spate succesiuni de consilii locale si viitori primari, vice-primari. Sa creioneze destinele orasului, sa vada atat in trecut cat si in viitor,in masura sa implementeze proiecte realizabile, sa convinga consiliu local ca acestea trebuie facute alaturi de comunitatea civica, care se manifesta mai des si mai bine la Cluj decat in alte parti. Sa fie un om peren angajat pe baza de concurs si contract de management, sa nu fie un om politic pentru o legislatura.

 

1. 8.       Bugetul si politicile fiscale:

Ne manifestam consecvent pentru fundamentarea construirii bugetelor anuale si multianuale pe baza proiectelor promovate in baza dialogului si consultarii cu cetatenii Clujului.

• Bugetarea participativa este un exercitiu la care populatia a dovedit interes si responsabilitate, ea trebuie extinsa si la marile proiecte iar exemplul municipiului Turda se cere extins si la Cluj. Gradul de transparenta trebuie maximizat pentru a se evita suspiciunile acordarii de fonduri importante si in mod nejustificat unor ong-uri “abonate de o vereme la banul public”.

• Viziunea pe termen mediu si lung se cere extinsa si prin bugetare multianuala, bazata pe directiile din Strategia de dezvoltare 2020-2027, pe PUG,pe SIDU, pe Planul de mobilitate si pe alte instrumente de lucru,discutate in prealabil cu cetatenii.

• Digitalizarea proceselor de bugetare cat si a celor din activitatea serviciilor din Primarie poate restrange birocratia si numarul excesiv de personal angajat in structurile administratiei locale.

• Cresterea capacitatii administratiei de a respecta an de an bugetele aprobate se cere gestionata cu fermitate de catre Primar si echipa de conducere aleasa.

• Politica de fiscalitate inteligenta in care taxa locala sa reprezinte parghia de stimulare sau de descurajare a domeniului.

 

1. 9.       Dezvoltarea si investitiile comunitare:

Marile proiecte esentiale si promise dar ne incepute trebuie accelerate: Centrul Cultural si Filarmonica, Conservatorul de muzica, Spitalul regional de urgenta, noul Campus Universitar modern de nivel European, Modernizarea pavilionului expozitional din “groapa” si construirea unuia nou in cadrul Centrului de Conferinte si Business de la Aeroport; amenajarea garii, autogarii si terminalului Multimodal de la Aeroport; amenajarea malurilor Somesului de la intrare-la-iesire, etc.

Noile proiecte de bugetat sa fie in viziune metropolitana si dupa o larga consultare a cetatenilor.

 

1. 10.   Cultura si formele ei de promovare:

Pierderea competitiei pentru “ Clujul – Capitala Culturala Europeana 2021” a declansat, alaturi de nemultumirea cetatenilor pentru modul neprofesionist si individualist de scriere a proiectului si desconsiderarea recomandarilor expertilor Comisiei Europene, un angajament public ferm si asumat a Primarului, Presedintelui CJ si echipei lor ca vor realiza pana in 2020 toate investitiile cuprinse in HCL.

Dupa pierderea competitiei Primarul s-a angajat sa puna in practica intregul proiect de Capitala Culturala,avand finantarea bugetata si aprobata in CL.

Nici o investitie majora NU s-a facut in infrastructura culturala, in arta-si-cultura de calitate,fapt ce se cere clarificat si reglat prin urmatorul buget anual sau la rectificarea pe 2020..

Membrii CCL au monitorizat si semnalat aceste anomalii, elaborand propuneri: 

• Finalizarea sediul nou, aflat in lista de investitii a municipiului si mutarea concertelor Filarmonicii clujene.
• Reamplasarea “Monumentului Holocaustului” în Parcul Orașului intre monumentele similare ale ”Revoluției din Ungaria” si cel al “Victimelor Comunismului”. Situatia creată la ora actuală, de amplasare al unui monument destinat compasiunii pentru victimele: “regimului Hortist de ocupație vremelnică a teritoriului Romăniei”, în Parcul care poartă numele PĂRINTELUI  UMORULUI  ROMÂNESC, este total inadecvată si categoric unică în lume.
• Zilele Orasului trebuie sa fie evenimentul fiecarui clujean, indiferent de etnie, pentru ca fiecare dintre noi apartinem comunitatii acestui oras, iar facilitatea organizarii de evenimente similare, separate, pe criterii etnice, nu face decat sa divizeze comunitatea.
• Modernizare imobilului care gazduieste Muzeului de Arta si aducerea in fata vizitatorilor a marilor colectii.
• Punerea in valoare culturala si turistica a marilor personalitati culturale si de stiinta ale Clujului,din respect pentru meritele lor.
• Consultarea clujenilor pe tema: Clujul Festivalier vs. Cultura Urbana la Cluj-Napoca.
• Realizarea statuii MARII UNIRI propusa de arh. Ionel Vitoc.
• Iluminatul ornamental al cladirilor de patrimoniu si al statuilor representative ale orasului.

Un obiectiv ce preocupa pe unii membrii ai CCLcj il reprezinta finalizarea lucrarilor la catedrala Greco catolica din Pta. Cipariu, incepute acum 25 de ani (!?), precum si sistematizarea terenului plantat cu cateva cladiri fara valoare din spatele acesteia, respectiv intre Calea Turzii si Str. Andrei Muresanu (de 30 de ani e un haos architectural si urbanistic). Intrarea in centrul Clujului da o imagine dezolanta si a impotentei administratiei locale de a solutiona acest spatiu esential pentru IMAGINEA CLUJULUI si calitatea vietii.

 

1. 11.   Invatamant si Cercetare-Inovare:

Investiția în inteligență și inovație deschide calea rapidă spre dezvoltare durabilă. “Cine deține pachetul majoritar de inovații in educatie-invatamant-cercetare are puterea mondială în mână”. Acest model poate fi adoptat și în strategia metropolitana, regionala, naționala.

Educația presupune mai mult decât educația formală (școală, facultate, post-universitar) și trebuie completată cu educația continua, antreprenorială .

Clujul trebuie sa-si urmeze parcursul unei cetati a creativitatii-si-inovarii pe care il ofera invatamantul bi-milenar si sa dezvolte scolile, universitatile, centrele de cercetare, laboratoarele, IMM-urile creative, in domeniile traditionale si noi (ex. TIC – Tehnologii de Informare si Comunicare).

Propunerile CCLcj sunt:

• “Nici un scolar fara tableta, nici un clujean fara conectare la internet”.
• Dezvoltarea zonei metropolitane prin aportul resurselor locale ale UAP-rilor din zona metropolitană și extinderea acesteia prin parteneriate cu zonele metropolitane ale județelor Alba, Sibiu si ale altor zone metropolitane care pot aduce resurse complementare și patrimoniu care definesc Transilvania. Pe termen lung este potrivit sa avem o viziune regională extinsă,unde cultural, economic și politic oamenii împărtășesc aceleași valori cu privire la eficiența administrativă, loialitatea parteneriatelor și profesionalismul mediului academic și al sectorului de business (incluzând aici și sectorul agricol și serviciile).
• Digitalizarea a devenit un mod de comunicare universal și global. Această tehnologie trebuie adaptată pe nevoi: de criză și nevoi specifice (precum cele din domeniul universitar, cele din sănătate, cele de business, cele administrative, etc.) într-un limbaj inteligibil și prietenos. (Tinerii și vârsnicii pot fi integrați în muncă la domiciliu pentru plata facturilor, documentare, diverse servicii, etc., din moment ce majoritatea acestei populații a devenit dependentă de telefon, tabletă, laptop). Serviciile publice ar deveni, astfel, mai accesibile, mai ieftine, mai transparente, și lipsite de pericolul contaminării, cu o colectare mai rapidă, ușor de verificat).
• Încurajarea autonomiei locale prin exploatarea inteligentă a resurselor locale și prin parteneriate strategice. Anglia, Australia, Noua Zeelandă, Canada și unele state ale SUA dezvoltă politici de sprijinire a autonomiei locale prin valorificarea la maxim a resurselor locale. Acest model dezvoltă filosofia managementului crizelor apărut în anii 70 – 90 când s-a observat că nici un guvern nu poate depăși, fără costuri majore, o criză, dacă unele nevoi de bază depind de furnizori externi, imprevizibili, neloiali sau resursele lor devin problematice.

 

1. 12.   Restructurare comunitară după COVID 19 (idei si propuneri):

Modul in care administratia locala si judeteana au gestionat criza nu a fost inca analizat (cu toate evenimentele impardonabile ale autoritatilor autoare a actiunilor iresponsabile: “Sparanghelul” de la Aeroport si “Lingurita” de la Mitropolie),desi s-au facut cateva remarci ale membrilor CCLcj:

• Pandemia a forțat sistemul sanitar să se reorganizeze pentru situații de criză și să devină inovativ dincolo de imaginația noastră. La Cluj s-a reușit, dar e nevoie de și de mai multă imaginație pentru a crea saloane cu patru paturi în loc de 8 așa cum erau până acum și să tratăm un număr mai mare de pacienți, (cei cu COVID și cei cronici).
• Un proiect start-up coordonat de clujeanul Rares Racoltean a inceput producerea unor echipamente si aparate de protecție impotriva pandemiei, fara nici un sprijin din partea autoritatilor locale si centrale ce s-au laudat ca sprijina mentinerea si relansarea economica. Start up-ul este mai degraba recunoscut in țări din Uniunea Europeană
• FARMEC și JOLIDON și-au restructurat tehnologiile adaptându-le la nevoi de criză, fara ajutorul autoritatilor locale sau guvernamentale, ramase „imune” si indiferente la astfel de initiative ale romanilor dar cu capul la importuri de sute de milioane. FARMEC produce dezinfectanți cu spectru larg antivirus iar JOLIDON fabrică măști din cupele de sutiene și combinezoane pentru personal medical.
• Administrația municipiului trebuie să adopte măsuri inteligente și inovative pentru un oraș de referință al Transilvaniei. Primarul și consilierii ar trebui să asculte cu mai multă atenție propunerile venite dinspre societatea civilă, documentate de experți, promovate de lideri ai societății civile, de personalități.
• Școală Online? Posibilă și necesară dar acest model trebuie finațat, dotat cu tehnologie și cu dascăli care pregătesc copii și tinerii să gândească cu capul lor și nu să memoreze sau sa repete dogme anacronice.

Accesul la presa scrisa este fundamentala deoarece nu toata populatia are dotarea, compententa sau dorinta necesara de a citi versiunile online existente. Am sugera presei sa sa gandeasca la o distributie alternativa ambulanta, cu bicilisti proprii sau cu firme de livrare la domiciliu (oferind livrare gratuita contra publicitate gratuita in ziarul respectiv de exemplu). Vadul pe strada s-a redus mult si va fi in continuare limitat, probabil unii distribuitori traditionali nu vor rezista daca vor redeschide.

Cea ce sufera presa scrisa ne arata cat de greu se adapteaza administratia la schimbari. Dar si multe sectoare economice nu au stiut sa sa restructureze pentru a dezvolta activitati numite « anti-fragile » adica cele care nu doar rezist dar si cele care se dezvolta in timpul crizei (s-a inventat acest cuvant deoarece « solid » este doar ceva mai putin fragil).

Aceasta este intrebarea fundamentala: daca situatia sanitara sau economica va fi mai rea sau mai buna pentru activitatea mea ?  Sau cel putin nu ma va afecta ?

Urmare actualelor politici ale administrației publice locale Cluj prin care se urmărește desființarea chioșcurilor de distribuție / comercializare a presei scrise, chiar și în contextul unei creșteri masive a preferințelor publicului spre presa online, de fapt  asistăm la o practică de desființare a accesului publicului la informare și mai ales o tentativă de restrângere a dreptului la liberă exprimare, care chiar dacă nu este stopat la momentul inițial al formulării unui punct de vedere, este desființat la momentul distribuției / difuzării publice a acestuia.

Cu totul de neînțeles o asemenea abordare din partea specialistilor în drept constituțional. Mai ales acum in prag de alegeri (!?)

SOLICITĂM administrației publice locale Cluj–Napoca, să procedeze DE URGENȚĂ / IMEDIAT la stoparea practicilor de desființare a punctelor / chioșcurilor de distribuție a presei din municipiul Cluj–Napoca, mai mult chiar SOLICITĂM să procedeze de îndată la reînființarea punctelor / chioșcurilor de distribuție a presei ,dupa criterii echilibrate.

 

1. 13.   Internationalizarea si cooperarea internationala

Componenta esentiala a dezvoltarii durabile in era globalizarii este cooperarea internationala prin toate canalele de relatii externe posibile (ex. economice, culturale, turistice, diplomatice, etc).

CCL a propus actiuni pentru dezvoltarea principalelor canale de colaborare create pana acum de clujenii inteligenti si patrioti, respectiv: orase infratite, consulate onorifice, centre culturale straine, reprezentante economice straine, investitori straini, studenti si reidenti straini, clujeni bursieri in strainatate, diaspora clujeana, aeroportul international, universitatile, firmele de turism, economia creativa multi-senzoriala, infrastructura virtuala, etc.

 

1.14. Cluj Bike sharing.

Primarul prezintă “strada smart” şi sistemul de “bike sharing” ca mari realizări doar ca, nefiind continuate, rămân simple proiecte de imagine electorală: “Clujul primul oras cu…”, consideră specialiştii ProBikeAddiction.

De exemplu, proiectul Cluj Bike a rămas la nivelul de testare cu multe erori. Respectiv:

• În Mănăştur, dacă ajungeai în staţia de biciclete la 8 fără 20 nu mai găseai nicio bicicletă. În centru, mergeai şi te învârteai o jumătate de oră pentru că toate staţiile erau ocupate. Staţiile din centru în loc să fie în locuri vizibile, au fost ascunse pe străduţe. Nu a fost gândit sistemul ca să fie eficient si a rămas la câteva sute de biciclete, nu la mii aşa cum ar fi necesar.
• Pe site-ul Primăriei Cluj la secţiunea biciclete e un link la proiectul de bike sharing şi atât, nici măcar nu există o hartă cu pistele. Nu s-a făcut niciun efort de comunicare în acest sens.
• Benzile comune pentru transport public şi de biciclete sunt la limita legii. S-a pus indicator de pistă şi bandă de autobuze, dar legea spune că dacă ai pus semn de pistă de biciclete, autobuzele nu au ce căuta. Primăria şi-a asumat o forţare a legislaţiei. Pe 21 Decembrie, de exemplu, dacă eşti pe bicicletă trebuie să urci pe trotuar pentru a lăsa autobuzul să treacă.
• Există marcajul traversare pentru biciclete, dar nu există indicatoare rutiere pentru a semnaliza acest lucru.
• Când Primăria face piste de 70 cm lăţime şi le zici că asta nu e pistă, ci o aberaţie, ei îţi răspund: „unde scrie?” Astfel, se pot arunca în continuare bani publici pe aşa-zis piste de biciclete care nu respectă lăţimea indicată, spaţiile de siguranţă, designul la intersecţii. Pista trebuie să aibă 1,50 m pentru ca două biciclete să poată trece una pe lângă cealaltă.
• Primăria se laudă cu 45 de kilometri de pistă dar când te uiţi unde sunt acei mulţi kilometri, vezi că sunt tot felul de străduţe mici sau piste care vin de nicăieri şi duc nicăieri.
• Unele piste de biciclişti nu au continuitate, se opresc înaintea intersecţiilor, lăsând bicicliştii să se descurce singuri unde este mai dificil. In primul rând, pistele trebuie să lege zona centrală de principalele cartiere cu o pistă acceptabilă.
• Separarea circulaţiei trebuie făcută pe arterele mari, principale, pentru că acolo e nevoie de benzi separate. Pe străduţele mici nu trebuie să faci pistă, poţi pune un regim de viteză moderată.
• Pistele trebuie făcute unde e nevoie de ele – să unească zonele de interes – nu unde este loc. La noi aşa s-a făcut, unde au găsit străzi ceva mai late au amenajat piste de bicicletă.
• Problema e că nu există un plan. Noi asta ne tot plângem la Primărie: nu vrem să ştim că anul acesta s-au făcut încă 5 kilometri de pistă, vrem să vedem că există un plan eşalonat pe următorii 10-15 ani şi, dacă se face pe bucăţi, să vedem în ce an se încheagă chestiile astea într-o bucată unitară.
• Despre pista de pe strada Regele Ferdinand, care a fost recent modernizată cu fonduri europen e o bătaie de joc, deoarece a fost acoperită cu nişte cheştii ascuţite, nişte rugozităţi foarte incomode bicicliştilor. Asfaltul pentru biciclete trebuie să fie fin. Nu discutam culorile la nuante total in discordanta cu arhitectura neo-baroca a cladirilor.
• Investiţia în piste de biciclete este cea mai bună din perspectiva cost-beneficiu. Impactul nu se rezumă numai la decongestionarea traficului, efecte benefice existând şi în ceea ce priveşte sănătatea publică.

 

1.15.  Transport in comun – CTP.

Clujul Civic contine o analiza legata de transportul public din Cluj.  CTP este o companie nemodernizata si care ofera servicii deficitare, in pofida faptului ca locuitorii urbei noastre par foarte satisfacuti de serviciile sale.

• Cartierele “noi”, precum Borhanci, Europa, etc. sunt deservite cu o frecventa mai rara decat chiar a comunelelor inconjuratoare orasului.
• Nu exista transport public de noapte. Desi orasul nostru este recunoscut pentru viata de noapte mai animata decat in majoritatea oraelor Romaniei, la Cluj exista o singura linie, 25N, cu o frecventa de 30 de minute si doar pana la ora 1, care oricum de la inceputul starii de urgenta s-a suspendat si nici acum nu este reluata.
• Comunicarea cu comunitatea este aprope inexistenta. Anul trecut locuitorii din Chinteni au prezentat o lista cu 200 de semnaturi ale unor persoane care si-ar dori sa foloseasca transportul public daca frecventele ar fi imbunatatite. Raspunsul directorului CTP a fost: “Puteti garanta ca aceste 200 de persoane isi vor face abonament?” Evident frecventele imbunatatite nu au mai venit niciodata.
• CTP nu are o pagina pe Facebook, sau un call center, cum au orase mai sarace decat Clujul precum Chisinau.
• CTP nu a pus la dizpozitia angajatilor sai uniforme de lucru si nici macar la punctul din Piata Stefan Cel Mare nu vei gasi pe cineva care sa vorbeasca o boaba in engleza.
• CTP nu are nicio idee cum sa maximizeze eficienta spatiilor detinute, sa existe InfoCenter unde sa gasesti o harta cu o linie sau cu intreaga retea, detalii despre abonamente si chiar detalii despre angajare. Eventual si in engleza pentru turisti si rezidenti straini. Spatiile arata ca-n „Bangladesh”.
• CTP nu are o structura moderna de management. Totul se face exact ca acum 30 de ani. Din pacate, si resursa umana pare a fi intr-o anumita masura depasita de tehnologiile moderne si venita din evul mediu. Un exemplu e recenta licitatie pentru extinderea retelei: in loc ca proiectul sa se fi facut in AutoCAD, a fost facut cu creionul si liniarul. In 2020.
• Strategia de extindere a liniilor de troleibuz pare a veni direct din 1989. Se electrifica linii cu frecvente scazute, precum 48L spre Emerson, unde circula, maxim 3 troleibuze pe ora si nu la toate orele. In acelasi timp, recomandarile din Planul de Mobilitate Urbana, document realizat de bani multi de specialisti sunt ignorate cu desavarsire. Precum transformarea liniei 35 in troleibuz, mai ales tinant cont de caracteristicile tehnice (cuplu maxim din prima clipa) ale motoarelor electrice.
• Strategia de extindere a transportului public in general, pare a fi total lipsita de imaginatie si nu tine cont de dinamica dezvoltarii orasului.
• Cu toate ca parinti si profesori au cerut insistent sa se cumpere autobuze si microbuze electrice pentru elevi, in scop educativ eologic si imaginea viitorului Cluj, incredibil chiar acum CTP a anuntat ca vor continua sa cumpere diesele, pe motorina si poluante.
• Conducere ne-au explicat insa ca ei apartin de Primarie si primarul decide totul, ei doar executa, nu propun strategii… neoficial vorba este ca “daca zice primarul sa circule de maine cu spatele toate autobuzele, asta le ordonam soferilor sa faca”.

(vezi detalii la https://drive.google.com/file/d/1MvIDQodKPXkPbXFYVxMq9lq_GYkP-nvd/view)

 

Secretariatul CCL,                                                   Cluj-Napoca;19 iulie 2020.

 

N.B. – detalii si multe alte idei le gasiti in Rapoartele, Procesele Verbale ale sedintelor, luarile de cuvant ale cetatenilor publicate pe site-ul nostru: http://consiliulciviclocal.ro/comunicate-de-presa