Arhiva comunicate de presa

PROCES-VERBAL
21.04.2010,
cu ocazia întrunirii Consiliului Civic Local în sedinta lunara
din Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca

Au fost prezenti:

Eugen Cojocaru – jurnalist,
Aurel Coltor – inginer constructor, Asociatia pt. Adevarul Revolutiei din Judetul Cluj,
Maria Cristina Dudas – secretar,
Elisabeta Dumitrescu – inginer, Camera de Comert si Industrie Cluj
Pascal Fesneau – economist, Asociatia Patronilor si Meseriasilor Cluj
Nicolae Grosu – col. (r.), ing., ec., Fundatia Protectiei Sociale Cluj
Sándor Körösföy – fizician, Asociatia Ecologista Floarea de Colt
Dana Laslo-Faur – inginer-geolog, Garda Nationala de Mediu- CJ Cluj
Isaia Maghear – membru CCL, conducatorul sedintei si moderatorul dezbaterii
Alexandru Marginean – Primaria Cluj- Politia Comunitara
Iosif Pop – membru CCL
Corina Roman – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
Dorin Rusu – pilot comandant, consiliu civic
Petre Ungureanu – inginer, S.C. TRANS EUROPA LUX
Adriana Vadean – S.C. Salprest Rampa
Eugen Veres – director general Compania de salubritate Brantner-Veres
Ionel Vitoc – arhitect, Fundatia Culturala “CARPATICA”
Augustin Zeriu – profesor, FORUM CIVIC Cluj

Sedinta a fost condusa de domnul Isaia Maghear, dezbaterea având ca tema principala de discutii Depozitul ecologic Cluj- asteptari si rezultate în 2010 si a avut urmatoarea ordine de zi:

1. Prezentarea continutului hotarârilor adoptate de Consiliul Local Cluj în intervalul 30 martie 2010 – 20 aprilie 2010 si exprimari de pozitie în legatura cu acestea,
2. Pozitia Consiliului Civic Local cu privire la dezbaterile ce au loc în cadrul primariei în vederea întocmirii noului Plan Urbanistic General,
3. Dezbateri, propuneri si luari de pozitie în privinta gestiunii deseurilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

1. Prezentarea continutului hotarârilor adoptate de Consiliul Local Cluj din cadrul sedintelor din 30 martie 2010, respectiv 20 aprilie 2010 a fost sustinuta de domnul Isaia Maghear, cu mentiunea ca aceste hotarâri se pot gasi pe pagina de internet a primariei (www.primariaclujnapoca.ro). Au fost retinute urmatoarele exprimari de pozitii:
- s-a subliniat importanta studiilor de zgomot pentru proiectul „Modernizarea liniei de tramvai în municipiul Cluj-Napoca”
- s-a ridicat problema terenului de lânga stadionul în constructie care urmeaza a fi utilizat pentru parking subteran – a devenit un proiect pe bucati, de ce nu a fost prevazut initial acel parking?

2. Privitor la dezbaterile ce au loc în cadrul primariei în vederea întocmirii noului Plan Urbanistic General s-au exprimat urmatoarele pozitii:

- domnul Maghear a observat ca, pe site-ul primariei, nu exista anuntul dezbaterii din timp, acest anunt aparând doar în dimineata zilei stabilite pentru dezbatere; domnul Pop a exprimat parerea ca probabil dezbaterea publica va avea loc la urma, iar aceste întâlniri (în data de 21.04.2010 a fost a treia întâlnire din cele 12 stabilite) sunt initiate de echipa proiectanta pentru a avea discutii cu specialistii; domnul Körösföy a fost de parere ca e vorba despre o confuzie de termeni: aceste întâlniri sunt “vândute” ca dezbateri publice – desi anuntate public mult prea târziu-, dar ele sunt de fapt întâlniri cu institutii si cu specialisti avizati, la care pot participa si cei interesati, ce afla din cercuri restrânse despre ele.
- domnul Vitoc a exprimat un repros domnului Tiganas: faptul ca P.U.G-ul se elaboreaza în secret; tot dânsul a propus sa fie consultati si cei ce au lucrat anterior la astfel de proiecte sau chiar specialisti de la Bucuresti, care sunt cei mai buni de la noi; s-a mai mentionat ca în România nu avem specialisti de marca pregatiti pe probleme de urbanism, iar pentru un instrument atât de important cum este P.U.G-ul, care trebuie gândit pentru 25-50 de ani este nevoie de a lucra cu cei mai buni.
- propunerea domnului Vitoc de participare la aceste întâlniri si a CCL, domnul Maghear completând cu propunerea unui demers în scris, astfel încât o lista de persoane din CCL sa fie anuntate dinainte asupra întâlnirilor cu echipa realizatoare a P.U.G-ului
- ca si o introducere în principala tema de discutie, domnul Maghear a formulat parerea ca si tema zilei face parte din P.U.G., dar din pacate publicul nu este educat sa se implice mai mult

3. În legatura cu gestiunea deseurilor la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Maghear a mentionat ca pentru orasul nostru trebuia de mult timp sa existe un nou amplasament, dar autoritatile au acordat prioritate altor proiecte (zona metropolitana, P.U.G. acum în derulare). În momentul de fata Clujul are foarte putin timp pentru respectarea termenului scadent impus, nerezolvarea situatiei putând duce atât la sanctiuni din partea Uniunii Europene, cât si la sanctiuni interne (cresterea taxei pentru colectarea, transportul, depozitarea deseurilor); administratia locala are obligatia de a închide depozitul de la Pata-Rât, totodata legislatia prevazând reducerea cantitatii de deseuri depozitate, prin colectarea selectiva de la sursa. S-au exprimat urmatoarele pozitii:

• domnul Veres a subliniat faptul ca în anul 1995, considerat an de referinta pentru situatia depozitului de deseuri, nu au fost cântarite de nimeni cantitatile de deseuri depuse la Pata-Rât, doar aproximate, astfel nu se cunoaste situatia reala de atunci; la ora actuala (primele trei luni ale anului 2010), a fost constatata o scadere cu 20% a cantitatii de deseuri depozitate la centru
• solutia propusa de catre domnul Veres a fost cea de prelungire cu cel mult un an a termenului limita pentru mutarea depozitului de deseuri pe alt sit, iar toti actorii interesati de gestiunea deseurilor din municipiu sa actioneze în directia reducerii cantitatii de deseuri (nu se vor aduce spre depozitare: deseuri rezultate din constructii, resturi vegetale, deseuri menajere- cantitati limitate); va trebui urmarit mai ales parcursul produselor de ambalaj de la producator pâna la consumator (taxa pe ambalaje); se va mari numarul de clopote amplasate pentru colectarea selectiva a deseurilor.
• domnul Veres a facut observatia ca amplasamentul actual al depozitului ecologic, cel din apropierea Pata-Rât, este foarte bun, deoarece nu au intervenit probleme cu vecinii
• la interventia domnului Pop s-a avut în vedere si faptul ca exista posibilitatea ca o tara sa poata depozita deseurile realizate pe teritoriul ei, în alte tari, fapt pentru care se percepe o taxa, mai ridicata în cazul agentilor economici; în acest caz trebuie urmarit traseul transportului de deseuri si obtinerea avizelor necesare (Isaia Maghear)
• domnul Veres a raspuns întrebarilor domnului Rusu: 1) au existat acum câtiva ani utilaje ecologice în valoare de 4 milioane de dolari ce ar putea rezolva problema actuala, ce s-a întâmplat cu ele? / aceste instalatii pentru împachetat deseuri s-au achizitionat pe vremea mandatului domnului Funar, dar nu au fost folosite în cadrul depozitului de la Pata-Rât, iar acum nici nu functioneaza (Eugen Veres); 2) este posibila construirea unui crematoriu? / nu exista un crematoriu pentru deseuri la noi, doar deseurile considerate periculoase trebuie incinerate; doamna Vadean a completat prin observatia ca impactul social ar fi prea mare daca ar exista un crematoriu.
• domnul Veres si domnul Ungureanu au fost de acord ca în Cluj se respecta mult mai mult încercarea selectarii deseurilor, comparativ cu alte zone ale tarii, acest pas fiind unul spre o societate mai civilizata
• domnul Ungureanu s-a exprimat în legatura cu umatoarele: 1) primaria are angajamentul de a curata spatiile verzi din oras, 2) responsabilii de la Garda de Mediu vor trebui sa monitorizeze modul în care se face curatenia; s-a propus de asemenea maruntirea materialului vegetal la locul colectarii si împrastierea lui la nivelul solului ca si component biodegradabil 3) angajatii Politiei Comunitare sa fie mai prezenti pe strazi, pentru a împiedica împrastierea deseurilor cauzata în principal de catre “cautatorii de gunoaie” 4) inspectorii Garzii de Mediu sa aplice amenzi agentilor economici care depoziteaza ilegal resturi provenite din constructii; la ultimul punct, domnul Maghear a clarificat faptul ca în cadrul Garzii de Mediu exista 15-20 de personae ce au alte atributii, angajatii primariei fiind cei ce se ocupa de inspectii
• legat de poluarea mediului, domnul Ungureanu a facut observatia ca sursa de apa potabila a Clujului (Fântânele, Tarnita) este poluata prin amplasarea ilegala a foselor septice din zona malurilor Somesului Rece si prin colonia de la Gilau, nemaisocotind sutele de tone de PET-uri; propunerea a fost aplicarea amenzilor si colectarea unei taxe de la riverani
• domnul Maghear a intervenit cu mentiunea ca la Cluj înca mai avem apa de calitate, completând si cu ideea legata de invazia tot mai mare de plasticuri din ambalaje ce a genenerat o solutie sub forma plasticului biodegradabil; o alta problema grava este si impactul deseurilor asupra animalelor marine
• perceperea taxelor pentru ambalaje si în România se aplica de câtiva ani (Isaia Maghear)
• - domnul Coltor a facut observatia ca, desi s-a decis scoaterea din circulatie a pungilor de plastic, aplicarea legii nu a durat mai mult de doua luni pentru ca la momentul de fata nici un hipermarket nu mai pune la dispozitia clientilor pungi biodegradabile
• domnul Rusu a adus în discutie o problema de infractionalitate, si anume furtul capacelor de canal din fonta pentru valorificarea lor ca deseuri, iar domnul Marginean a afirmat ca au fost sanctionati multi cetateni din aceasta cauza; s-a ajuns la concluzia ca Politia Comunitara foloseste un alt tip de legislatie în privinta sanctionarii colectorului care a primit materialul furat, cu o completare din partea domnului Veres legat de existenta unor amenzi pentru astfel de cazuri, plus solutia de a folosi capace din plastic în locul celor din fonta; amenda se poate aplica dintr-un cadru legislativ (Isaia Maghear); s-a mai adaugat si faptul ca centrele de colectare nu mai primesc cabluri furate si la nivel national, dar si în Cluj, unde fenomenul este foarte scazut
• domnul Veres a facut un apel catre Politia Comunitara din Cluj pentru ca exista persoane defavorizate din zona depozitului de deseuri care cunosc datele la care se colecteaza aparatele electrocasnice uzate de la cetateni, profitând de aceasta pentru a le sustrage si a le depozita în alte locuri, evident ilegal; raspunsul domnului Marginean a fost acela ca Politia Comunitara s-a sesizat si deja exista actiuni în acest sens
• s-a facut propunerea ca în cazul persoanelor defavorizate ce trebuiesc sanctionate, acestea sa faca munca în folosul comunitatii (Petre Ungureanu, Dorin Rusu)
• domnul Fesneau, având o privire de ansamblu asupra situatiei actuale, a adus urmatoarele idei în discutie:
  1. stapânirea demografiei,
  2. reducerea deseurilor
  3. dezvoltarea economico-sociala prin educatie, prin prezenta femeilor în structurile politice si economice (exemplul tarilor din nordul Europei)
  4. prioritatea trebuie sa fie apa
  5. problema Clujului este rampa de gunoi- s-a gresit prin limitarea consultarii unei singure firme straine, identificarea unei noi locatii facându-se foarte târziu, iar acum s-a produs un blocaj
  6. lipsa unui responsabil pentru proiect (poate fi un specialist din domeniu sau un reprezentant al primariei) care sa raspunda în fata cetatenilor si a presei; la remarca domnului Ungureanu aflam ca cei care au fost vinovati de încetinirea procesului au fost schimbati din functie, iar domnul Körösföy propune ideea unui singur responsabil pe proiect, în locul mai multor responsabili pe proiecte mici
• domnul Maghear observa faptul ca cei mai multi cetateni nu cunosc responsabilitatile diferitelor institutii publice, de aceea având asteptari mai mari; astfel, CCL trebuie sa aiba rolul de veriga între institutii si cetateni
• în legatura cu situatia vegetatiei de pe strada Eroilor, se pune întrebarea: de ce nu a intervenit nimeni de la institutiile de mediu când au fost scosi si distrusi arborii din amenajarea precedenta, în vederea noii amenajari

Domnul Grosu a exprimat urmatoarele pozitii:

• întâlnirile primariilor de cartier sunt foarte bune si în cadrul lor se dau raspunsuri faptice
• propunere de comunicare cu primarul si viceprimarul
• pe aceeasi idee cu a domnului Fusneau, în cazul tuturor sub sistemelor trebuie sa fie aplicate principiile de conducere stiintifica

Domnul Coltor a facut propunerea întrunirii CCL pentru a dezbate probleme ecologice.
Domnul Körösföy a prezentat proiectul pilot Let’s do it, Romania! dupa modelul Estoniei, ce va avea loc la Cluj- locul unde s-au anuntat cei mai multi voluntari din tara- în data de 22 mai 2010. În prima etapa a avut loc identificarea petelor de gunoi din afara localitatilor, marcarea lor si a dimensiunii pe harta prin sistem GPS si estimarea în metri cubi a cantitatii de deseuri. Rezultatele pâna la ora actuala sunt de 950 de mormane de gunoi, însemnând circa 20 de mii de metri cubi de deseuri în afara intravilanului, în judetul Cluj. În data de 22 mai se va face colectarea deseurilor astfel localizate, fiind implicate si autoritatile. ONG-urile de mediu sunt împotriva actiunii pentru ca vor sa caute vinovatii pentru a aplica amenzi, de asemenea reclamatii putând sa apara si din partea autoritatilor. Scopul proiectului este de a trage un semnal de alarma, nu de promovare a actiunii de colectare a deseurilor în rândul cetatenilor, care în mod sigur nu le-au produs.
Urmatoarea sedinta a Consiliului Civic Local va avea loc în data de 19 Mai 2010 în Sala de Sticla a Primariei, de la ora 17:00.

Secretar,
Maria Cristina Dudas

Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 17 martie 2010

Membrii CCL si invitatii prezenti la reuniunea care a avut loc in data de 17 martie 2010 in sala de sticla a Primariei Cluj-Napoca au dezbatut temele ordinii de zi prealabil anuntate:

1. Exprimarea pozitiei cu privire la continutul si oporunitatea hotararilor adoptate de CL in ultima luna,
2. Bilantul realizarii obiectivelor de investitii anuntate cetatenilor clujeni prin scrisorile timise de catre Primarul in functie, in perioada 2004-2009,
3. Dezbateri si propuneri in abordarea dezvoltarii municipiului.

Sedinta a fost condusa si dezbaterea a fost moderata de Iosif Pop-membru al CCL. I. La primul punct, sustinut prin raportul transmis de Imola Dobra Mosescu, au fost retinute urmatoarele exprimari de pozitii:

• preluarea din timp de catre Consiliul Local a investitiilor pregatitoare privind proiectarea si executarea lucrarilor de infrastructura edilitara ar fi condus la evitarea dezordinii urbanistice din noile cartiere si la nemultumirile cetatenilor si ale administratiei, provocate de cedarea proprietatii si a intretinerii celor 270 de strazi,
• hotararea privind scoaterea din oras a transportului greu este prematura si neavenita atata timp cat nu sunt asigutate conditiile efective pentru aplicarea ei,
• analiza efectelor juridice si administrative, produsa de parteneriatele public-private incheiate pentru dezvoltarea edilitara a cartierelor: Casarom, Tineretului, Lombului, nu s-a produs inca in CL cu toate ca Primarul a incercat sa ofere motivatii si raspunsuri partiale pentru esecul lor, prin intermediul presei locale,

II. Participantii din partea CCL la dezbaterea publica privind Harta de zgomot a municipiului, domnii Maghiar Isaia si Rus Dorin au subliniat intarzierea cu care s-a incercat bifarea unei cerinte de standard european, scadenta la 18 iunie 2008, inconsistenta studiului efectuat de catre consultantul selectionat si lipsa de acoperire cu solutii practice a unor zone nevralgice din oras.

III. Membrii Consiliului Civic Local au apreciat decizia Primarului de a inscrie municipiul Cluj-Napoca in competitia “Oras cultural european”pentru anul 2020 anuntand public faptul ca se alatura initiatorilor: Fundatia culturala Carpatica, Cluburile Lions si Rotary si Uniunea Academica Clujana si sustine implicit participarea socetatii civile in pregatirea si realizarea proiectelor viitoare.

IV. La prezentarea bilantului investitiilor anuntate cetatenilor prin scrisorile anuale expediate de Primar in decursul anilor 2004-2009, referentul Iosif Pop a subliniat urmatoarele aspecte reiesite din analiza celor mai reprezentative 36 de obiective:

• dela an la an a crescut numarul si valoarea investitiilor anuntate ori realizate de Primaria Cluj-Napoca, atat pe seama cresterii veniturilor proprii, a resurselor alocate din bugetul centralizat al Statului cat si a imprumuturilor contractate de la bancile romanesti. Atragerea resurselor din fondurile Comunitatii Europene pentru investitii ale autoritatilor administratiei locale, nu a reprezentat punctul forte al alesilor locali si al Primariei, cu toate ca au existat initiative si sustinere profesionala din partea institutiilor de specialitate si a societatii civile,
• alegerea si nominalizarea obiectivelor si cheltuirea banilor de investitii a fost initiativa Primarului, a directiilor tehnice din subordine si uneori a consilierilor alesi, raspunzand in mare masura asteptarilor cetatenilor, mai ales pe zona infrastructurii rutiere, de canalizare, de transport si de fluidizare a traficului auto, de reabilitare termica, de locuinte sociale si de gratuitati pe transportul in comun. Consultarea contribuabililor si a celorlalti cetateni din oras nu s-a practicat in mod eficace ,cu toate ca au fost organizate dezbateri publice si a existat o comunicare continua prin mass-media ori pe calea corespondentei si intalnirilor directe. Au fost chiar cateva ocazii in care dezacordul cetatenilor in raport cu autorizarea si realizarea investitiilor publice ori private a fost ignorat (ex. parking Calea Dorobantilor, parking Manastur, stadionul Ion Moina si stadionul CFR, Piata Unirii, Bdul Eroilor),
• anuntarea proiectelor de investitii s-a realizat intens, cu mult inaintea efectuarii studiilor tehnico-economice , a celor de impact social si de oportunitate, au fost chiar introduse in programale anuale fara o minima fundamentare ori s-au cheltuit sume importante pentru elaborarea de proiecte ce nu puteau trece de avizele de specialitate si ca urmare sunt abandonate (ex.sediul Filarmonicii din Cazinou, spitalul de urgenta de pe Colina, academia si liceul de muzica de pe str.Bucium, Aqua parcul, Centura Tureni-Apahida sau Manastur-Someseni, etc),
• pregatirea documentatiilor pentru investitii si lasarea executiei proiectelor nominalizate in listele publice a fost o preocupare consecventa a directiilor tehnice si a Primarului insa nu intotdeauna efectele asupra calitatii lucrarilor au fost benefice (ex. strazi asfaltate care au cedat dupa 2-3 ani, guri de canalizare ce s-au spart ori sau deformat in scurt timp, pavaje noi din piatra cubica amplasate la nivelul geamurilor de la cladirile vechi,trame stradale noi sparte de catre furnizorii de utiltati la scurt timp dupa finalizarea lor),
• strategia de dezvoltare pe termen lung s-ar fi putut constitui un obiectiv major in consultarea cetatenilor pentru elaborarea unei viziuni a viitorului municipiului, fiind finalizata si aprobata de CL insa perioada extrapolata se limiteaza la anul 2013 iar supotul financiar pentru atacarea proiectelor de perspectiva nu este corelat cu obiectivele nominalizate sa sustina autofinantarea locala. Masurand cantitativ rezultatele investitiilor anuntate pentru anii 2004-2009 s-a retinut ca:
• au fost executate in ritm bun ;asfaltarea de strazi si trotuare,construirea de locuinte sociale, reabilitarea termica a blocurilor, imprejmuirea cu plasa metalica a gardurilor vii si a incintelor, modernizarea si extinderea pietelor, crearea locurilor de joaca pt.copii, gradinite, etc

.

• continua lucrarile de investitii incepute in perioada de referinta la; refatadizarea cladirilor din zona centrala, centurile ocolitoare Bdul Muncii-Apahida, Valcele-Apahida, lucrari pt. fluidizarea traficului, extindera iluminatului public, stadionul “Ion Moina”, suspendarea traficului greu in oras,toate cu intarzieri semnificative,
• au fost amanate, abandonate sau suspendate temporar obiectivele anuntate inca din anii 2004-2006; parking subteran in piata M.Viteazul, centura ocolitoare Tureni-Apahida,sediul Centrului Cultural si al Filarmonicii Transilvania,cartierele de locuinte-Casarom, Tineretului, Lombului, Spitalul de Urgenta, Aqva Parcul, Regularizarea si amenajarea malurilor Somesului, Planul de Urbanism General, Centrul International de Conferinte, soseaua ocolitoare Manastur-Someseni, obiectivele Zonei Metropolitane, etc.

V. La dezbaterea ce a urmat raportului de mai sus s-au exprimat propuneri ,aprecieri si unele pozitii critice,astfel:

• aprecierea rezultatelor CL prin clasarea municipiului Cluj-Napoca pe pozitii de top in dezvoltarea urbana si pentru grija fata de monumentele de cultura existente,
• revederea Strategiei de dezvoltare durabila, cu extinderea pe 50 de ani in corelare cu elaborarea , dezbaterea publica si aprobarea noului PUG si extinderea Zonei Metropolitane,
• fundamentarea proiectelor viitoare de investitii, stabilirea termenelor si a costurilor executarii lor in acord cu prevederile bugetelor locale multianuale,
• angajarea imediata a unei echipe de specialisti in elaborarea de proiecte comunitare ori selectarea unei firme pe criterii competitive,
• readucerea in proprietatea Consiliului Local a retelelor de utilitati pentru alimentarea cu:apa, gaze naturale, iluminat public, terenuri si consolidarea bugetului local prin cresterea cotei veniturilor proprii in total buget ,
• schimbarea politicii de preturi pentru incurajarea cetatenilor sa apeleze mai motivati la serviciile comunitare,
• inceperea operatiunii de achizitii publice de terenuri in vederea fixarii viitoarelor dezvoltari urbane si incurajarea ,prin politica de taxe, a detinatorilor de terenuri degradate sa execute investitii de consolidare’
• folosirea cu precadere a betonului de ciment in constructia infrastructurii rutiere in locul celei bazata pe asfalt,
• trecererea la proiectarea si construirea de sosele si noduri de legatura suspendate pt.zonele aglomerate sau cu strazi inguste,
• reamplasarea parkingului suprateran de pe str. Aurel Vlaicu pe terenul din vecinatatea EXPO TRANSILVANIA,
• temperarea ritmului de alocare a banilor din surse locale pentru stadionul ”Ion Moina” si directionarea lor catre salvarea mediului economic,
• suspendarea autorizatiilor de construire in Zona Faget,
• prezentarea de catre Primaria Cluj-Napoca, spre dezbaterea specialistilor din cultura si urbanism ,a temei si conceptului de Centrul Cultural Transilvania,
• definirea si aprobarea conceptului de abordare a dezvoltarii durabile, atat prin realizarea schimbului de experienta a angajatilor Primariei cu alte orase importante cat si pe calea dezbaterilor cu specialistii locali,
• reamplasarea Aeroportului International Cluj pe locatia actualului aeroport militar Luna.

Exprimarile de mai sus au ca autori pe domnii: Emanoil Tudose-urbanist, Aurel Coltor-inginer, Petre Ungureanu-inginer, Grosu Nicolae-ing.-ec, Iosif Pop-economist, Horea Sima-manager, Petru Codrea-manager, Dorin Rus-pilot, Ioan Garba-ing.geolog, Vitoc Ionel-arhitect, Pascal Fesneau-consul onorific al Frantei la Cluj.

Urmatoarea reuniune va fi pe data de 21 aprilie 2010 si va dezbate problemele de mediu.

Biroul de comunicare CCL.

Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 17 februarie 2010

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ a organizat in 17 Februarie 2010 dezbaterea publica lunara in Sala de sticla a Primariei, incepând cu orele 17,00.

La dezbatere au participat:

Pascal Fesneau, Consul onorific al Frantei la Cluj si consilier civic in Consiliul Civic Local Cluj
Alexandru Cordos, senator de Cluj in Senatul României
Vasile Grunea, presedinte al Judecatoriei Huedin
Eugen Crisan, prim procuror al Parchetului de pe lânga Judecatoria Cluj-Napoca
Alexandru Lolos, sef de serviciu, Politia Comunitara
Gabriella Purja, fost vicepresedinte a Curtii de Apel Cluj
Lavinia Luca, sefa de cabinet al senatorului de Cluj Alexandru Cordos
Mihaiela Lapusan sefa de cabinet a deputatului de Cluj Mircia Giurgiu
Iosif Pop, fondator al Consiliului Civic Local, reprezentant a Societatii Romane de Cancer
Ana Ludusan, presedinta a Ligii Apararii Drepturilor Omului, filiala Cluj
Emanoil Tudose, profesor universitar, pensionar
Ionel Vitoc, arhitect, fondator Fundatia “Carpatica”
Romulus Zamfir, Universitatea Tehnica, Facultatea de Arhitectura
Aurel Coltor, Asociatia pentru Adevarul Revolutiei
Nicolae Grosu, Asociatia Refugiatilor din Basarabia,
Presa locala
Cetateni

Punctul 1 al ordinii de zi:

Exprimarea pozitiei CCL cu privire la continutul si oportunitatea hotarârilor adoptate de alesii locali in Consiliul Municipiului Cluj-Napoca. Materialul si interventia au fost realizate de domnul Iosif Pop, presedinte fondator al Consiliului Civic Local. Domnul Iosif Pop spune ca proiectele de dezvoltare imobiliara anuntate de Primarie pentru perioada 2009-2010 sunt intârziate. Proiectele LOMB si SUB COSTA inca nu au demarat, deci au mari intârzieri fata de planificarea initiala si ca perioada de criza face dificila o re etapizare a acestor proiecte. Proiectul CASAROM este “un proiect mort”, cu pagube foarte mari aduse interesului public. Vazand implicatiile juridice majore ale acestor parteneriate public-private cat si efectele intarzierii lor asupra unui mare numar de cetateni,in numele Consiliului Civic Local,se revine cu solicitarea ca executivul Primariei si imputernicitii desemnati de catre Consiliul Local ca si administratori a societatilor legal autorizate,sa prezinte situatia de fapt in fata Consiliului Local Cluj-Napoca si solutiile legale de urmat.

In context,este apreciat rezultatul privind identificarea amplasamentului pentru “Filarmonica Transilvania”si se insista ca in pregatirea documentatiei de proiectare si executie sa fie avut in vedere obiectivul de identitate a Clujului ca si “CENTRU CULTURAL”.

Punctul 2 al ordinii de zi:

Propuneri de ameliorare legislativa si de organizare pentru reducerea fenomenului infractional la nivelul municipiului Cluj-Napoca, moderat de Ana Ludusan presedinta a Ligii Apararii Drepturilor Omului, filiala Cluj.

Au prezentat propuneri din partea institutiilor publice responsabile pe domeniu urmatorii reprezentanti:

Propunerile domnului Vasile Grunea, vicepresedinte al Judecatoriei Cluj-Napoca

1. Specializarea institutiilor responsabile cu depistarea si pedepsirea infractorilor trebuie sa tina “pasul cu specializarea infractorilor”. Se mentioneaza ca viteza de reactie a institutiilor la fenomenul infractional este una rapida si prompta, deocamdata, dar inventivitatea infractorilor este inimaginabila in era computerului si a comunicarii instantanee.
2. Comunitatea trebuie sa ofere cât mai multe locuri de munca pentru ca somajul sa nu se transforme “intr-o bomba cu ceas” pentru dezamorsarea careia comunitatea sa nu aiba solutii.
3. Comunitatea, scoala si familia trebuie sa colaboreze pentru elaborarea unor programe scolare si comunitare de reducere a infractionalitatii juvenile, tot mai ridicata in ultima vreme.
4. Pentru depistarea rapida si eficienta a infractorilor e nevoie de un set de actiuni coroborate una cu alta, in care testul ADN este o proba importanta daca este efectuata cu acuratete. Daca aceasta proba nu este suta la suta corecta si nu este coroborata cu multe alte probe riscam sa fie trimisi oameni nevinovati dupa gratii.

Propunerile domnului Eugen Crisan, Prim Procuror de pe lânga Judecatoria Cluj-Napoca

Activitatile de identificare a autorilor, de deferire a acestora justitiei si de administrare a probatoriului in vederea stabilirii vinovatiei pot fi imbunatatite prin:

1. Întarirea securitatii cetateanului prin suplinirea numarului redus de efective ale politiei sau completarea atributiilor acestora de paza si protectie cu repartizarea unor obiective sau trasee inspre Politia Comunitara.
2. Lansarea unui program de cultura civica la nivelul institutiilor de invatamânt gimnazial si liceal care sa vizeze aspecte incipiente din dreptul penal si comportamentul de urmat in anume situatii.
3. Demararea unui program de mobilizare a cetatenilor in sensul informarii lor asupra unor chestiuni de natura penala, conduitei de adoptat in situatii diverse, precum si propagarea consecintelor in cazul comiterii unor infractiuni.
4. Extinderea sistemului de supraveghere video si a mijloacelor de stocare a datelor, obligarea agentilor economici (care deservesc publicul) in montarea unor astfel de sisteme, inlocuirea celor deloc performante cu altele care sa permita obtinerea unor imagini clare , indiferent de timp.
5. Înfiintarea si la Cluj-Napoca a unui laborator de expertize criminalistice care sa poata prelucra date ADN si sa efectueze expertize pe baza acestora.

Propunerile domnului Lolos Alexandru, seful serviciului Politiei Comunitare Cluj-Napoca sunt:

1. Reducerea infractionalitatii pe componenta cersetorie prin directionarea “persoanelor depistate ca apeleaza la mila publicului spre Azilul de pe str. Oasului nr. 298, unde, dupa identificare, in functie de situatie (domiciliu, stare de sanatate, vârsta, etc.) se stabilesc masuri adecvate situatiei, respectiv:
   1. Cei din alte localitati sunt condusi la gara unde in colaborare cu Politia Transportului Feroviar sunt transportati spre localitatile de domiciliu.
   2. Minorii si mamele cu copii sunt condusi la Adapostul de zi si de noapte “Arlechino” al Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
2. Supravegherea unor zone cu risc de producere a contraventiilor si infractiunilor. Pentru depistarea infractorilor s-a instituit o echipa de supraveghere video prin dispeceratul existent in incinta Primariei. Aceasta echipa este formata dintr-un agent de Politie al Politiei municipiului si un politist comunitar care monitorizeaza camerele video existente pe raza municipiului, in special in zona centrala, transmitând informatiile culese structurilor competente sa le rezolve.
3. Formarea unui dispecerat de zona in cartierul Manastur pentru o cât mai rapida solutionare a sesizarilor cetatenilor din acest cartier, dotat cu o echipa mobila de interventie. Aceasta masura a fost luata datorita numarului mare de sesizari si a populatiei numeroase din cartier”.

Propunerile venite de la Politia Municipiului Cluj-Napoca, Comisar sef Marcel Bontidean: urmeaza a fi comasate pachetului de imbunatatiri legislative propuse la Codurile de Procedura Penala si de Procedura Civila,aflate in dezbaterea Parlamentului.

Activitati de reducere a infractiunilor. Politia municipiului este structurata pe 7 sectii de politie, in toate cartierele importante ale municipiului, dotate corespunzator. Pentru reducerea infractionalitatii colaboreaza cu: Jandarmeria Cluj-Napoca, Primarie, Prefectura, 14 firme de paza si securitate, 12 ONG-uri, Asociatii de proprietari, Inspectoratul Scolar Judetean Cluj, Scoala de agenti de Politie, A.T.O.P.

Propuneri de ameliorare legislativa: În cursul anului 2009 Politia municipiului Cluj-Napoca a facut mai multe propuneri de modificare legislativa printre care: Legea 61/1991 privind ordinea si linistea publica si Legea nr. 333/2003 privind paza bunurilor si persoanelor.

Purja Gabriella, fosta vicepresedinta a Curtii de Apel Cluj, pensionara

Domnia sa spune ca in ciuda faptului ca Justitia se confrunta cu un numar tot mai mare de dosare creste eficienta actului de justitie. Curtea de Apel Cluj a rezolvat in proportie de 91,2 % dosarele repartizate spre judecare in anul 2009. Chiar daca la nivelul Clujului numarul total de infractiuni a scazut in 2009, cresc infractiunile cu grad ridicat de gravitate printre care: infractiuni de coruptie, trafic de influenta, primire de foloase necuvenite. Dar ingrijorarea cea mai mare, spune domnia sa, vine din faptul ca a crescut infractionalitatea juvenila. În 2009 s-au dat sentinte de condamnare pentru 313 minori din care 87 de pedepse cu inchisoarea.

Alexandru Cordos, senator de Cluj

Considera dezbaterea publica ca extrem de importanta si oportuna. Doreste ca societatea civila din Cluj sa devina din ce in ce mai prezenta in toate dezbaterile publice. Felicita specialistii care aduc informatii extrem de importante in dezbateri. Aceste informatii vor fi preluate pe agenda parlamentarilor de Cluj si promovate la nivelul Parlamentului Românie. Specialistii si ONG-urile pot contribui substantial la ameliorarea legilor. Domnul senator promite sa participe la cât mai multe dezbateri publice si sa promoveze ideile valoroase care reies din aceste dezbateri. Este convins ca opozitia, respectiv PSD-ul va avea un rol important in promovarea legislatiei referitoare la crearea locurilor de munca si la protectia sociala.

Din partea Consiliului Civic Local Cluj se fac urmatoarele interventii:

Pascal Fesneau, consul onorific al Frantei in Cluj-Napoca, consilier civic din 2004 Felicita prezenta specialistilor din institutiile responsabile pe domeniul infractional si ii incurajeaza sa propuna solutii la indemâna comunitatii pentru reducerea fenomenului, desi, spune domnia sa: “municipiul Cluj-Napoca este un oras linistit si sigur, poti umbla prin Cluj, noaptea, fara sa ti se intâmple nimic rau, ceea ce nu se intâmpla in multe orase europene cu peste 10.000 de locuitori”. De asemenea apreciaza pozitia domnului judecator Vasile Grunea privind nevoia de preocupare a autoritatilor de a oferi locuri de munca pentru ca infractionalitatea sa nu devina “o bomba cu ceas” declansata de oameni fara locuri de munca si fara mijloace de subzistenta. Face un apel la senatorul Alexandru Cordos si la parlamentarii de Cluj de a culege din teritoriu informatii cu privire la mijloacele de reducere a fenomenului infractional pe care sa le promoveze in actele legislative care trec prin Parlament. Este impresionat de prezenta si de interventia doamnei judecator Gabriela Purja si spune ca municipiul câstiga enorm prin prezenta in spatiul civic al unor personalitati de calibrul doamnei judecator si spera ca implicarea domniei sale in comunitate sa fie de lunga durata. Iosif Pop, fondator al Consiliului Civic Local, reprezentant al Societatii Române de Cancer si presedinte IMO Grup.

Îsi exprima regretul ca nu au venit mai multe propuneri de ameliorarea legislativa din partea specialistilor din institutii publice responsabile pe domeniu. Domnia sa face propuneri de ameliorare legislativa ale articolelor 71, 76,77,86,95,111,149,160,169,193 si 217 din Codul de procedura penala cu privire la paguba si la recuperarea pagubei,protejarea identitatii partii vatamate si colaborarea cu aceasta,coborarea varstei de condamnare,ispasirea pedepsei prin proceduri de corectie pozitiva folositoare condamnatului si societatii. Propune de asemenea munca in folosul comunitati ca pedeapsa in cazul infractiunilor cu grad scazut de pericol social. Dar spune ca administratia trebuie sa fie pregatita sa foloseasca aceasta munca in folosul real al comunitatii dar si ca mijloc eficient de reeducare a infractorilor. Domnia sa este nemultumit de felul in care se pune in aplicare procedura de urmarire penala a infractorului atât de catre Politie cât si de catre Procuratura si cere ca atat Procurorul de caz cat si Politistul de investigatii sa lucreze sub aceeasi structura organizatorica.

Din partea Consiliului Civic Local au mai luat cuvântul: Aurel Coltor care este nemultumit de activitatea justitiei, Romulus Zamfir propune un parteneriat intre scoala, familie si presa locala pentru o campanie de constientizare a riscurilor infractionalitatii in rândul minorilor si Nicolae Grosu,care apeleaza la senatorul Alexandru Cordos pentru a promova ideile reiesite din dezbaterea publica privind reducerea infractionalitatii in Parlamentul României.

Punctul 3 al ordini de zi:  

Lansarea cercetarii privind  stadiul si efectele aplicarii in Primaria Cluj-Napoca a Codului de Conduita al functionarilor angajati.

Doamna Ana Ludusan, presedinta Ligii Apararii Drepturilor Omului, filiala Cluj prezinta Planul de cercetare:

Scopul cercetarii: Stimularea comportamentului pozitiv al functionarilor din Primaria Cluj-Napoca prin monitorizarea schimbarilor realizate intre 2006-2010 privind aplicarea Codului de conduita al functionarilor publici potrivit Legii nr. 7/2004.

Obiective specifice:

1. Cresterea calitatii serviciilor publice prin masurarea gradului de integrare a normelor si principiilor codului de conduita de la data aplicarii primei cercetari in 2006 pâna in prezent.
2. O mai buna administrare a interesului public prin monitorizarea implementarii strategiei de dezvoltarea durabila, a Zonei metropolitane si a politicilor publice conferite de statutul de pol de crestere al municipiului Cluj-Napoca.
3. Diminuarea birocratiei si a faptelor de coruptie prin monitorizarea achizitiilor publice si a alocarilor din bani publici.

Principalele activitati:

Elaborarea chestionarelor
Aplicarea cercetarii
Analiza informatiilor
Elaborarea Raportului de cercetare
Dezbaterea publica a raportului de cercetare
Publicarea Raportului la nivel local si national.

Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 10 ianuarie 2010

Pe data de 20 ianuarie 2010, Consiliul Civic Local a organizat dezbaterea lunara, cu urmatoarele teme din calendarul anual:

1. Exprimarea pozitiei CCL cu privire la hotararile Consiliului Local Cluj din ultimele 30 de zile.
2. Propuneri primite de la cetateni si puse in dezbaterea publica.
3. Stadiul realizarii obiectivelor fixate pentru functionarea AZM, pentru implinirea scopurilor infiintarii ei.
4. Rezultatul implinirii asteptarilor clujenilor cu privire la dezvoltarea orasului in 2009 si cea preconizata pentru 2010-2050.

Au fost sustinute rapoartele din ordinea de zi de catre: Iosif Pop (pct.1 si pct.3), Petre Ungureanu (pct.2), Ana Ludusan (pct.3), Zamfir Romulus (pct.4).

La dezbateri au participat: prof.dr. Romulus Zamfir – presedinte de sedinta, prof. Ana Ludusan, prof. Vasile Surd ,ing.Ungureanu Radu, ec.Vasile Bota, arh. Emanuel Tudose, ing.col. Nicolae Grosu, Zeriu Augustin, ec. Iosif Pop, primar-Ovidiu Colceriu.

Din rapoartele sustinute au reiesit urmatoarele exprimari de pozitii:

• interzicerea traficului greu pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca este un eveniment demult asteptat si primit cu satisfactie de multi clujeni insa punerea in aplicare cere fermitate din partea administratiei locale si a serviciului circulatie din cadrul Politiei municipale si a politiei comunitare
• prelungirea valabilitatii PUG, ce a expirat la finele anului 2009 este o consecinta directa a intarzierilor si promisiunilor repetate pentru pregatirea noului PUG si lasa loc perpetuarii dezordinii urbanistice din anii anteriori
• transparenta publica deplina in ceea ce priveste Zona Metropolitana, conceptul si proiectele propuse sunt bune, insa finantarile si activitatea concreta a asociatiei se afla in dificultate si risca sa-si piarda sustinerea unor asociati cat si accesul la fondurile europene
• consultarea populatiei cu privire la asteptarile de dezvoltare urbanistica, sociala, economica, etc. pe termen lung intarzie nepermis de mult astfel ca elaborarea noului PUG poate intra in blocaje legale complicate
• fenomenul infractional privind furturile din locuinte, furturile de bani in autobuze, in localuri publice, pe strada si de la bancomate, furturile de autoturisme (asa cum arata rapoartele statistice pe anul 2009), au crescut alarmant si pun zilnic cetatenii in pericol
• ar fi fost in interesul comunitatii ca in urma dezbaterilor publice organizate pentru proiectul “Extindere aeroport international Someseni” administratia locala sa fi luat in considerare observatiile pertinente exprimate de cetateni si sa fie introduse modificarile cerute in proiect cat si sa aiba loc aducerea la cunostinta cetatenilor din zona aerportului a etapelor de rascumparare de terenuri si de executare de lucrari
• investitiile pentru amenajarea Bd-ului Eroilor si P-ta Unirii ar fi putut pastra destinatia de agrement si vizitare cu conditia ca lipsa vegetatiei distruse sa fie inlocuita cu pomi ornamentali cu vegetatie permanenta (si in perioada rece, ex.brazi)
• elaborarea noului PUG are nevoie de consultarea obligatory (conform legii) a cetatenilor, facuta pe criterii profesionale (nu pe internet sau in format tintit), cu definirea prealabila a functionalitatilor pe zonele de extindere urbana si cu evitarea elaborarii oricaror studii de oportunitate in zonele centrale ale orasului
• anuntarea publica a noilor proiecte de dezvoltare (reabilitarea liniei de tramvai, parking subteran Pta M. Viteazu, Noul PUG, sediu Filarmonica, etc) sa fie evitata atata timp cat nu au fost autorizate legal si nu au asigurata finantarea).

Din luarile de pozitie ce au avut loc dupa prezentarea rapoartelor lunare s-au retinut urmatoarele:

• introducerea muncii in folosul comunitatii si suspendarea ajutorului social pe perioada acestei masuri, pentru persoanele care au primit astfel de pedepse
• stabilirea de reguli coercitive extrem de drastice si ferme astfel ca munca in folosul comunitatii sa fie in interesul condamnatului si al comunitatii
• administratia locala trebuie sa identifice rapid solutii de compensare la cei cu drepturi asupra unor parti din Palatul Muzeului de Arta si Casa Matei si sa treaca la reabilitarea acestor monumente arhitectonice cat si a Statuii Sf.Gheorghe,(ing.Petre Ungureanu)
• s-au solicitat detalii, cu informare publica, privitoare la proiectele Cartierul Tineretului, Cartierul Lomb, Spitalul Clinic de Urgenta, Centura Ocolitoare Nord atat in ceea ce priveste intarzierile in demararea/finalizarea lor cat si a solutiile ce s-au gasit pentru deblocarea lor (ec.V.Bota)
• mediere in actiunea de cooptare a comunei Feleacu in proiectul si asociatia Zonei Metropolitane Cluj (col.Nicolae Grosu)
• in extensia proiectului “Sediu pentru Filarmonica si Liceul de Muzica” sa fie dezvoltat un proiect de larga complexitate si definitoriu pentru identitatea Clujului – CENTRUL CULTURAL CLUJ – in care sa fie luate in considerare toate cerintele aferente acestei abordari (arh.Emanoil Tudose)
• dezbaterea lunii Februarie 2010 sa cuprinda si proiectul de modificare a legislatiei privind infractionalitatea stradala si contra patrimoniului ( prof.Ana Ludusan,ec.Iosif Pop).

Comunicat de presa al Cosiliului Civic Local

Consiliul Civic Local a organizat o dezbatere publica cu tema:
“Reducerea infractionalitatii din Cluj-Napoca printr-un parteneriat public-privat intre institutiile publice responsabile in domeniu, massmedia locala, ONG-uri de profil si scoala”.
La dezbatere au participat: Mircea Abrudan, Alexandru Lolos si Laura Margineanu de la Politia Comunitara a municipiului Cluj-Napoca, Marcel Bontidean, chestor sef al Politiei Municipiului Cluj-Napoca, Eugen Crisan, prim procuror al Parchetului de pe l?nga Judecatoria Cluj-Napoca, Vasile Grunea, vicepresedintele Judecatoriei Cluj-Napoca, mass media locala, consilieri civici, cetateni confruntati cu furturi.
Domnul Alexandru Lolos a prezentat un raport din care reise faptul ca cersetoria s-a diminuat substantial incepând cu anul 2004. De la 18-20 de cersetori pe zi inregistrati in 2004 s-a ajuns la 4-5 cersetori pe zi in 2009. Marea majoritate a cersetorilor sunt din alte localitati ale judetului sau ale tarii si exista un efort substantial din partea Politiei comunitare de a retrimite cersetorii in comunitatile de resedinta, unde primariile pot rezolva o parte a problemelor lor sociale.
Domnul Marcel Bontidean afirma ca infractionalitatea in Cluj-Napoca nu are carcater de fenomen social, este o infractionaltate spontana, neorganizata si ca Politia municipiului o tine sub control, desi efectivele acesteia sunt mult sub standardele europene.
Domnul Eugen Crisan, prim procuror al Parchetului de pe lânga Judecatoria Cluj-Napoca, afirma ca exista probleme serioase cu o legislatie depasita si cu o infrastructura absolut necorespunzatoare la nivelul Procuraturii de pe lânga Judecatoria Cluj in sensul ca aceasta institutie are de rezolvat peste 11000 de dosare pe an cu resurse umane si materiale extrem de reduse. Domnia sa afirma ca e nevoie de o reforma institutionala profunda si de o modernizare a legislatiei care sa faca fata noilor tipuri de infractiuni, a noilor tehnici de operare a infractorilor si a noilor categorii de infractori.
Domnul Vasile Grunea, vicepresedintele Judecatoriei Cluj-Napoca aduce in discutie un punct de vedere extrem de original si dupa parerea noastra eficient. Domnia sa afirma ca exista infractionalitate ca fenomen social, multe tipuri de infractiuni nu au caracter organizat dar exista o infractionalitate “specializata, pervertita si perfect adaptata” noilor posiblitati de câstig. Ceea ce pune probleme este faptul ca infractorii migraza in tot spatiul european, provocând probleme la nivelul relatiilor Statului Român cu celeleate state europene si a unui control redus asupra fenomenului infractional. Domnia sa este de parere ca nu legislatia trebuie schimbata ci felul in care este aplicata. E nevoie de “fermitate si rapiditate in actiune si de inteligenta in aplicarea legii” in sensul ca si atunci când infractorii sunt cu un pas inaintea institutiilor trebuie gasite solutii de rezolvare rapida a infractiunilor. Recunoaste ca toate institutiile responsabile in domeniu sunt depasite de lipsa de personal si de dotare.

Concluziile si propunerile Consililui Civic Local sunt:

1. Se simte nevoia unei interventii mai ferme a institutiilor statului asupra fenomenului infractional si mai aplicata la tipul de infractionalitate si de operare a infractorilor.
2. Se simte nevoia elaborarii unei strategii privind fenomenul infractional la nivel de comunitate si nu numai la nivel de institutii separate ale statului, strategie care sa identifice cauzele infractiunilor, tipurile de infractiuni, categoriile de infractori, solutiile de interventie, resursele necesare, responsabili si termene de aplicare.
3. Consliul Civic Local popune realizarea unui parteneriat public-privat intre institutiile statului responsabile in domeniu, mass media locala, ONG-uri de profil si scoala, care sa actioneze pe urmatoarele obiectve strategice:

• Reducerea infractionalitatii la nivelul municipiului Cluj-Napoca printr-o campanie publica eficienta de informare, educare si constientizare a populatiei privind modul in care populatia poate interveni direct pentru reducerea infractionalitatii.
• Prevenirea fenomenului infractional la nivelul municipiului prin coalizarea cetatenilor si a scolii la actiunile de preventie initiate de institutiile publice.
• Preventia infractionalitatii si reabilitarea infractorilor printr-un parteneriat intre institutiile din domeniu, mass media locala si ONG-uri de profil prin conturarea unui Plan de actiune la nivel de comunitate care sa includa proiecte in parteneriat finantate prin aceesarea fondurilor nerambursabile europene si cele românesti.

Proces- verbal si Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 23 octombrie si 17 noiembrie 2009

Dezbaterile din cele doua reuniuni lunare s-au desfasurat pe 4 sectiuni de baza:

1. Fixarea calendarului si a principalelor teme ale dezbaterilor civice din perioada sem.II 2009- sem.I 2010, toate consemnate in anexa la prezentul document.
2. Exprimarea pozitiei CCL cu privire la continutul hotararilor adoptate de Consiliul Local Cluj in cursul sem.II 2009 pana la 15 noiembrie a.c. Au fost consemnate concluzii critice cu privire la:ritmul anevoios de lucru in pregatirea, dezbaterea si punerea in practica a Planului Integrat de Dezvoltare pentru Zona Metropolitana si neputinta accesarii rapide a fondurilor europene disponibile. esecul asocierii, respectiv a parteneriatului public-privat, incheiat intre Consiliul Local si firmele de dezvoltare imobiliara pentru proiectele: Casarom si Cartierul Tineretului. S-au cerut rapoarte complete in Consiliul Local si date exacte privitoare la banii publici cheltuiti in cele doua proiecte cat si daunele materiale suferite de Primaria Cluj- Napoca. calitatea indoielnica a proiectelor de amenajare urbanistica de pe B-dul Eroilor si Piata Unirii; fapt ce a generat nemultumiri publice si critici pertinente a unor urbanisti. Aprecieri pozitive au primit hotararile luate in legatura cu:
   • vanzarea partiala a actiunilor la Clubul de fotbal “U- Cluj”;
   • infiintarea Parcului Colinele Hoia;

   aprobarea indicatorilor tehnico- economici pentru investitiile in producerea energiei termice din resurse regenerabile.

3. Extinderea duratei “Strategiei de dezvoltare durabila a municipiului Cluj- Napoca” de la anul 2013 pana in anul 2050, in directa corelare cu perioada vizata de elaborarea noului PUG (Plan de Urbanism General). Propunerile formulate in timpul dezbaterii vor fi sustinute de catre fiecare responsabil de sectiune, in cadrul celor 10 runde de dezbateri publice anuntate de Primaria Cluj- Napoca si de catre castigatorul licitatiei. Consiliul Civic Local a concluzionat cerinta legala ca tema pentru elaborarea PUG sa fie pusa in dezbatere publica inaintea oricarei elaborari si receptii partiale a lucrarii contractate pentru PUG. Au exprimat puncte de vedere si propuneri urmatorii membrii prezenti la dezbateri: ing. Coltor Aurel, ec. Bota Vasile, arh. Vitoc Ionel, ec. Pop Iosif, dr. arh. Zamfir Romulus, ing Pascal Fesneau, prof. Ludusan Ana, ing. Barna Mircea, ing. Maghiar Isaia, arh. Tudose, ing. Bichescu Marius. In anexa sunt punctate cateva din acestea.
4. Probleme majore ridicate de cetateni- sectiune la care au fost prezenti reprezentanti ai Asociatiei de Proprietari “Aurel Vlaicu 42″ – si care au cerut inlesnirea dialogului legal cu Primaria Cluj- Napoca pentru gasirea de solutii alternative la proiectul “Parking Suprateran” in cartierul Marasti – Aurel Vlaicu. Consiliul Civic Local a mandatat-o pe dna Ludusan Ana pentru medierea conflictului dintre Primarie si Asociatie.

Urmatoarea intalnire este fixata conform calendarului anuntat pentru 16 dec.2009.

Biroul de presa al CCL.

Propuneri CCL PUG nou

Lista reprezentantilor CCL pentru dezbaterile publice ale PU

Lista reprezentantilor CCL pentru dezbaterile publice ale PU

Dezbaterea a avut trei sectiuni:

1. Promovarea Grupului de Integritate Locala Cluj din cadrul proiectului: “Integritate si buna guvernare”, coordonat la nivel local de LADO, filiala Cluj in parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, Asociatia Pro Democratia si Asociatia pentru Implementarea Democratiei, Romania.
2. Scurt Raport al CCL la 5 ani de activitate si decernarea distinctiilor si diplomelor: “Meritul civic” si “Fidelitate civica” unor personalitati din Cluj-Napoca si unor membrii ai Consiliului Civic Local.
3. Dezbatere publica cu parlamentarii clujeni privind aportul la cresterea calitatii actului legislativ si la promovarea proiectelor locale si judetene din prima sesiune a mandatului 2008-2012

Grupul de Integritate Locala este format din: Simona Serban, Director Executiv Fundatia Comunitara Cluj, Andra Tanase, Asociatia PATRIR, Anca Labunet, Director executiv, Societatea Romana de Cancer, Iosif Pop, Presedinte Grupul Financiar IMOFINANCE, Isaia Maghiar, presedinte Asociatia de mediu BECRIS Cluj, Valentin Ilcas vicepresedinte Cartel ALFA Cluj, Mihai Hurezeanu, jurnalist, Realitatea TV Cluj, Razvan Robu, ziarist, Foaia Transilvana, Barna Mircea Traian, presedinte Asociatia sport-turism Ancada Cluj, Ionela Mariana Negrea, functionar public Primaria Cluj-Napoca, Florin Morosanu, director Primaria Cluj-Napoca. Raportul Consiliului Civic Local a fost prezentat de domnul Iosif Pop si s-a focalizat pe analiza principalelor obiective realizate in cinci ani de activitate neintrerupta dar si a nerealizarilor datorate in primul rand unui dialog dificil cu autoritatile si cu o parte a politicienilor clujeni care considera semnalele venite dinspre societatea civila ca neimportante.

In perioda 2004-2009 au fost dezbatute si promovate de catre Consiliul Civic Local 84 de obiective din care urmatoarele 10 au intrat pe agenda publica:

• Stategia de dezvoltare durabila
• Consultarea si dezbaterea publica pe proiecte strategice
• Revitalizarea centrului istoric al Clujului
• Atragerea investitorilor straini si sustinerea celor locali
• Cresterea veniturilor la bugetul local prin parghii fiscale (atragerea de investitii, dezvoltarea de parteneriate)
• Cresterea transparentei in Administratia Locala si promovarea parteneriatului cu societatea civila
• Imbunatatirea infrastructurii rutiere si fluidizarea circulatiei
• Alternative de continuare a activitatii Filarmonicii Transilvania
• Cluj-Napoca centrul cultural al Transilvaniei
• Sustinerea celor mai importante proiecte ale ONG-urilor locale prin alocare financiara din Bugetul Local.

Obiective la care Administratia Publica Locala nu se ridica la standardele promovate de CCL:

• Promovarea Zonei Metropolitane Cluj
• Descentralizarea administrativa
• Refacerea PUG pentru viitoarea Zona Metropolitana
• Sustinerea Centrului Financiar Bancar de Cluj
• Garantarea sigurantei cetateanului si a proprietatii
• Implementarea Planului de Actiune pentru mediu- aprobat 2004
• Amenajarea parcurilor si zonelor verzi

Consiliul Civic Local a acordat doua distinctii “Meritul civic”, fostului primar Emil Boc pentru ca a deschis usa Administratiei Publice Locale civismului clujean si fostului presedinte al Consiliului Judetean Cluj Marius Nicoara care a sustinut activ civismul clujean.
Diploma pentru “Fidelitate civica” a fost acordata urmatorilor consilieri civici: Ludusan Ana, Zamfir Romulus, Pascal Fesneau, Bota Vasile, Maghiar Isaia, Farcas Marlene, Barna Mircea, Vitoc Ionel, Dobra Imola, Coltor Aurel, Pop Iosif, G?rba Ioan, Surd Vasile.

Desi dezbaterea cu parlamentarii clujeni prinvind ameliorarea actului legislativ si promovarea proiectelor locale si judetene s-a organizat la cererea lor din campania electorala, si desi 14 dintre ei au confirmat participarea la aceasta dezbatere doar doi dintre ei au fost prezenti si anume: Vasile Soporan fost Prefect de Cluj si Alexandru Cordos prin reprezentant. Vasile Soporan a ridicat o problema spinoasa si anume aceea a lipsei unui proiect politic pentru Romania in cadrul caruia fiecare comunitate si judet poate sa isi formuleze strategii coerente de dezvoltare durabila. Comentariul nostru ar fi ca exista un Plan National de Dezvoltare care a fost negociat cu Uniunea Europeana de actuala noastra clasa politica si care ar trebui sa constituie proiectul politic al Romaniei cel putin pana in anul 2013. Elaborarea proiectelor politice cade exclusiv in sarcina clasei politice si acestea trebuie sa consulte specialistii, societatea civila si cetatenii inainte sa le elaboreze. In vremea mandatului de prefect Vasile Soporan a organizat consultari si dezbateri lunare cu toti parlamentarii de Cluj, fie de la putere, fie din opozitie, reusind astfel sa creeze un dialog eficient intre legislativ si executiv pe problemele aparute in judet. Acest model ar trebui continuat si de actualul Pefect. Pop Iosif l-a intrebat pe domnul Vasile Sopora de ce Parlamentul Romaniei nu a avut o pozitie ferma si proprie fata de imprumutul contractat de Guvernul Romaniei cu FMI si care impovareaza foarte mult cetateanul roman in viitorii ani. Domnul Vasile Soporan a raspuns ca domnia sa a consultat specialisti in finante publice, inclusiv pe domnul Pop Iosif, a caror opinie a fost unanima ca e nevoie de acest imprumut. Interventia domnuluiviceprimar Laszlo Attila a relevat nevoia dialogului cu societatea civila si eforturile administratiei in aceasta directie, dar ca pana la un dialog autentic e nevoie de un schimb de generatie de politicieni si ca UDMR a pregatit acest schimb de generatie, promovand foarte multi tineri in politica si in administratie. Domnul Iosif Pop a intrebat si de ce nu a existat o dezbatere prealabila si autentica privind Legea salarizarii unice pentru bugetari creindu-se posibilitatea ca Guvernul Romaniei sa negocieze prost aceasta lege cu sindicatele. O opinie extrem de interesanta a fost aceea a domnului Aurel Coltor, fost punctionar public, cu experienta indelungata in administratia locala, prin care isi exprima scepticismul cu privire la decentralizarea administrativa. Domnia sa afirma ca Administratia Publica Locala, corpul functionarilor publici, nu este pregatita sa preia responsabilitatile de descentralizare.

Principalele teme dezbatute au fost:

• Sistemul asezarilor din viitoarea Zona Metropolitana Cluj prezentata de prof.univ.Vasile Surd. Expunerea s-a concentrat pe urmatoarele directii:
  1. Clujul este pozitionat în consonanta cu resursele si energiile sale naturale care îl inconjoara. Adica Zona Metropolitana are resurse naturale si energetice suficiente pentru o dezvoltare durabila sanatoasa.
  2. Pentru o dezvoltare durabila sanatoasa e nevoie de elaborarea unei strategii care sa ia in considerare urmatoarele probleme:
     • o conceptie unitara si integrata a sistemului de drumuri din Zona Metropolitana, sistemul de drumuri dintr-o arie geografica fiind comparabil cu sistemul circulator al organismului uman.
     • în prezent centrele de comune monopolizeaza puterea si resursele lasând satele periferice în paragina. O strategie corecta a Zonei Metropolitane poate corecta aceasta problema de proasta administrare.
     • Clujul poate opri atacul asupra Fagetului si al altor zone verzi, identificând zone rezidentiale mai favorabile, fara consecinte dezastruoase în viitor.
     • elaborarea strategiei Zonei Metropolitane trebuie sa porneasca de la principiul utilizarii spatiului si de la definirea functiilor Zonei Metropolitane. Ana Ludusan este de parere ca expunerea Profesorului Vasile Surd ne conduce la o concluzie clara. Zona Metropolitana are nevoie de o strategie elaborata de specialisti, aceasta strategie trebuie dezbatuta în toate comunitatile care fac parte din Zona Metropolitana iar la urma trebuie asumata politic ca un obiectiv care nu poate fi abandonat de catre nici o administratie viitoare a comunitatilor membre ale Zonei Metropolitane. Iosif Pop propune un concept de definire a functiilor Zonei Metropolitane în jurul punctelor tari ale fiecarei comunitati, asigurându-se astfel accesul tuturor cetatenilor din Zona Metropolitana la dezvoltarea durabila si implicit la un standard de viata mai înalt.

• Solutii pentru conceptul de infrastructura rutiera in viitoarea Zona Metropolitana prezentata de ing.Aurel Coltor In sustinerile nevoii de concept unic pentru infrastructura Zonei Metropolitane se pleaca de la premiza schimbarii de mentalitate a romanilor si a arhitectilor fata de caile terestre de comunicare si are in vedere ca aceste investitii au o perioada mai lunga de recuperare dar cu efecte majore si de lunga durata in punerea in valoare a resurselor locale. Concret, dl. ing. Aurel Coltor sustine nevoia ca:
  • la elaborarea strategiei de dezvoltare a Zonei Metropolitane, infrastructura de comunicatii si transport sa fie prioritara si sa asigure accesul fiecarei localitati la reteaua viitoare de strazi si autostrazi,
  • folosirea conceptului de retele rutiere aeriene pe mai multe niveluri si cu noduri de interconectare cu circulatie fluenta, fara semaforizari si cedari de prioritate poate concura la economisirea de teren, evitarea demolarilor de constructii si dezafectari de retele de utilitati existente, reducerea consumurilor de carburanti si a poluarii atmosferei,
  • inlocuirea imbracamintilor asfaltice cu imbracaminti de beton pe baza de ciment cu scopul extinderii duratei de folosire la minim 10-15 ani, fara reparatii,
  • o buna retea de drumuri si de cai ferate sustine cresterea volumului productiei locale si a comertului din zonele rurale, promoveaza turismul si cultura autohtona, dinamizeaza autoadministrarea resurselor localitatilor si localizeaza populatia tanara.

  Prof. arh. Romulus Zamfir argumenteaza nevoia imediata de a desfasura actiuni si dezbateri menite sa iesim din comportamentul de populatie de granita, dna.Ana Ludusan invoca insistenta cu care societatea civila trebuie sa ceara administratiei locale punerea in lucru a conceptului de dezvoltare durabila iar arh. Emanoil Tudose sustine ideea reluata de dl. ing. Coltor de a angaja in functia de executie a primariei un CITY MANAGER.

• Dintre problemele ridicate de cetatenii clujeni, in centrul dezbaterilor s-a aflat proiectul demarat de Primaria Cluj-Napoca de reamenajare a spatiului public din Piata Unirii, din jurul statuii lui Matei Corvin. Pe langa constatarea ca organele de mediu nu au dat avizul favorabil demararii acestui proiect, ca sunt incalcate grav prevederile art.71 si 90 din Ordonanta de Urgenta nr.195 din 22 decembrie 2005, membrii CCL acuza administratia locala de lipsa dezbaterilor publice pe proiectele majore de dezvoltare, de actiunile iresponsabile de disrugere a unicei zone verzi care mai ramasese in centrul istoric si de lipsa de initiativa al Consiliului Local menit sa extinda spatiile verzi cu destinatie publica in zona centrala si semicentrala. Dl.Pascal Fesneau constata ca in piata Unirii raul s-a produs dar considera ca este momentul sa cerem public administratiei locale sa respecte legea, pentru a putea sa impuna respectarea ei si cetatenilor Clujului, sa imbunatateasca calitatea proiectului demarat deja dar si a celui de pe bdul. Eroilor iar pentru proiectele urmatoare sa organizeze dezbateri publice legale. Dl.Bota Vasile, alaturi de dl. Nicoara Ioan Dan isi declara dezamagirea fata de asteptarile pe care le aveau in finalizarea proiectelor anuntate, de extindere a zonei pietonale din centrul istoric si turistic al orasului si inteleg motivul pentru care durata de sedere a turistilor in Cluj se limiteaza la o medie de sub 2 ore pe turist. Reuniunea se incheie cu anuntarea obiectivelor pentru intalnirea din luna iunie 2009, data la care se implinesc 6 ani de activitate de Consiliu Civic la Cluj-Napoca.

Reuniunea se incheie cu anuntarea obiectivelor pentru intalnirea din luna iunie 2009, data la care se implinesc 6 ani de activitate de Consiliu Civic la Cluj-Napoca.

Intrunit pe data de 15 apr.2009, in sedinta in plen,Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, condus de catre dl.Garba Ioan, a pus in dezbatere urmatoarele teme:

1. Exprimarea pozitiei cu privire la hotararile adoptate de catre Consiliul Local Cluj in ultimele 30 de zile.

• Obiectivele si proiectele mediului de afaceri clujean pentru viitoarea Zona Metropolitana Cluj.
• Pozitia CCL in legatura cu problemele exprimate de cetatenii clujeni.
• Propuneri de criterii pentru nominalizarea membrilor fideli si a membrilor onorifici ai CCL,la aniversarea a 5 ani de activitate civica.

Reuniunea lunara s-a desfasurat in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca, incepand cu ora 17:00, in prezenta membrilor CCL si a altor cetateni.

In legatura cu hotararile adoptate de catre CL Cluj in ultimele 30 de zile, Consiliul Civic Local, saluta decizia de nominalizare a persoanei de specialitate care sa conduca serviciul de Urbanism Cluj, si asteapta organizarea de dezbateri publice pe acest domeniu,frecvent criticat in ultimii 4 ani.

Iosif Pop, aduce la cunostinta membrilor CCL faptul ca a avut o discutie de informare a dlui. primar Sorin Apostu prin care a exprimat propunerea de a pune pe ordinea de zi a Consiliului Local, cel putin trimestrial, un punct la care sa fie prezentate si sustinute proiectele societatii civile.

La punctul al doilea al ordinii de zi, dl.Ioan Garba prezinta sumarul intereselor comunitatii de afaceri, comunitate compusa din cca.38.000 de firme si 60.000 de personae fizice, in ce priveste preconizata zona urbana de tip Metropolitan, intre care au fost subliniate ca prioritati:

• structurarea, prin viitorul PUG, extins la o perioada de min.25-50 ani, a zonelor destinate sustinerii investitiilor pentru domeniile: industria IT si de service pt.IT, industria usoara, industria alimentara, industria de prelucrare a lemnului, activitatea turistica,
• conturarea zonei pentru depozite si platforme logistice, cu conexiunile directe la viitoarea autostrada si aeroport, aceste dezvoltari putand fi proprietatea C.J., C.L., ori a Consiliilor Comunale si inchiriate operatorilor logistici,
• fixarea conturului de amplasare a activitatilor balneo-turistice si a serviciilor conexe pt. medicina curativa si de tratament balneo-curativ,
• pozitionarea cailor de transport, de perspectiva, in urmatoarea ordine de importanta: auto, aerian (principal CARGO), feroviar si care sa deserveasca teritoriile invecinate Clujului: Mures, Salaj, Bistrita, Alba,
• definitivarea viitorului centru Financiar-Bancar, cu scopul mobilizarii lichiditatilor banesti si sustinerii investitiilor proiectate in noul concept,
• transparenta permanenta a deciziilor si proiectelor cat si consultarea periodica de catre Administratia Locala, a specialistilor din domeniile: economic, universitar, social, urbanistic, protectia mediului.

Pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a viitoarei Zone Metropolitane Cluj, se propun 10 cerinte prioritare:

1. legatura puternica cu nevoile mediului de afaceri,
2. strategie vie si interactiva la nevoile aflate in schimbare rapida,
3. echilibru in promovarea investitorilor straini si a celor locali,
4. valorificarea competentelor si experientei locale,
5. eficienta investitionala prin sustinerea proiectelor de dezvoltare cu valoare adaugata mare,
6. debirocratizarea,pe fond de descentralizare administrativa,
7. responsabilitate fata de generatiile viitoare,prin planificare durabila,
8. coopereare intre participantii la procesul de decizie si de implementare,
9. imbunatatirea proceselor de planificare si de finalizare, preconizate,
10. competitivitate pe plan regional si European.

Pozitiile si propunerile reiesite din dezbaterea membrilor CCL, de la pct.2:

Arh.Elkan

• sa discutam de Planul de Amenajare a Zonei Metropolitane inainte de a avea proiectul de dezvoltare a ZM (PATZM),
• sa aiba loc dezbaterea si consultarea mediului de afaceri si apoi sa punem in dezbatere proiectul ZM si proiectele de finantare aferente,
• studiul de fezabilitate sa preceada etapele de lucru ulterioare,
• sa reluam urgent dezbaterea pt. amplasamentul Depozitului Zonal de Deseuri, intrucat decizia actuala de amplasament in com. Feleac este gresita,
• specialistii si CCL sa ofere solutii practice mediului politic,

Prof.Radu Mlesnita

• aeroportul regional sa fie obiectiv prioritar in conceptul de structurare a Zonei Metropolitane,
• comunicarea cu cetatenii clujeni si ai comunelor arondate viitoarei ZM si fie realizata in cooperare cu postul local de televiziune NCN sau cu alt canal de televiziune locala,

Arh. Ionel Vitoc

• pune la dispozitia permanenta a Consiliului Civic pagini gratuite in revista ORASUL, in scopul raspandirii abordarilor profesionale,

Arh.Tudosie

• revine la mai vechea propunere ca functia administrativa perena sa fie mandatata unui “citi manager”, pentru consecventa si continuitate in admin.
• sa promovam “Asociatia Zona Metropolitan” (AZM) si nu ZM intrucat aceasta deocamdata nu exista nici macar in faza de concept,
• conectarea Huedinului la autostrada Trasnsilvania este oportuna,

Ec.Iosif Pop

• adauga la obiectivele mediului de afaceri pentru AZM :
• conceperea cadrului aplicat pt. o zona de prosperitate si bunastare,
• delimitarea teritoriala a zonelor de interdictie temporara si definitiva pt.construire, concomitant, fixarea ariilor dedicate activitatilor economice specializate,
• definirea proiectelor de infrastructura generala, finantate si realizate in parteneriat public-privat, pe principii competitive,
• fixarea coeficientilor de utilizare a terenului (CUT), pentru intregul viitor teritoriu metropolitan si informarea publica a cetatenilor,
• corelarea bugetelor multianuale a entitatilor administrative din viitoarea ZM, si a investitiilor de interes comun,
• fixarea a minimului de tinte orientative pe termen mediu, intre care:s caderea presiunii pe teritoriile urbane protejate, acoperirea necesarului de locuinte si de rute de transport periurbane, conectarea la Autostrada Transilvania a tuturor comunelor din AZM, definirea specificului si prioritatilor pt. localitatile AZM, asigurarea necesarului minim de spatii verzi si de arii de interes public, fixarea proiectelor finantate din surse europene si a calendarului de scriere a lor, crearea locurilor de munca pentru absolventii generatiilor ce vin,
• reanalizarea proiectelor sustinute de CCL in ultimii ani, intre care: Brand-ul de Cluj, Centrul Financiar-Bancar regional, PUG pe ZM, Strategie pe ZM, Solutii alternative pt.energie ieftina si nepoluanta, Centru de Targuri si Expozitii, Antreprenoriat responsabil, Clujul virtual, Reglemantarea urbanistica si protectia mediului,
• formarea ariei de productie agroalimentara, centrata pe comunele din AZM, cu efecte tintite spre locuri de munca, preturi accesibile, produse naturale si proaspete,
• sustinerea prin parghii financiare si fiscale a valorificarii rezervelor locale, ca:IT, energia vantului si a apei, productia electronica, cercetarea aplicata, medicina preventiva si curativa, pregatirea specialistilor in discipline tehnice, juridice,economice, sociale, de afaceri, etc, productia agricola ecologica, mineralele neferoase inalt prelucrate si exportate, apele sarate si termale, artizanatul si traditiile populare, piscicultura, fructele de padure, turismul, zona de afaceri si de distribuire de marfuri,

Pentru constituirea Comisiei de specialisti, necesara AZM, CCL isi declara disponibilitatea sustinerii si recomandarii persoanelor din principalele institutii cum sunt: Camera de Comert si Industrie, Asociatia Oamenilor de Afaceri, Asociatia Patronilor si Meseriasilor, Centrul de Afaceri Transilvania, Asociatia Arhitectilor, Universitatile si institutiile locale, ONG-uri, Asociatia dezvoltatorilor Imobiliari, Banci, Asiguratori, Fonduri de Investitii, Consultanti pe domenii,etc.

Ing-Pascal Fesneau

• recomanda ca AZM sa se bazeze pe suportul profesional al mediului academic si de afaceri,
• incurajeaza urgentarea transferului de competente dinspre Ministerul Amenajarii Teritoriului spre comunitatile locale si AZM,
• sustine nevoia de concentrare a mesajului catre cetateni prin mass-media locala,

Ing.Maghiar Isaia

• afirma ca segmentarea teritoriului pe destinatii de dezvoltare ar trebui sa aiba loc cu mare atentie pe aspectele de protectie a mediului,

La al treilea punct al dezbaterilor este prezentata solicitarea primariei si a primarului comunei Sanpaul de a fi sustinuti in procesul de aderare la Asociatiei Zonei Metropolitane Cluj.

Argumentele economice si cele de natura politica sunt in masura sa convinga membrii Consiliului Civic Local Cluj sa se alature cauzei cetatenilor din comuna Sanpaul cat si a celor din comuna Savadisla si sa faca un apel public catre PrimariaCluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, primarii celorlalte comune care au aderat la constituirea AZM, sa cantareasca acum oferta si oportunitatea pasului comun si sa depaseasca prejudecatile si resentimentele partinice, in interesul majoritatii. In masura in care nu se va ajunge la rezultatul asteptat, CCL este gata ca in urmatoarele 35-40 de zile sa invite public la conciliere partile aflate in dezacord pentru a-si prezenta fiecare argumentele si a-si motiva pozitiile.

La acelasi punct, Iosif Pop marcheaza discrepanta majora intre continutul problemelor de administratie ridicate de catre cetatenii clujeni spre Primarie si cele de strategie dezbatute in CCL. Un inventar al celor 450 de sesizari si reclamatii adresate de clujeni (locul unu pe tara la capitolul responsabilitate civica), contureaza perceptia oamenilor fata de administratia clujeana (calitatea slaba a serviciilor comunitare: praful, dezordinea, lucrarile incepute si neterminate, incalzirea scumpa, iluminatul cu intreruperi, canalele pluviale inexistente sau nedesfundate, excesul de criblura in materialul de deszapezire, drumuri neasfaltate ori cu sparturi in suprafata asfaltata, parcari neutilizate, amenzi arbitrare, etc.),coruptia ce se manifesta in relatia personalului Primariei cu oamenii, imaginea cenusie a strazilor si orasului, aspectul neglijent al arborilor ornamentali si al spatiilor verzi, costurile de gospodarire a orasului in dezacord cu calitatea serviciilor oferite). Membrii CCL considera ca solutionarea problemelor strategice ale dezvoltarii si administrarii orasului si vecinatatilor sale rezolva implicit aspectele punctuale sesizate de catre cetatenii orasului si insista pentru acest mod de abordare.

Nu a trecut neobservata actiunea de curatenie si salubrizare a orasului, desfasurata inaintea alegerilor locale pentru postul de Primar si a celei dinaintea sarbatorilor de Paste. Asteptarea oamenilor este sa fie permanetizate actiunile zilnice de curatenie si mentinerea permanenta a acestui standard.

La ultimul punct al dezbaterilor au fost lansate spre discutie criteriile de desemnare a membrilor fideli ai CCL si ai celor onorifici.

Consiliul Civic Local – Zona Metropolitana si societatea civila

Consiliul Civic Local si-a reafirmat interesul pentru finalizarea Zonei Metropolitane in cadrul dezbaterii publice de miercuri, 18 martie 2009, din Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca.
La intalnire au participat membrii CCL (Mircea Barna, Iosif Pop, arh. Zamfir Romulus, Pascal Fesneau, Ana Ludusan, Zeriu Augustin), arhitecti (arh. Tudose Emanoil, arh. Varga Monika, arh. Dinculescu Mircea, arh. Ana Maria Rusu, arh. Rares Dragan, arh. Serban Tiganas), reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media, cetateni.
Dl. arh. Zamfir Romulus, presedintele de sedinta a pledat pentru finalizarea Zonei Metropolitane, insa in acelasi timp a atras atentia asupra multitudini de probleme care mai trebuie rezolvate, cum ar fi problema infrastructurii, dotari, retele deficitare, nevoia de zone verzi, terenuri de joaca, spatii de recreere.
In prezentarea sa dl. Arh. Serban Tiganas, presedintele OAR Transilvania a creionat posibila contributie a societatii civile la acest proiect, ce se doreste si ce nu se doreste, ce sanse si ce riscuri exista odata cu finalizarea Zonei Metropolitane. Au fost lansate cateva intrebari “firesti”:

• Cine se ocupa si este responsabil de proiect in acest moment?

• Exista o echipa desemnata, un department al administrateiei creat in acest sens?
• Exista o schema logica pentru consultarea publica si profesionala, practica?
• Care sunt componentele proiectului?
• Care sunt indicatorii, instrumentele de masurare al calitatii proiectelor?

In acelasi timp, dl. Arh. Tiganas a atras atentia asupra faptului ca:

• Proiectul ZM necesita clarificari, definire, explicitare, fiindca nu intelegem toti acelasi lucru,
• Proiectul ZM necesita alocarea de resurse corespunzatoare, corect dimensionate
• Proiectul ZM necesita implicare administrativa activa si echipa de proiect desemnata.

Legat de stadiul de implementare al ZM, d-na Ludusan a precizat faptul ca a fost infiintat ONG-ul care sa coordoneze proiectul, a fost aprobat statutul si actul constitutiv:Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Judetean si comunele care fac parte din asociatie au inceput sa-si desemneze reprezentantii in Consiliul de Administratie, insa nu exista o strategie a ZM, nu exista desemnat managementul executiv, echipa de specialisti care trebuie sa elaboreze efectiv proiectul. Exista o singura persoana la nivelul Primariei care se ocupa de ZM; viteza de miscare al autoritatilor este lenta. Datorita faptului ca nu exista o strategie pt. ZM, o sa fie foarte greu ca administratia locala sa acceseze fonduri europene pe aceasta tema.
In cadrul dezbaterii publice care a urmat au fost lansate urmatoarele idei:

• ZM poate perturba orasul Cluj-Napoca prin schimbarea miscarii fortei de munca si din pacate pana in acest moment nu s-au facut analize in acest sens (dl. arh. Zamfir Romulus)
• Este nevoie de o abordare coerenta cu teluri concrete, fiindca altfel orasul se va dezvolta pe traiecte si mai grave (dl. arh. Zamfir Romulus)
• Nu exista o intelegere a conceptului de metropola nici la nivel politic (d-na Ludusan)
• Trebuie definit interesul public intr-un mod holistic, planificate rezervele de terenuri pentru urmatoarele 10-20 de ani (dl. Arh. Tiganas)
• ZM nu trebuie sa insemne numai o asociatie dictata politic, ci trebuie sa aiba argumente solide si o planificare pe termen lung (dl. Arh. Tudose)
• Se vede neprofesionalizmul in ceea ce priveste acest proiect – ZM nu e asezata conceptual, se lucreaza pompieristic, se alearga dupa bani fara sa fie definit un concept (dl. Iosif Pop)
• Mediul economic nu a fost consultat; in ZM trebuie sa fie reprezentat mediul economic, universitar, experti din diferite domenii, in schimb asociatia ZM este politizata in totalitate, membrii ei fiind consilierii locali (dl. Iosif Pop)
• In ultimii 10 ani se vede o imbunatatire majora in Cluj-Napoca, insa persista lipsa de organizare, mai ales in administratie (Pascal Fesneau)
• In Franta ZM s-au dezvoltat pentru a coordona zone interdependente, omogene din punct de vedere economic; s-au dezvoltat asociatii care aveau ca obiectiv gestiunea deseurilor, transportul in comun si au ajuns sa implementeze politici de dezvoltarea pentru mai multe localitati, deci a fost urmat un proces de dezvoltare firesc (Pascal Fesneau)
• Este nevoie de o structura flexibila de interes public si de o politica de comunicare prin care sa raspundem la intrebarea:” Cum promovam acest spatiu economico-social”? (Pascal Fesneau)
• Doua probleme care trebuie rezolvate – elaborat noul PUG, introdus ca si concept – terenuri viabilizate, fiindca un motiv principal pentru care investitorii se retrag este lipsa drumurilor, al infrastructurii, al canalizarii, etc., in conditiile in care de exemplu in Italia un teren intravilan inseamna un teren viabilizat (dl. Florescu, investitor)
• Si in Cluj-Napoca administratia ar trebui sa inceapa sa cumpere terenuri pentru a le dezvolta ca si zone verzi, de recreere, etc. fiindca mai ales in noile zone rezidentiale acestea lipsesc de tot (dl. Arh. Tiganas)
• Este nevoie de definirea unui brand coerent care sa fie coordonat de catre administratia locala (dl. Arh. Tiganas)

In concluzie: CCL cere implicarea specialistilor la: definirea conceptului de ZM, elaborarea studiului pt.proiect, in managementul aplicativ intrucat avem multe orase in lume care au reusit, avem de unde sa alegem un model – e usor de ajuns la concept, de a trece de la discursul politic la fapte. CCL propune prezentarea opiniilor sale in fata Consiliului Local,prin amabilitatea Primarului,si de a pune pe ordinea de zi viitoare discutarea acestui proiect, Vrem o asumare responsabila, o planificare calendaristica,o implicare a specialistilor si cetatenilor, un eveniment rotund unde sa participe toti cei interesati.
Prezentarea d-lui arh. Serban Tiganas – ZONA METROPOLITANA CLUJ

Scuze publice

In numele Consiliului Civic Local imi cer scuze in mod public de la candidatul la fotoliul de primar Gheorghe Astileanu ca nu am creat sanse egale de participare tuturor candidatilor la fotoliul de Primar la dezbaterea publica din 11 februarie, 2009, intre orele 17,00-19,00 de la Casa de Cultura a Studentilor, sala Europa, in sensul ca sala aleasa pentru dezbatere nu avea acces pentru persoane cu dizabilitati asa cum prevede Legea 448/6 decembrie 2006.

La dezbaterea organizata de Consiliul Civic Local la Casa de Cultura a Studentilor, din 11 februarie 2009 au participat: candidati la fotoliul de primar, massmedia, specialisti pe diferite domenii, cetateni. Concluziile dezbaterii au fost:

1. Candidatii la fotoliul de Primar al Clujului, prezenti la dezbateri, vor tine cont de ideile promovate de Consiliul Civic Local privind dezvoltarea durabila a comunitatii, vor incuraja dialogul cu specialistii si vor incuraja parteneriatul public-privat pentru accesarea fondurilor europene.
2. Consiliul Civic Local, prin specialisti prezenti la dezbatere propune candidatilor la fotoliul de primar al Clujului sa ia in considerare urmatoarele obiective in momentul ocuparii fotoliului de primar:
   • angajamentul de a formula o viziune de dezvoltare durabila a comunitatii pe termen lung, pe cel putin 25 de ani, intr-un concept care poate coaliza resurse financiare, umane, de patrimoniu. Anexam modelul dezvoltarii durabile al orasului Malmo din Suedia, promovat de Consiliul Civic Local inca din 2005.
   • angajamentul de a promova crearea functiei de arhitect sef al orasului ca functie publica ce asigura coerenta dezvoltarii durabile.
   • angajamentul de a promova dezvoltarea averii publice ca instrument de control a dezvoltarii durabile a comunitatii. O administratie saraca nu poate oferi oportunitati de afaceri, de dezvoltare.
   • angajamentul de a a aplica cu strictete legile retrocedarii proprietatii.
   • incurajarea investitiilor in proiecte sociale.
   • incurajarea parteneriatului public-privat in vederea accesarii fondurilor nerambursabile pe toate programele operationale.
   • crearea unei discipline urbanistice severe.
   • crearea unei discipline severe de protectie a mediului.

Incheiat azi, 21 ianuarie 2009, in Sedinta Consiliului Civic al Municipiului Cluj-Napoca, ce s-a tinut la Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca, cu urmatoarea ordine de zi:

• Prezentarea hotararilor adoptate de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca in perioada 16 decembrie 2008 – 9 ianuarie 2009.
  Prezinta: Dobra Mosescu Imola
• Propuneri ale Consiliului Civic Local pentru fundamentarea si prezentarea Proiectului bugetului municipiului Cluj-Napoca pe anul 2009.
  Prezinta: Ec. Bota Vasile
• 3. Modalitati de participare a societatii civile la dezbaterea organizata de catre Presedentia Romaniei.
  Prezinta: Serban Simona
• 4. Programul convorbirilor televizate sustinut de membri ai CCL pe teme de urbanism si dezvoltare metropolitana.
  Prezinta: Garba Ioan
• 5. Probleme diverse ridicate de cetateni.

Participa:

1. Bota Vasile – presedinte
2. Membrii CCL
3. Cetateni
4. Delegati ai Mass-Media

Presedintele da citire materialului scris cu privire la Hotararile Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca din sedintele care au avut loc in data de 23 dec. 2008; 5 ian. 2009 si 13 ian. 2009.
Se trece la punctul 2 al Ordinii de zi in care se da citire materialului prezentat de Bota Vasile pe marginea Proiectului de buget pe anul 2009 si a principalelor obiective ce trebuie urmarite si finantate in anul 2009 surse de finantare si modalitatea de finalizare a acestora.
Dl. Pop Iosif face referiri cu privire la modalitatea de actiune pentru dezbaterile televizate sustinute de membrii CCL pe teme de urbanism si dezvoltare metropolitana. Se da cuvantul d-rei Serban Simona care prezinta materialul cu privire la participarea societatii civile la dezbaterea organizata de Presedentia Camerei Deputatilor a Romaniei.
Pe marginea materialelor prezentate s-au purtat discutii si au fost formulate propuneri, la adresa Consiliului Local si a Primariei Cluj-Napoca, intre care enumeram:

• Realizarea unei intalniri directe intre Primaria Cluj-Napoca, firmele locale interesate si specialistii din municipiu, pentru scrierea de proiecte de finantare cu atragerea de fonduri nerambursabile de la UE (prof. Radu Mlesnita);
• Atragerea de noi investitori externi si interni prin promovarea mai intensa pe internet a orasului si a proiectului de Zona Metropolitana (prof. Radu Mlesnita);
• Urgentarea elaborarii PUG metropolitan si introducerea disciplinei ferme in dezvoltarea urbanistica, mai ales la nivelul angajatilor cu sarcini specifice din Primaria Cluj-Napoca (Ioana Oros);
• Ridicarea standardului de calitate in zona serviciilor comunale odata cu restrangerea numarului angajatilor din administratie si acomodarea la rigorile crizei financiare (Ioana Oros);
• Coalizarea ONG-urilor clujene pentru a avea un dialog social coerent si ferm in atingerea obiectivelor asumate si organizarea de intalniri de lucru cu CL Cluj si la nivelul Presedentiei Camerei Deputatilor (Simona Serban). CCL isi ofera suportul de comunicare electronica in vederea realizarii scopului de coalizare si comunicare (Iosif Pop);
• Acordarea prioritatii speciale pentru realizarea proiectelor de infrastructura urbana si cu deosebire pe relatia nord-sud – unde orasul se afla in blocaj de proiecte si idei (prof. Vasile Surd);
• Incurajarea, prin bugetul din 2009 si din anii urmatori, a trecerii la folosirea energiei alternative in locul consumului de gaze naturale (prof. Vasile Surd);
• Analiza executiei bugetului pe 2008, in contextul permanentei utilizari a banilor alocati anual, pe obiectivele si proiectele de investitii intarziate si decalate de la an la an, cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare deficitare (taxa hoteliera, taxele persoanelor juridice, persoane fizice rauplatnice sau evazionistii fiscali), alocarea bugetara pe 3 categorii distincte de proiecte (nou incepute, in faza de finalizare, decalate sau continuate) (ec. Iosif Pop).
• Sustinerea activitatii bugetare a ONG-urilor de catre Consiliul Local pe criteriile competitive aprobate in 2005 si cheltuirea mai transparenta a banului public (prof. Ana Ludusan);
• Partajarea activitatilor curente ale executivului si alesilor prin reguli interne de functionare a CL si Primariei Cluj-Napoca, pentru a separa mai clar responsabilitatile si executia bugetara (Marius Bichescu);
• Achizitia de terenuri in inravilanul metropolitan, de catre Primaria Cluj-Napoca din banii rezultati din vanzarea imobilelor apartinand CL si organizarea de zone de agrement si utilitate publica, lansarea campaniei de plantare de arbusti si pomi ornamentali, in toate zonele din oras sarace in vegetatie (Liuba Grosu);

Au fost apreciate reusitele Consiliului Local si ale Primarului Emil Boc din legislatura recent incheiata, dar si intarzierile si nereusitele unora dintre proiectele anuntate ca realizabile.
Consiliul Civic Local a luat act de oportunitatea prezentei ONG-urilor la dezbaterea organizata la finele acestei luni de catre Presedentia Camerei Deputatilor si a incurajat prezenta concertata a societatii civile clujene.
Pentru mediatizarea temelor si preocuparilor civice prin canalele de televiziune locala, CCL sustine initiativele d-lui Ioan Garba de a desemna participarea la emisiunile programate, a d-lui arh. Elkan, arh. Zamfir Romulus, arh. Panescu Eugen, arh. Vitoc Ionel, arh. Radu Spanu, prof. Surd Vasile, reprezentanti ai mediului de afaceri. Membrii CCL au aprobat initiativa lansarii spre dezbaterea candidatilor la postul de Primar al Municipiului Cluj-Napoca, a setului de chestionare de interes general al cetatenilor si sa monitorizeze raspunsurile si programele lor.
Se va organiza in acest scop o conferinta de presa in primele zile din luna februarie s.c.
Biroul de presa al CCL

l. HOTARIRILE CL DE LA ULTIMA INTILNIRE SI PINA LA ZI – POP IOSIF
2. PUG PTR.CLUJ-NAPOCA SI ZONA METROPOLITANA – ZAMFIR ROMULUS
3. INTERVENTII DIVERSE ALE CETATENILOR.

1. HOTARIRILE CL DE LA ULTIMA INTILNIRE SI PINA LA ZI – POP IOSIF

• Dezbaterea publica a temei si a PUG sa fie determinata si ceruta administratiei locale dupa conceptul zonei metropolitane
• Proiectele exemplificate ca esec in realizare sua abandonate impun cerinta PUG metropolitan
• Nr. reuniuni CL din ultimele 30 zile – l
• Nr.de obiective supuse aprobarii – 28 ,din care:
  • aprobare PUD si/sau PUZ -13
  • aprobare indicatori tehnico-economici-2 pt.parking Manastur si A.Vlaicu
  • aprobarea avizului comisiei tehnice pt stadionul Ion Moina -1
  • modificari hotariri existente – 4
  • rectificare buget 2008 – 1
  • concesionari – 3
  • alocare sume RATUC ptr. studenti – l
  • partajari si dezlipiri – 2.
• Lansarea obiectivelor pe 2009-2011 – nu s-a dezbatut si aprobat demararea lor
• Implicarea politica de campanie – a fost prioritatea consilierilor locali,
• Functionarea comisiilor locale cu exceptia celei de urbanism – nu a avut loc.

2. DEZBATERE PRIVIND ZONA METROPOLITANA A CLUJULUIArh.prof.Romulus Zamfir, sintetizeaza materialele aparute de la ultima noastra dezbatere publica din 27.02.2008, din sala Senatului UTCN, initiate si organizata de CCL pe tema “Constituirea si lansarea zonei metropolitaneCluj”si la care au participat:

Consiliul Judetean Cluj,
Primarii din zona metropolitana,
Uniunea arhitectilor,
Universitatea Tehnica,
Universitatea de Arta si Design,
Asociatiile Patronale Cluj,
lnsitutiile Descentralizate,
Specialisti si invitati,
Consilierii Locali Cluj-Napoca,
Consilierii Comunelor zonei,
Consiliul Civic Local,
Universitatea Babes-Bolyai Cluj,
Camera de Comert si Industrie Cluj,
Asociatiile Sindicale Cluj,
ONG-uri si cetatenii,
Mass-media.

Tema a avut ecou atat in randul administratiei publice cat si a mass-mediei.
In acest interval de timp s-au facut cativa pasi in favoarea acestui demers, la initiativa Primariei Cluj-Napoca, constituindu-se, o asociatie a forurilor administrative din municipiul Cluj-Napoca si comunele adiacente care vor constitui zona metropolitana. Aderarea la aceasta asociatie a fost majoritara, cu exceptia a doua commune.
Statutul acestei asociatii cuprinde prevederi preluate de la alte zone metropolitane functionale din Romania, conform legislatiei in vigoare.
Cadru1 legislativ de reglementare: organizatii administrative de dezvoltare comunitara administrativ-teritoriale -Legea 286/2006, Legea 215/2001, art. 11 si 12:

• Asociatia s-a constituit ca persoana juridica de interes public
• Obiectivele:
  • alinierea la standardele Euro-Atlantice
  • cresterea coeziunii economico-sociale in zona
  • competitie si climat de piata pe proceduri internationale
  • spatiu urbanistic comun integrat
  • asigurarea aplicarii extinse a strategiei durabile.

CERINTE SI HOTARARI PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

Conturul aparent al zonei metropolitane c1ujene este materializat de “Relatia Urban-Rural” in perspectiva dezvoltarii durabile si a reabilitarii urbane a municipiului Cluj-Napoca in paralel cu zonele periurbane.
Cerintele cheie sunt : amenajarea teritoriului, reabilitare urbana, experienta si solutiile impuse de dezvoltarea durabila a zonelor:ORADEA 2002, IASI 2004, CONSTANTA 2007.
AMENAJAREA TERITORIULUI
Putem considera orasele lideri economici intr-o continua schimbare , complexitatea urbana a crescut datorita schimbarilor fundamentale in sferele institutionale, spatiale, economice, tehnologice si de mediu.
Fenomenul de tranzitie urbana ofera oportunitati semnificative de imbunatatire a calitatii vietii pentru toti cetatenii, dar valorificarea acestor oportunitati este strict legata de modul in care orasele sunt conduse precum si de politicile locale, regionale sau nationale care afecteaza intr-un fel sau altul dezvoltarea acestora.

REABILITAREA URBANA
Urbanizarea acompaniaza dezvoltarea economica, acest lucru contribuind la bunastarea sociala a locuitorilor comunitatii. Deasemenea dezvoltarea zonelor urbane este strans legata de economia zonelor rurale, din imediata apropiere, prin intermediul schimbului fortei de munca, a bunurilor, serviciilor, tehnologiilor si informatiei, a capitalului si tranzactiilor sociale de care beneficiaza rezidentii ambelor locatii. Actuala dezvoltare teritoriala durabila a Europei si implicit a Romaniei a impus implementarea principiilor directoare ale acestei tendinte firesti in sistem teritorial.
Zona periurbana a municipiului Cluj-Napoca include 28 de comune cu localitatile aferente, dispuse pe o raza de 30 Km in jurul Clujului.

DEZVOL TARE DURABILA
Conceptul dezvoltarii durabile are trei piloni: economic, social si de protectia mediului. Progresul in sensul indeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabila presupune avansul intr-o maniera echilibrata in fiecare din aceste directii.

SCOPUL PROIECTULUI este legat de crearea conditiilor pentru o mai buna colaborare intre administratia publica locala, agentii economici si populatie, privind solutionarea problemelor din domeniul amenajarii teritoriului in perspectiva dezvaltarii durabile, identificarea si solutionarea principalelor probleme sociale legate de locuire si ocupatie precum si indreptarea resurselor de dezvoltare rurala catre acele interventii care favorizeaza dezvo1tarea legaturii urban-rural.
La propunerea Consiliului Civic Local, d-na Ludusan a a formulat,in timpul dezbaterii publice cateva principii si directii pentru o dezvoltare durabila, cum sunt:

• protejarea identitatii zonei
• ocrotirea generatiilor viitoare
• protectia mediului
• coeziune economica si sociala
• sanse egale intre parteneri in raport cu administratia publica

Aceste propuneri au fost acceptate si incluse in statut.

Cu siguranta ca lumea si-a dat seama ca nu este de ajuns sa constitui o asociatie ci ea trebuie sa fie viabilizata. Tocmai acest lucru nu s-a intamplat; din momentul initiativei din februarie a Consiliului Civic Local si constituirea asociatiei, toate au ramas doar pe hartie poate si din cauza evenimentelor politice.
Astazi, prin aceasta intalnire, dorim sa reactivam initiativa avuta.
Indirect au suferit si initiativele dezvoltarii durabile, atat cele administrative cat si cele urbanistice. Astfel PUG-ul Clujului nu s-a definitivat, cu consecintele de rigoare, legate de investitori si de imbunatatirea calitatii vietii urbane.
De asemenea propunerea Consiliului Civic Local facuta Primariei Cluj-Napoca de a initia un proiect de dezvoltare a unei noi zone centrale municipale moderne, in afara centrului istoric in zona cuprinsa intre B-dul 21 Decembrie 1989 si B-dul Bucuresti a avut un impact pozitiv in randul reprezentantilor administratiei publice locale si Judetene.

CONCLUZII

Datorita neimplicarii si necorelarii politicilor urbane, in detaliu, a Primariei si a Consiliului Judetean cat si in proiectele investitorilor actuali, dezvoltarea urbana a Clujului are luna de luna de suferit. Astfel au aparut riscuri potentiale de franare a dezvoltarii durabile cum ar fi:

• scaparea de sub controlul administratiei a dezvoltarii imobiliare si pentru zonele limitrofe Clujului
• lipsa de implicare a investitorilor in proiecte ample de infrastructura, alaturi de autoritati
• incapacitatea administratiei de a coagula vointa publica
• investitii necorelate si dispersate pentru parcuri industriale, zone libere sau zone rezidenti 1e
• disconfortul populatiei de a vedea alaturandu-se sau suprapunandu-se zone si infrastructuri pentru destinatii diferite si incompatibile
• evolutii necompetitive ale pretului imobiliarelor si utilitatilor.

Problemele complexe ale interdependentei dintre oras si spatiul teritorial inconjurator necesita studierea analitica a problemelor specifice zonei inconjuratoare municipiului Cluj-Napoca si gasirea unor solutii de rezolvare a celor care se dovedesc a fi o frana in dezvoltarea resedintei judetului si a teritoriului inconjurator Concret, ca o concluzie a celor prezentate, localitati ca si comuna Floresti, au sucombat in dezvoltarea urbana durabila, datorita lipsei de infrastructura si a lipsei de control urban 1a nivel judetean care au dus la stagnarea si chiar prabusirea zonei in domeniul imobiliar.

3. CONTINUTUL INTERVENTIILOR MEMBRILOR PREZENTI LA REUNIUNE(PROCESUL VERBAL AL DEZBATERILOR). a) ec. Bota – sustine ca este de recomandat primarilor sa organizeze dezbatere publica, cu participarea populatiei rurale din comunele cuprinse in Asociatia de dezvoltare metropolitana – sa prezinte consecintele positive si negative legate de oportunitatile ce se deschid dar si cele in legatura cu finantarea europeana incompleta datorita necorelarii legislative in mediul rural.
b) prof.Surdu – in ordinea prioritatilor, metropolele rurale in viitor sa aiba documentatie stiintifica (documentatii urbane, de ex.din Cehia)
- fundamentarea stiintifica este necesara si pentru ca firme neavizate de proiectare controleaza activitatea de proiectare a orasului
- reabilitarea ecologica sa stea ca prioritate a asociatiei metropolitane,
- in concret,sustine proiectul de monorai de-a lungul Somesului (fisie verde)
c) arh.Tudose -sugereaza sa urmarim desprinderea de situatia critica a implicarii politicului in administratia publica si in problemele civile, – intrarea in autostrada din 2 puncte -est si vest- evitarea trecerii prin localitati,
- limitarea aeroportului din Cluj la nevoi secundare si dezvoltarea unui alt aeroport intemationala la Luna,
- sedinta la IPTANA ptr. problema rediscutarii traseelor autostrazii a avut loc fara participarea si cu dezbaterea publica,
-solicita si indeamna pt. atitudinea de fronda a CCL dar cu solutii tehnice concrete,
-exemplifica fenomenul de autorizari de case fara infrastructura -si cere competenta profesionala in procesul de autorizare,

d) dl. prof.Koos – indeamna cuplarea dezbaterilor CCL la presa si la populatie,

e) arh.Vitoc – revista ORASUL – invita la dezbateri urbane posibile in paginile acestei reviste,
- perioada comunista nu trebuie anulata d.p.d.v. al legilor urbanismului (vis-a-vis de sistematizare)
- aminteste citeva investitii viitoare in Cluj (Filarmonica, Stadion, Sala Polivalenta)

f) dl.Grosu – “politicienii ar trebui sa decida numai din ceea ce spun specialistii”; urari de sarbatori, fericitari

g) arh. E1kan – tema PUG -trebuie sa fie tema obtinuta din consultarea populatiei si apoi lansata de Directia de Urbanism a Primariei pentru licitare,
- invoca declaratia Conventiei Uniunii Urbanistilor din Romania, care a avut loc in octombrie la Bucuresti, unde s-a precizat necesitatea consultarii populatiei si a dezbaterilor in acest sens.
-controlul deontologic al fiecarui participant este de manifestat in dezbaterile civice,

h) jurist Gherghel -prezinta imagini de aliniamente de spatii verzi cu arbori batrini,imagini ce nu fac cinste orasului,

i) avocat Marius Bichescu -este idignat de investitiile iresponsabile pe care le exemplifica.

Luni 24 noiembrie 2008, intre orele 17,00-20,00 a avut loc dezbaterea publica a consilierilor civici cu candidatii municipiului-Cluj-Napoca la alegerile parlamentare uninominale.

Au participat la dezbateri candidatii: Ioan Nicoara, Dorel Potra, Alexandru Dima, Serban Radulescu, Peter Ekstein Kovacs, Ioan Bolovan, Teodor Pop Puscas,Petru Calian,Horea Dan, Aurel Netin, Toader Pop, Mircea Jorj, Mircea Giurgiu, Boros Ianos, Kovacs Tiberiu iar Emilia Aluas, Lucia Morariu, Mihai Talpeanu si Ioan Petran si-au motivat absenta cu participarea la alte actiuni.

Dezbaterile s-au axat pe nevoia societatii civile de a identifica voci autentice de parlamentari care vor ajuta Clujul sa se dezvolte democratic, economic si social. Intrebarile care au ghidat dezbaterea au fost grupate pe domenii si au avut urmatoarele tinte: schimbare majora de legislatie, ameliorare legislativa pe domenii deficitare si angajamentul candidatilor pe proiecte importante pentru Cluj.

Cele mai aprinse discutii s-au purtat pe conflictele generate de restituirea proprietatii, de felul in care se face actul de justitie, de transparenta Administratiei Publice Locale si pe mijloacele prin care poate fi intarita autonomia locala prin atragerea mai multor fonduri directe la Bugetul Local.

Cele mai importante idei de schimbare au fost promovate de serban Radulescu pe Legea sanatatii, Teodor Pop Puscas cu pachetul de legi privind siguranta cetateanului, de Aurel Netin care propune fiscalitate dupa incasari si un model scandinav de stimulare a invatamantului, cercetarii, inovarii, Horea Dan promoveaza legea lobby-ului si ameliorari consistente in sistemul legislativ, Mircea Giurgiu promoveaza schimbarea codului fical pentru ca fondurile bugetare ale judetului sa ramana in proportie de 80% la Cluj precum si schimbare sau ameliorare legislativa privind protectia sociala, Mircea Jorj promoveaza disciplina in urbanism, transparenta in Administratia Publica Locala iar Peter Ekstein Kovacs promoveaza interzicerea cianurilor in minerit, fiscalitate liberala si ameliorari pe Codul penal si codul de procedura penala.

Consiliul Civic a contabilizat propunerile candidatilor si a stabilit o agenda de lucru cu viitorii parlamentari care vizeaza monitorizarea angajamentelor electorale si promovarea unui stil de abordare parlamentara profesionist din partea parlamentarilor de Cluj.

Ana Ludusan,
Membru CCL,
Presedinte LADO Cluj

Membrii CCL si invitatii prezenti la reuniunea-dezbatere care a avut loc pe 15 oct. 2008 in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca au luat in discutie:

• continutul si efectele hotararilor CL din ultimele 35 de zile ale acestui an,
• cerintele si graficul investitiei “Depozitul ecologic Cluj”si implicatiile intarzierii executarii ei pana in anul 2010,
• temele prioritare si calendarul dezbaterilor civice pe perioada 2008/2009

Sedinta a fost condusa de catre Maghiar Isaia – resposabil al Comisiei pentru protectia mediului.
Pozitiile ferme si argumentate, exprimate de catre: urbanist Vasile Mitrea, prof. univ. Vasile Surd, prof. Koos Francisc, ec. Vasile Bota, ing. lsaia Maghear, ec. Grosu Nicolae, sustinute de toti ceilalti membrii prezenti, pot fi rezumate astfel:

• cele 33 de hotarari luate de catre CL in ultimele sale sedinte ar putea fi apreciate ca reprezentand un mare volum de responsabilitate si munca in folosul comunitatii daca nu s-ar rezuma preponderent la aprobari de PUZ si PUD-uri,
• calitatea indoielnica a proiectelor de constructii noi, aprobate de CL, a amplificat nemultumirea cetatenilor orasului si a generat reactii publice de dezamagire si ostilitate fata de administratia aleasa,
• CCL cere sa fie facute publice numele arhitectilor care au trecut prin CL aprobari de proiecte urbanistice ce au degradat grav imaginea orasului si functionalitatile urbane,
• rectificarea bugetara operata prin transferarea banilor de la centurile ocolitoare la strazile din oras prelungeste nepermis de mult momentul scoaterii traficului greu din municipiu si conduce la distrugerea prematura a cailor de circulatie proaspat finalizate,
• aprobarea asocierii CL cu CJ pentru constituirea zonei metropolitan (ZM), apare nefireasca si neproductiva, atata timp cat nu exista finalizat un studiu de impact pentru constituirea ZM, la care localitatile adiacente municipiului sa adere,
• cheltuielile asumate de catre CL cu proiectarea si uneori chiar angajarea partiala de lucrari de investitii, de genul: cladirea Filarmonicii, reamanajarea stadionului “Ion Moina”, Bdul Eroilor, etc reprezinta pierderi din banul public, atata timp cat nu au la baza studiile de impact, studiile de amplasament si nu urmeaza procedurile publice prevazute de lege,
• actualul PUG, elaborat in anul 1999, s-a bazat pe un numar de 24 de studii, pe diversi factori si a durat executia lui 2 ani, cu valabilitate in timp pana in 2020. Enuntul politic de azi, de a avea un nou PUG in timp foarte scurt este pur electoral si nu are la baza o abordare reala, bazata pe aportul specialistilor,
• CCL solicita administratiei locale sa faca publica proprietatile private si de stat de pe traseul centurilor ocolitoare cat si motivele pentru care nu s-a urmat traseul drumurilor locale aflate in proprietatea publica a municipiului si a comunelor,
• CCL cere ca odata cu elaborarea temei pentru PUG actualizat sa se treaca la abordarea lui pe Zona Metropolitana, sa tinteasca imbunatatirea calitatii mediului prin inserta optima a spatiilor verzi in interiorul localitatilor, zona Faget sa fie pastrata in patrimonial natural metropolitan, intravilanul nou al Clujului (de peste 7100 ha), sa fie viabilizat iar costul vietii si confortul colectiv sa reprezinte tintele principale de atins in urmatorii 25-30 de ani,
• CCL se adreseaza public Consiliului Judetean cu cerinta abordarii in regim de maxima urgenta a investitiei “Depozit ecologic” pentru a evita consecintele previzibile din anul 2010. Continutul mesajului catre CJ este anexat.

Cluj-Napoca, aprilie 2008.

Membrii Consiliului Civic Local impartasesc pozitia domnului Iosif Pop, membru fondator al CCL,  de a nu avea pozitii publice in perioada electorala. Orice dezbatere publica a Consiliului Civic Local poate fi exploatata de cei aflati in competitia electorala ca fiind de partea unor partide sau actori politici si impotriva altora.

Membrii Consiliului Civic Local vor participa la orice dezbatere publica ca invitati si isi vor spune punctul de vedere, cu rezerva ca acele opinii exprima punctul de vedere al unui specialist pe domniu si nu sustine o anumita platforma electorala.

Cluj-Napoca, 16 ianuarie 2008 . Consiliul Civic Local – mediator in disputa zonei metropolitane a Clujului

„Consiliul Civic Local va actiona ca mediator intre Consiliul Judetean Cluj si Consiliul Local Cluj-Napoca in disputa zonei metropolitane a Clujului,”, a concluzionat presedintele de sedinta, Iosif Pop, in dezbaterea publica de miercuri, 16 ianuarie 2008, din Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca. De ce e nevoie de o mediere in problema zonei metropolitane? Pentru ca:

• Angajamentele luate in 2004, privind zona metropolitana, la inceputul mandatului celor doua institutii nu au fost puse in aplicare conform planului de actiune: Elaborarea asocierii- octombrie 2004, asocierea propriu zisa- martie 2007 si implementarea asocierii, in iulie 2007. Consiliul Civic Local nu vrea ca proiectul zonei metropolitane sa esueze asa cum a esuat acest proiect la Iasi si cum se va taragana inca 30 de ani la Bucuresti, conform afirmatiilor primarului Adrian Videanu. Consilierii civici considera proiectul: „Zona metropolitana a Clujului” ca un pol de dezvoltare a zonei, a judetului si a regiunii, prima etapa, si cea decisiva in transformarea Clujului in oras european iar a regiunii Nord-Vest intr-o regiune cu un grad ridicat de dezvoltare.
• Intre Consiliul Local Cluj, Consiliul Judetean Cluj si primariile din zona metropolitana e nevoie de un Acord de asociere,  monitorizat de o Autoritate Tehnica, care sa urmareasca prioritar urmatoarele principii: realizarea interesului public, o dezvoltare durabila sanatoasa si armonizarea intereselor tuturor comunitatilor asociate la zona metropolitana. Daca aceste principii nu sunt asigurate zona metropolitana este supusa cel putin urmatoarelor riscuri:
  • Dezvoltarea urbanistica va fi scapata de sub control, chiar haotica, cu efecte incalculabile asupra populatiei si a mediului, asa cum se intampla deja in Cluj-Napoca si in zonele limitrofe.
  • Va fi imposibila planificarea unei dezvoltari sanatoase a zonei si a regiunii. In lipsa acestei planificari se vor crea poli de dezvoltare ridicata si poli de saracie extrema. Se vor crea discrepante intre centru si periferie, intre cei care au acces la oportunitatile de dezvoltare si cei lipsiti de mijloace si de informatii.
  • Comunitatile mici pot avea sentimentul ca sunt „ocupate” si pot sa se opuna unor proiecte extrem de benefice pentru populatia din acele comunitati.
  • Informatia despre dezvoltarea zonei metropolitane poate fi speculata in favoarea unor grupuri de interese care nu vor respecta criteriile unei dezvoltari durabile si sanatoase.
  • Interesul public poate fi manipulat politic, daca nu exista o harta a zonei metropolitane si obiective bine conturate care pot fi controlate de cetateni si de societatea civila.

La dezbateri au participat: Iosif Pop , presedinte de sedinta, Aurel Coltor, Isaia Maghiar, Pascal Fesneau, Ana Ludusan, Romulus Zamfir, Mircea Barna. Aurel Coltor, prof.Catana, ex.viceprimarul Grigore Dejeu au avut contributii notabile privind modul de abordare a zonei metropolitane iar Isaia Maghiar a avut propuneri substantiale privind protectia mediului si pasii de urmat pentru realizarea medierii acestei „dispute”.

Cluj-Napoca, 19 septembrie 2007. Consiliul Civic Local, întrunit în şedinţa lunară în Sala de Sticlă a Primăriei, a avut următoarea ordine de zi:

• Analiza retrospectivă a hotărarilor adoptate de către CL Cluj în perioada august- septembrie 2007 ( secretariatul CCL)
• Propunere de proiect pentru „Dezvoltarea turistică a Clujului” (ing. Mircea Barna)
• Poziţia CCL cu privire la dezbaterile publice care au avut loc în lunile iulie, august şi septembrie 2007, pe tema „Dezvoltării urbanistice a oraşului” (arh. Romulus Zamfir)
• Prezentarea proiectului Asociaţiei Christiana „Centrul Comunitar pentru tineret” (preot Claudiu Precup)
• Diverse

Şedinţa a fost condusă de dl inginer Mircea Barna, membru CCL.Au mai participat următorii membrii ai Consiliului Civic Local: Pop Iosif, Coltor Aurel, Maghear Isaia, Bota Vasile, Fesneau Pascal, Vitoc Ionel, Zamfir Romulus. Au mai fost prezenţi dl Zeriu din partea Asociaţiei luptătorilor în revoluţie, Precup Claudiu şi Adrian Sîntioan de la Asociaţia Christiana, Mihai Roşca director executiv FRCCF, Tudose Emanoil arhitect- urbanist, Bugărdean Eugen şi Garba Ioan în calitate de invitaţi şi Dana Copos din partea LADO Cluj.În urma discuţiilor s-a stabilit:

• CCL cere organizarea unei dezbateri publice pe tema dezvoltării Aeroportului Someşeni şi Legătura cu Autostrada Transilvania (cu profesionişti, autorităţile publice şi societatea civilă)
• CCL va susţine proiectul „Centrul Comunitar pentru Tineret” al Asociaţiei Cristiana
• CCL cere adoptarea unei hotărari urgente din partea Consiliului Local cu privire la structura Comisiei de Urbanism, la competenţele mandatate executivului şi la responsabilităţile delegate

Cluj-Napoca, 17 mai 2007. Sedinta lunara a cetatenilor reuniti in Consiliul Civic Local s-a desfasurat in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca. Intilnirea a gazduit un nou Atelier civic: “Implicarea administratiei locale in dezvoltarea de durata a Clujului, prin promovarea antreprenoriatului responsabil”.

La dezbaterea interactiva condusa de Maia Banciu au participat membri ai CCL, ONG-uri si jurnalisti. Prezentarea facuta de Maia Banciu a clarificat conceptul de Responsabilitate sociala a companiilor – CSR, pe care l-a ilustrat cu studii   de caz. Intrucit, in 3 mai 2007, ea a fost invitata de Comisia Europeana sa reprezinte Romania la primul schimb de experienta referitor la CSR, a incheiat prin prezentarea pozitiei Comisiei Europene in ceea ce priveste integrarea practicilor responsabilitatii sociale si fata de mediu in strategiile de dezvoltare ale IMM-urilor. Discutiile care au urmat s-au bazat pe doua studii de caz evidentiate la Bruxelles: „Primaria din Roma-Orasul investeste in tine” si „Regiunea Toscana-Fabrica Ethica”.  Ambele proiecte au fost initiate de administratiile locale, cu scopul de a stimula dezvoltarea de durata a economiei locale prin afaceri responsabile (vezi, documentele atasate).
Pornind de la aceste exemple, Consiliul Civic Local a decis sa sustina initiativa lui Maia Banciu de a face din Cluj un Centru de excelenta in CSR, urmind sa invite administratia locala, mediul de afaceri, ONG-urile si jurnalistii la o dezbatere care sa genereze proiectele cele mai importante pentru nevoile de dezvoltare pe termen lung ale Clujului. In acest fel, in conformitate cu noua Strategie pentru Dezvoltare si Creare de Locuri de Munca a Comisiei Europene, CSR devine un liant eficient al colaborarii dintre mediul de afaceri, administratia locala si societatea civila.
Intrucat Comisia Europeana acorda CSR o importanta strategica tot mai mare (vezi, discursul atasat al Vicepresedintelui Gunter Verheugen) si finanteaza un numar mare de proiecte care vizeaza educatia antreprenoriala si implementarea bunelor practici, initiativa Consiliului Civic Local ar putea diferentia Clujul, pozitionindu-l ca primul oras din Romania aliniat la noua Strategie pentru Dezvoltare si Creare de Locuri de Munca a Comisiei.
Pentru aniversarea a 3 ani de activitate a CCL, Iosif Pop, initiatorul acestei initiative unice in Romania, a propus ca in luna iunie 2007 sa fie organizata o conferinta de presa la care sa fie prezentate Raportul de activitate al CCL si planurile sale de viitor.

Cluj-Napoca, 19 aprilie 2007. Consiliul Civic Local Cluj – CCL cere adoptarea strategiei de dezvoltare, actualizarea organigramei Primariei, mai multa transparenta si apararea intereselor municipalitatii in cazul unor asocieri cu parteneri privati. Sedinta lunara a cetatenilor reuniti in Consiliul Civic Local s-a desfasurat in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca. Tema dezbaterii a fost “Urbanism si protectia mediului“. Este oportuna abordarea acestui subiect deoarece Clujul se confrunta cu un set de probleme de baza, precum calitatea scazuta a aerului, inaltul nivel de trafic si congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate scazuta, terenuri abandonate, emisii de gaze cu efect de sera, zone nesistematizate, generarea de deseuri si ape uzate, insuficienta zonelor verzi.
In acelasi timp a fost prezentat si motivatia juridica promisa cu privire la motivele pentru care asocierile Administratiei Publice Locale cu diferite companii private nu este legala.
La sedinta condusa de ing. Isaia Maghear au participat membri ai CCL, reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului, ONG-uri, cetateni interesati de tema dezbatuta.
La deschiderea reuniunii au fost prezentate hotararile Consiliului Local, fiind apreciate HCL-urile privind suplimentarea numarului de posturi la Directia urbanism, infiintarea compartimentului de achizitii publice si transcrierea cu titlu gratuit a unor terenuri in vederea extinderii R.A. Aeroport International Cluj-Napoca.
Au fost salutate proiectele de anvengura prezentate si asumate in aceasta perioada de catre APL, cum ar fi – amenajarea Bastionului Croitorilor, a Cladirii Casinoului a raului Somes, continuarea proiectului “Clujul curat”; proiecte sustinute si de CCL.
In continuare, discutiile s-au purtat pe marginea materialului prezentat de ing. Isaia Maghear privind “Strategia tematica pentru mediul urban” adoptata de catre Comisia Europeana si care contine recomandarile acestei institutii cu privire la masurile ce trebuie luate de catre APL pentru un mediu sanatos si sustenabil.  Pentru textul complet va rugam sa consultati materialul atasat.
In urma discutiilor s-au desprins urmatoarele concluzii generale:

• Este necesara aprobarea strategiei de dezvoltare a orasului (cu masuri practice si concrete pe langa materialul prezentat pe site-ul Primariei);
• Nici pana in momentul de fata nu s-a aprobat organigrama Primariei, nu exista un compartiment care sa se ocupe cu urmarirea dezvoltarii orasului conform strategiei adoptate;
• S-a constatat o transparenta si o deschidere mai mare al APL-ului catre comunitate, insa in problemele esentiale si punctuale se observa tot aceeasi retinere (ex. cazul Clubului de Cicloturism care nu a primit informatiile publice cerute de la Primarie nici dupa 2 procese castigate);
• Legat de problemele de mediu au fost amintite de cei prezenti – problema gunoaielor in zone verzi, traficul sufocant, colectarea deseurilor si gropile de gunoi, situatia noilor cartiere care nu au un sistem de utilitati bine pus la punct, agresarea zonelor verzi.

Conform promisiunii facute, dl. Iosif Pop a prezentat motivatia juridica cu privire la asociatiile facute de catre Primarie si Consiliul Local, analizand cazul asocierii pentru construirea Cartierului Tineretului (HCL 707/7.11.2006). In documentul elaborat au fost evidentiate urmatoarele aspecte:

• Nu este legala cerinta de confidentialitate invocata de Primarie in legatura cu materialele aferente acestei asocieri (contractul de asociere, statutul societatii noi create, expertiza de evaluare, etc.).
• Evaluarea terenului la 3,8 EUR/mp nu este reala – in 2006 terenuri din zona respectiva au fost vandute cu 25-40 EUR/mp; nu a fost luat in considerare faptul ca terenul se afla in vecinatatea aeroportului, a soselei de centura si ca are infrastructura edilitara echipata.
• Chiar daca municipalitatea are 51% din capitalul societatii nou creat, si-a numit numai 1 administrator de forma, in timp ce partenerul privat are 2 administratori, printre care si Presedintele executiv. Pe langa acest fapt in contract este prevazut textul “Autoritatea contractanta va respecta deciziile investitorului si nu va bloca activitatea noii societati prin exercitarea votului sau majoritar in AGA”, ceea ce prejudicieaza interesele municipalitatii.
• Terenul, adus ca aport la capitalul social, devine proprietatea societatii nou create, fara ca municipalitatea sa poata bloca instrainarea lui.
• Nu a fost respectat termenul de 15.02.2007 pentru inmatricularea societatii nou creat, aceasta nefiind legal constituita nici pana la acet moment.

Pentru mai multe detalii, va rugam consultati materialul atasat.

In urma reuniunii din data de 18 Aprilie 2007, membrii Consiliului Civic Local cer aprobarea urgenta de catre Consiliul Local a strategiei de dezvoltare al orasului si a organigramei Primariei conform necesitatilor curente.

CCL cere modificarea HCL 707/7.11.2006 si apararea intereselor publice ale cetatenilor Clujului, transparenta, evaluarea corecta a terenului adus aport de catre municipalitate, aport privat dovedit si real. In acelasi timp cerem Prefectului judetului Cluj sa declanseze, deindata, procedura de suspendare a executarii hotararii pana la modificarea ei si intrarea in legalitate.

COMUNICARE DIN PARTEA COMISIEI – Strategia Tematică pentru Mediul Urban

Cluj-Napoca, 21 martie 2007. Sedinta lunara a cetatenilor reuniti in Consiliul Civic Local s-a desfasurat in Sala Mica a Primariei Cluj-Napoca. Tema dezbaterii a fost una delicata: aspecte privind birocratia din Administratia Publica Locala, respectiv neconcordantele din sistemul adimistrativ-legislativ in domeniul urbanismului. La sedinta condusa de ing. Aurel Coltor au participat membri ai CCL, cetateni interesati de tema dezbatuta. Administratia Publica Locala a fost reprezenta de Ioan Pop, consilier local.La deschiderea reuniunii au fost prezentate hotararile Consiliului Local adoptate in cadrul ultimelor 2 sedinte, punandu-se accent pe alocarea de sume catre clubul sportive CFR Ecomax si pe hotararea privind reorganizarea RADP-ului. Cateva concluzii:

• In urma rezultatelor echipei CFR orasul intr-adevar castiga imagine, insa este imoral sa dai bani publici unui patron care cumpara/vinde jucatori, incaseaza drepturi din publicitate, etc. Trebuie gasita o formula comerciala (ex. panouri publicitare la locul meciului) pentru a ajuta brandul Clujului (Iosif Pop).
• Era necesar reorganizarea RADP-ului fiindca societatea a intabulat ilegal terenurile aflate in administrare, in acest moment existand riscul pierderii acestor terenuri din cauza faptului ca au fost ipotecate (Ioan Pop, consilier local). Conform d-lui Bota este nefondata grija ca terenurile s-ar pierde pe sume ridicole, fiindca in cazul in care banca ajunge sa liciteze, sumele primite peste nivelul ipotecii raman RADP-ului.

O alta observatie formulata s-a referit la faptul ca Administratia Publica Locala a intrat in asociere cu diverse companii (ex. Impact, etc.) nelegal. Consiliul Civic Local va veni in perioada urmatoare cu o motivatie juridica in acest sens. In continuare, discutiile s-au purtat pe marginea materialului prezentat de ing. Aurel Coltor - aspecte privind birocratia excesiva din Primaria Cluj-Napoca. Citeva dintre concluziile generale desprinse sunt urmatoarele:

• nici pana in momentul de fata nu s-a aprobat organigrama Primariei;
• cetatenii sunt plimbati pe drumuri, uneori neprimind raspuns nici dupa 6 luni;
• cel mai mare nivel al birocratiei se regaseste in domeniul urbanismului, unde situatia ar putea fi imbunatatita cu o mai buna organizare a procesului de preluare a documentelor – obtinerea autorizatiilor cerute;
• in acelasi timp este nevoie de o mai buna cunoastere a legislatiei si a semnificatiei documentelor emise de diferitele institutii implicate in problemele de urbanism.

Pentru exemple concrete, va rugam sa consultati materialul atasat.

Subiectul a fost dezvoltat de dl. Arh. Zamfir Romulus care a prezentat in cateva exemple concrete neconcordantele si neregulile existente din sistemul administrativ-legislativ in domeniul urbanismului. Pentru aceste exemple va rugam sa consultati materialul atasat.

Dupa dezbaterea subiectului s-a concluzionat ca problemele sesizate se impart in doua categorii – unele privesc legislatia inadecvata, iar altele tin de activitatea Primariei. Pentru solutionarea problemelor din prima categorie, CCL pregateste in saptamana urmatoare un material pentru ameliorarea legislativa. In paralel va fi elaborat un alt material continand problemele generale care tin de activitatea Primariei, impreuna cu solutiile propuse de catre CCL.

Cluj-Napoca, 19 februarie 2007 . Consiliul Civic Local Cluj s-a intrunit in sedinta lunara, in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca. Sedinta a fost condusa de dl. Iosif Pop. Discutiile s-au purtat pe marginea urmatoarelor doua probleme:

• “Atitudinea CCL in legatura cu Bugetul Consiliului Local pentru Cluj-Napoca in anul 2007 si cu obiectivele de dezvoltare nominalizate de catre administratia locala”, prezentat de dl. Iosif Pop si de dl. Vasile Bota. In urma discutiilor s-au conturat urmatoarele:
  Este de salutat consecventa cu care se urmaresc si realizeaza obiectivele anuntate la inceputul de mandat a actualului Consiliu Local desi ritmul este mai lent si sumele initial anuntate sunt consistent depasite.
  Pe de alta parte trebuie sa remarcam includerea intre obiectivele de investitii a unui numar consistent de propuneri venite dinspre Consiliul Civic Local si societetea civila si directionarea banilor publici spre obiective strategice care tin de : infrastructura rutiera, revitalizarea zonelor istorice, regandirea planului de urbanism, care asteapta orientari si abordari europene, cresterea confortului si usurarea accesului la servicii publice civilizate, etc.
  Ne asteptam, in acelas timp, ca repetatele promisiuni de a avea o STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA, cel tarziu inainte de sfarsitul anului 2006, sa se implineasca si sa incepem sa alocam din acest an fonduri pentru obiective care sa aduca, in timp, o echilibrare a veniturilor bugetului local cu cheltuielile ce pentru moment sunt in depasire cu peste 25%. Clujul nu are dreptul sa astepte momentul descentralizarii administrative fara sa-si devanseze capitolul de cheltuieli cu veniturile proprii si nici sa devina un oras ce profita permanent de alocari suplimentare din bugetul general.
  Ne asteptam ca intre obiectivele bugetului pe acest an sa regasim mai multi bani si tinte mai precise pentru dimensiunea universitara si medicala a Clujului, intrucat suntem convinsi ca cele doua sectoare sunt principalii contributori  la capitolul de venituri proprii.
  Majoritatea obiectivelor de investitii ce s-au inclus in bugetul pe 2006, fara studii de fezabilitate si proiecte fundamentate, au ramas neatacate sau chiar in uitare (ex. aqua parc, ascensor la Primarie, etc), motiv ce ne determina sa revenim cu propunerea de a avea la momentul discutarii proiectului de buget pe anul urmator lucrari de fundamentare pe fiecare capitol de venituri si cheltuieli si pentru fiecare obiectiv de investitii cuprins in lista.
  Nu suntem nici de aceasta data surprinsi ca dezbaterea bugetului a fost mai mult formala, multi consilieri acuzand executivul ca nu a pus din timp la indemana macar cifrele din proiectul  de buget (macar asa simple cum s-au prezentat), cu atat mai mult cu cat analiza executiei bugetului pe 2006 nu s-a pus inca nici macar in discutie.             In consecinta, reiteram cu fermitate cerinta ca alesii Consiliului Local sa prezinte si dezbata imediat, in sedinta publica deschisa, STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA  A CLUJULUI  PANA  IN ANUL 2020, sa stabileasca prioritatile si sa faca alocarile de sume pentru pozitionarea  orasului ca centru regional si european de anvergura cetatenilor sai.
• ”Propuneri de simplificare a procedurilor de deservire a cetatenilor si a firmelor, practicate de catre Primaria Cluj-Napoca”, prezentata de d-na Ana Ludusan, presedinte LADO Cluj. In cadrul acestui subiect d-na Ludusan a prezentat cel mai nou proiect LADO derulat in parteneriat cu Primaria Cluj-Napoca.
  Lansarea oficiala a proiectului: „Reţeaua jurnaliştilor pentru Apărarea Drepturilor Omului”, proiect finanţat de Uniunea Europeana prin Programul Phare, 2004, Componenta 3 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept şi independenţa justiţiei va avea loc în data de 22 februarie 2007, în Cluj-Napoca, la Sala de sticlă a Primăriei, între orele 12,00 – 14,00 şi la Opera Maghiară la ora 18,30. Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati invitatia atasata.

Documente:

• Pozitia CCL in legatura cu adoptarea Bugetului pe anul 2007
• Unele consideratii cu privire la bugetul local 2007

Consiliul Civic Local Cluj- O noua initiativa a Consiliului Civic Local Cluj-CCL: ATELIERELE CIVICE

Tema primului Atelier a fost BRANDING SI FONDURI STRUCTURALE Cluj-Napoca, 15 decembrie 2006. Sedinta lunara a membrilor Consiliul Civic Local s-a desfasurat, ca de obicei, in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca. La sedinta condusa de Maia Banciu au participat 25 de membri ai CCL, cetateni si jurnalisti. Administratia Publica Locala a fost reprezenta de Ioan Pop, consilier local din partea Partidului Democrat.
Fiind vremea cadourilor, Consiliul Civic Local Cluj a inaugurat ATELIERELE CIVICE – cadoul pe care cetatenii reuniti in CCL l-au facut administratiei publice locale, tuturor celor care lucreaza la Strategia Clujului si, bineinteles, jurnalistilor si locuitorilor interesati de dezvoltarea de durata a comunitatii noastre. Am raspuns, in acest fel, dorintei domnului Primar Emil Boc de a implica in acest proces, alaturi de reprezentatii universitatilor clujene, un numar cit mai mare de specialisti si oameni de afaceri cu experienta practica in planificare strategica. Seria de ATELIERE CIVICE pe care am inaugurat-o acum, in prag de Craciun, si doar cu citeva zile inainte de aderarea la Comunitatea Europeana, este aportul voluntar al comunitatii noastre la propria sa dezvoltare, prin invatare.
Dezbaterile urmatoare vor fi organizate pe teme care ne pot ajuta sa fim cu un pas inaintea altor localitati din Romania in lupta “la singe” care se da pe piata europeana si cea globala. Vom invata, totodata, sa fim cetateni mai implicati, capabili sa influentam, prin competenta, deciziile  celor pe care-i alegem sa ne administreze comunitatea.  ATELIERELE CIVICE vor facilita accesul liber la informatii menite sa ne ajute si in munca noastra, fiind locul in care adevaratele motoare ale Clujului, cetatenii din “spatele scenei”, se vor cunoaste si vor intelege cum sa colaboreze pentru un Cluj in care sa se traiasca bine multi ani de acum incolo.
Tema aleasa pentru primul Atelier a fost domeniul cel mai fierbinte al marketingului, aplicat la localitati: brandingul. Maia Banciu, managing partner al INTER VERBA, a explicat ce inseamna si cum se construieste un brand de oras, care sunt beneficiile crearii acestuia si rolul pe care trebuie sa si-l asume administratia locala pentru ca investitia in branding sa aiba succes. Invitatul special, Aida Catana, specialist in redactarea de proiecte cu finantare europene, director al PROJECT EUROPA Bucuresti-Bruxelles, a facut o prezentare concisa si elocventa a fondurilor structurale/europene la care vor avea acces administratiile locale dupa aderare, precum si a institutiilor care administreaza aceste fonduri si a conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca proiectele eligibile. Totodata, ea a demonstrat cum o strategie bazata pe un brand bine facut poate atrage fonduri comunitare si a dat exemple de proiecte cistigatoare din tarile care au aderat in primul val.
Discutiile purtate pe marginea celor doua prezentari au evidentiat urmatoarele :

• Consilierii locali nu cunosc,  desi « ar trebui sa cunoasca » in profunzime temele puse in discutie de CCL , asa cum a afirmat reprezentantul Consiliului Local, Ioan Pop (PD)
• Cetatenii considera ca Strategia de dezvoltare a municipiului, supusa dezbaterii publice saptamina trecuta, NU poate fi aprobata de catre Consiliul Local, deoarece este lipsita de planurile de actiune prin care sa poata fi pusa in practica.  De asemenea, termenul de 7 ani este insuficient pentru o strategie de dezvoltare durabila.
• Aprobarea, sau nu,  a  Strategiei de dezvoltare a Clujului risca sa se faca pe acelasi fond de « amatorism », conform concluziei trase de conducerea primariei la dezbaterea publica:  «  Decit nicio strategie, e buna si asta”. N.B. La dezbaterea publica, la fel de usor s-a trecut si peste faptul ca Statutul municipiului trebuia sa existe inca de acum 4 ani, “dar, noroc ca si-a aminitit cineva si l-am facut acum”. Oare ar fi bine ca si cetatenii care nu se achita de obligatii si nu respecta legea sa se bucure de aceeasi “intelegere”?
• Consiliul Civic Local cere administratiei sa finalizeze Strategia de dezvoltare a municipiului in cel mult 2 luni, tinindu-se cont de observatiile de mai sus, precum si de toate celelalte observatii facute de cetatenii care au participat la dezbaterea publica si de cele aparute in presa locala. CONSILIUL LOCAL CLUJ NU VA PUTEA ACCESA FONDURI EUROPENE FARA STRATEGIE!
• Potentialii beneficiari ai fondurilor europene trebuie sa se asigure ca proiectele pe care intentioneaza sa le deruleze se incadreaza in strategia de dezvoltare.
• Incepind din 2007, Romania va putea beneficia de 9 milioane de Euro/zi, dar finantarea se face pe proiecte evaluate dupa criterii stricte. Primaria trebuie sa asigure buna informare a cetatenilor in ceea ce priveste procesul de integrare si schimbarile post-aderare.
• Consiliul Civic Local cere administratiei sa infiinteze comisii de lucru pe toate domeniile strategice, in care sa fie cooptati si reprezentanti ai mediului de afaceri – sunt obisnuiti sa gindeasca strategic si se pot implica ca potentiali finantatori. Comunitatea Europeana pune mare accent pe parteneriatele public-privat.
• Brandingul este o componenta importanta a unei strategii competitive – creeaza identitatea si personalitatea distincta care diferentiaza competitiv Clujul, mobilizeaza comunitatea pentru a se implica activ in cresterea calitatii vietii ei, asigura o comunicare permanenta intre administratie si cetateni, cultiva mindria acestora de a fi clujeni si, nu in ultimul rind, creeaza plus-valoare si bogatie, prin atragerea de investitori, turisti si fonduri. Pentru ca « Cluj » sa ajunga un brand competitiv pe piata unica europeana si cea globala e nevoie de 2 -  4 ani si numai administratia poate initia, manageria si monitoriza acest proces.
• Consultarea comunitatii in procesul de elaborare a strategiei a fost insuficienta. CCL revine cu  citeva variante din care administratia sa aleaga, pentru o mai buna organizare a atragerii competentelor locale:
  • sa formeze echipe de expertiza (specialisti locali, reprezentant al primariei & al Consiliului Local) pe fiecare domeniu, cu program si termen limita pentru predarea concluziilor clar stabilite
  • sa recurga la specialisti platiti, acolo unde este cazul – cu mandat si bugete facute public
  • sa initieze proiecte in parteneriat public-privat  si sa formeze o echipa pentru intocmirea de proiecte pentru atragerea de fonduri europene.

La solicitarea echipei care a redactat documentul Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, CCL se va implica, in aceasta etapa, in doua directii: in stabilirea unei strategii pentru transformarea Clujului in centru financiar-bancar regional, prin Iosif Pop si in proiectul de branding al Clujului, prin Maia Banciu. Consiliul Civic Local isi exprima regretul ca reprezentantii primariei nu au participat la acest prim Atelier Civic. 

Consiliul Civic Local Cluj- CCL pledeaza pentru un urbanism responsabil

Cetatenii au identificat o serie de prioritati in urbanism si  cer administratiei publice locale sa dea dovada de o mai mare transparenta si mai multa corectitudine

Cluj-Napoca, 17 noiembrie 2006. Sedinta lunara a cetatenilor reuniti in Consiliul Civic Local s-a desfasurat, ca de obicei, in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca. Tema dezbaterii a fost una spinoasa: situatia din domeniul urbanismului.La sedinta condusa de arh. Romulus Zamfir au participat membri ai CCL : Mircea Barna, Vasile Bota, Mosescu Dobra Imola, Marlene Farcas, Aurel Coltor, Constantin Oros, Pascal Fesneau si Maia Banciu,  carora li s-au alaturat alti 10 cetateni preocupati de viitorul orasului: Tomoiag Calin, Petre Ungureanu,  Elena Arsene, Ionel Vitoc, Rada Sonea, Dorina Strugaru, Mihai Coste, Vasile Lechitan, Grigore Pop, Valentin Ilcas. Administratia Publica Locala a fost reprezenta de Ioan Pop, consilier local din partea Partidului Democrat, care a facut o scurta prezentare a vizitei delegatiei CL in Coreea de Sud.
Toti cei prezenti au pastrat un moment de reculegere in memoria lui Dumitru Sopon, cunoscut cintaret de muzica populara si cetatean de onoare al orasului, trecut in vesnicie. Din pacate, la inmormintarea sa, Primaria nu a trimis niciun reprezentant – dupa cum a constatat arh. Ionel Vitoc.
In continuare, discutiile s-au purtat pe baza materialului prezentat de arh. Romulus Zamfir: Prioritati in urbanism (vezi, pentru detalii punctuale, documentul si procesul verbal atasate). Citeva dintre concluziile generale desprinse sunt urmatoarele:

Aspecte pozitive:

• sunt salutare hotararile adoptate de catre Consiliul Local pentru rezolvarea unor probleme acute ale Clujului: lipsa de locuri de parcare – prin alocarea de fonduri pentru amenajarea parcarii din fata catedralei Greco-Catolice din Piata Cipariu; lipsa de locuinte sociale – prin elaborarea cadrului necesar solutionarii cererilor de locuinte: definirea criteriilor, un nou formular, s.a.; continuarea aprobarii HCL-urilor necesare pentru realizarea cartierului de locuinte din pasunea Someseni-Bd. Muncii.
• afisarea proiectelor pe site-ul Primariei, cu o luna inainte de aprobare – un pas inainte pentru informarea corecta si transparenta a cetatenilor.

Aspecte negative:

• Primaria si Consiliul Local nu trateaza cu suficienta seriozitate sedintele Consiliului Local – de ex., la ultima sedinta, nu a fost prezent niciun angajat al Directiei de Urbanism, desi aveau numeroase proiecte de hotarare pe ordinea de zi. Cetatenii le cer tuturor celor pe care i-au ales si ii platesc pentru a administra orasul sa dea dovada de profesionalism, prin interventii „la subiect”; altfel, sedintele CL devin foarte distractive, dar prea putin folositoare pentru comunitate.
• continua sa existe multe suspiciuni referitor la corectitudinea si competenta functionarilor publici din domeniul tehnic-urbanism. Intrucit, chiar fostul primar, Gh. Funar, a afirmat public, in cadrul unei dezbateri organizate de RFI si TVR, ca in Primarie exista citiva functionari cu rol de „colectori”, Consiliul Civic il invita ca, din respect fata de alegatori, sa-i si numeasca si sa faca demersurile legale ce se impun. De asemenea, ii rugam pe cetatenii si ziaristii care au astfel de informatii, sa procedeze in acelasi sens.
• lucrarile de pe Bd. Eroilor au depasit termenul. Din pacate, singurul consilier local prezent, Ioan Pop, nu a putut da detalii referitor la contravaloarea lucrarii, contract, provenienta materialelor, etc. si, in consecinta, ne-a rugat sa ne adresam Directiei Tehnice, in conformitate cu Legea informatiilor publice.
• scandalul retrocedarilor impune necesitatea unor raspunsuri clare si a unei atitudini responsabile din partea administratiei, politicienilor si justitiei. Consiliul Civic cere Consiliului Local si Comisiei de Retrocedare sa urmareasca atent ca toate procedurile si documentele sa fie legale, precum si sa informeze permanent comunitatea in legatura cu acest subiect.

Consiliul Civic Local a retinut cererea consilierului local Ioan Pop ca toate problemele cetatenilor care doresc sa i se adreseze sa fie formulate in scris. Dinsul se obliga sa obtina raspunsurile necesare, de la toate directiile primariei, in termenul legal de 30 zile. Pentru a incheia intr-o nota pozitiva si responsabila, Consiliul Civic a adresat Consiliului Local si angajatilor Primariei invitatia de a li se alatura pentru o zi de munca pe un santier al Habitat pentru Umanitate. Ar fi o continuare fireasca a exemplului dat de cei 10 membri ai Consiliului Civic care, in luna octombrie,  au trecut, ei insisi, de la vorbe la fapte si au muncit, alaturi de familiile-partener, pe santierul din strada Nadasel. Ar fi, totodata, un prilej de a simti, cu adevarat, ce inseamna sa fii in slujba comunitatii. Cei care doresc sa participle, sunt rugati s-o contacteze pe Maia Banciu, la maia.banciu@interverba.ro, sau 0722-557222.

Activitatea din 2005 a CCL Cluj in fapte si cifre.

Cluj-Napoca, 18 ianuarie 2006. Consiliul Civic Local, intrunit in sedinta lunara in Sala de Sticla a Primariei, a avut urmatoarea ordine de zi:

• Prezentarea hotararilor adoptate de Consiliul Local Cluj in intervalul 14 decembrie 2005 ? 17 ianuarie 2006 si luari de pozitie in legatura cu aceste hotarari (Mosescu Dobra Imola )
• Rezultatele actiunilor sustinute de Consiliul Civic Local in cursul anului 2005 (Iosif Pop)
• Prezentarea unui ONG –Asociatia pentru Adevarul Revolutiei din judetul Cluj (Aurel Coltor)
• Pozitia Consiliului Civic Local cu privire la fundamentarea si adoptarea bugetului Municipiului Cluj-Napoca pe 2006 (Constantin Oros).

Sedinta a fost condusa de domnul Constantin Oros.

Au participat membri ai CCL: Iosif Pop, Vasile Bota, Marlene Farcas, Ana Ludusan, Aurel Coltor, Ioan Rus, Brendea Mihaela, Maia Banciu, Mihaela Lutas, Ionel Vitoc, Romulus Zamfir si Isaia Maghear, precum si trei reprezentanti ai comunitatii locale: Vasile Tomsa, Daniela Grecea si Osvath-Boros Jolan.

Administratia publica locala a fost reprezentata de Boros Janos, viceprimarul municipiului.

Pentru detalii legate de desfasurarea sedintei, va rugam sa consultati procesul verbal atasat.

Urmatoarea sedinta a CCL va avea loc in data de 15 februarie 2006 in Sala de Sticla a Primariei si va fi prezidata de catre d-na Ana Ludusan. 

Consiliul Civic Local se implica activ in planificarea strategica a municipiului Cluj-Napoca
Dialog intre Consiliul Civic Local, echipa de coordonare a strategiei de dezvoltare si dl. Primar Emil Boc.

Cluj-Napoca, 14 decembrie 2005 . Consiliul Civic Local, intrunit in sedinta lunara in Sala de Sticla a Primariei, a avut urmatoarea ordine de zi:

• prezentarea hotararilor adoptate de Consiliul Local Cluj in intervalul 17 noiembrie – 13 decembrie 2005 si luari de pozitie in legatura cu aceste hotarari (Mosescu Dobra Imola )
• prezentarea analizei preliminare si a metodologiei pentru strategia de dezvoltare a municipiului Cluj Napoca (Calin Hintea)
• propunerile Consilului Civic Local cu privire la Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca (Mihaela Lutas). Sedinta a fost condusa de doamna Mihaela Lutas.

Au participat membri ai CCL; Catalin Baba, Calin Hintea, Simona Serban si Ioana Muresan din cadrul echipei care coordoneaza elaborarea strategiei de dezvoltare al mun. Cluj-Napoca, respectiv dl. Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj Napoca si dl. Radu Morariu, consilier local din partea APL.

Analizand hotararile adoptate de Consiliul Local Cluj a u fost semnalate numarul prea mare al proiectelor de hotarare incluse in ultimul moment si, in unele cazuri, lipsa de rabdare si consideratie in cadrul discutiilor din Consiliul Local . De asemenea , CCL saluta procuparea pentru rezolvarea situatiei constructiilor realizate fara autorizatie de constructie si propune o dezbatere publica in acest sens.

Dezbaterile extrem de animate au scos in evidenta cateva propuneri noi si au lasat intrebari asupra carora intalnirile urmatoare ale specialistilor pe domenii ar trebui sa aduca raspunsuri. Intre acestea enumeram: Exista elaborate proiecte de dezvoltare a orasului in care investitorii sa se implice, astfel incat banii intrati in oras sa si ramana aici? Care sunt directiile strategice de dezvoltare al orasului? Cine este responsabil cu elaborarea stategiei? Cine va actualiza strategia de dezvoltare? Cum se realizeaza mediatizarea elaborarea strategiei de dezvoltare al orasului? Cum se va asigura aplicarea strategiei dealungul anilor? Exista capacitate umana in cadrul administratiei locale pentru implementarea strategiei? Cum va fi masurata aplicarea strategiei, ce indici de evaluare vor fi utilizati? La unele dintre aceste intrebari raspunsul a fost dat chiar de dl. Primar.

Dar cel mai important lucru, sustinut in unanimitate de cei prezenti este identificarea raspunsului la intrebare ? ?Unde merge Cluj-ul in urmatorii 15 ani?? Incercand sa se raspunda la aceasta intrebare, s-a admis, ca in acest moment nu exista inca un raspuns exact formulat.

Analizand procesul planificarii strategice, d-na Mihaela Lutas a afirmat ca in elaborarea strategiei trebuie luate in considerare si implicatiile realizarii zonei metropolitane, si eventualele probleme care vor trebui inlaturate, respectiv consecintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si luarea in consideratie al constrangerilor, schimbarilor ce vor trebui facute la nivel local.

S-a subliniat ca este absolut necesara implicarea pe langa mediului academic si societatea civila si mediul de afaceri in elaborarea strategiei. Acest parteneriat este absolut necesar, fiindca astfel se pot asigura fondurile care lipsesc pentru finalizarea unor proiecte vitale pentru comunitatea clujeana.

Privind implicarea CCL in realizarea strategiei de dezvoltare al orasului, dl. Hintea, reprezentand echipa de coordonare al strategiei de dezvoltare a pecizat ca au fost luate in considerare aproape in intregime cele peste 90 de obiective strategice formulate de catre Consiliul Civic Local pe domenii si specialistii din CCL au fost invitati si implicati activ in elaborarea strategiei culturale si economice ale municipiului, urmand sa fie implicati si in dezbaterea si imbunatatirea materialelor pe celelalte domenii.

Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati procesul verbal al reuniunii. Mai multe informatii despre Consiliul Civic Local pot fi gasite pe pagina de web: www.clc-cluj.org.

Urmatoarea sedinta a CCL va avea loc in data de 18 ianuarie 2006 in Sala de Sticla a Primariei si va fi prezidata de catre dl. Oros Constantin. 

Comunicat de presa,
Consiliului Civic Local
18 noiembrie 2005

Institutiile de cultura clujene nu trebuie sa se bazeze doar pe subventii Cluj-Napoca, 18 noiembrie 2005. Consiliul Civic Local, intrunit in sedinta lunara in Sala de sticla a Primariei, a avut urmatoarea ordine de zi: · Prezentarea hotararilor adoptate de Consiliul Local Cluj in intervalul 20 octombrie?17 noiembrie 2005 si luari de pozitie in legatura cu aceste hotarari · Prezentarea proiectelor de lege referitoare la reforma si descentralizarea administratiei publice locale – propuneri si observatii · Prezentarea Fundatiei ?Civitas? · Analiza actului cultural din Cluj-Napoca ? strategie si situatie financiara: Teatrul National, Opera Nationala, Filarmonica. Sedinta a fost condusa de doamna Marlene Farcas. Au participat membri ai CCL: Iosif Pop, Aurel Coltor, Vasile Bota, Alexandru Pavel, Mircea Barna, Olah Peter, Mihaela Lutas, Ioan Rus, Mihaela Brendea, reprezentanti ai mai multor ONG-uri: Artemis, Civitas, Societatea Culturala Filarmonia, Societatea Romana de Cancer, Allegria si conducatori ai unor institutii de cultura clujene: Dorina Mangra, directorul Filarmonicii ?Transilvania?, Alexandru Farcas, directorul Operei, Dan Alexandru Badila, secretar Relatii Publice la Opera, Vasile Pintea, directorul adjunct al Teatrului National, Prof. Constantin Cublesan si Prof. Mircea Popa, Uniunea Scriitorilor. Din partea administratiei publice locale si judetene au fost prezenti Maria Dulca, consilier local si Vasile Corpodean ? sef serviciu, Consiliul judetean. Pozitia Consiliului Civic Local fata de temele dezbatute este urmatoarea:

• CCL trebuie sa continue sa sustina Fundatia ARTEMIS in demersul de obtinere a fondurilor necesare pentru redeschiderea singurului adapost pentru femei din Cluj
• Consiliul local va trebui sa adopte, in acest an, o Hotarare pentru reglementarea modalitatii de alocare a banilor pentru ONG-uri, pe baza de proiecte competitive
• trebuie finalizata STRATEGIA de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, prin dezbatere publica si Hotarare a CL, astfel ca bugetul pe anul 2006 si pe urmatorii ani sa se faca pe baze reale, tinand cont de prioritatile stabilite in raport cu nevoile cetatenilor
• propunerile de modificare a legilor din pachetul de legi pentru descentralizarea administratiei publice sa fie transmise Ministerului Administratiei si Internelor, ele urmand sa fie popularizate catre cetateni, parlamentari si personalul din administratie prin intermediul mass-media si prin continuarea dezbaterilor publice, pana la adecvarea lor la nevoile reale ale localitatilor
• CCL va sustine activitatile culturale si institutiile de cultura din Cluj-Napoca, propunand, pentru inceput, organizarea unei dezbateri publice in cadrul Consiliului local. Vom propune Primarului Clujului si Consiliul Local Cluj sa dedice acestui subiect major pentru ?capitala? Transilvaniei, o sedinta speciala, in luna decembrie 2005. Totodata, vom sprijini institutiile de cultura sa identifice mijloacele alternative de finantare.

Urmatoarea sedinta a CCL va avea loc in data de 14 decembrie 2005 in Sala de Sticla a Primariei si va fi prezidata de doamna Mihaela Lutas.

Comunicat de presa,
Consiliului Civic Local
20 octombrie 2005

Consiliul Civic Local Cluj a gazduit lansarea proiectului ?Codul de conduita profesionala a functionarului din Primaria Cluj-Napoca? finantat de Ambasada SUA si realizat de LADO Cluj

Cluj-Napoca, 20 octombrie 2005. Sedinta lunara a Consiliului Civic Local Cluj desfasurata miercuri, 19 octombrie, in Sala de Sticla a Primariei a gazduit lansarea proiectului ?Codul de conduita profesionala a functionarului din Primaria Cluj-Napoca? finantat de Ambasada SUA si realizat de LADO Cluj. La sedinta condusa de doamna Ana Ludusan, Presedinte al LADO Cluj, au participat, alaturi de membri CCL, reprezentanti ai 10 ONG-uri: Artemis, ARC, AIESEC, SECS, Civitas, LADO, Scoala Christiana, Asociatia Inginerilor Energeticieni Cluj, Societatea Culturala Filarmonia, Societatea Romana de Cancer. Administratia publica locala a fost reprezentata de consilierii locali Maria Dulca si Alexandru Cordos, precum si de Sorin Apostu, directorul Directiei Tehnice, alaturi de sefii mai multor servicii din cadrul Primariei.

In cadrul acestei sedinte a avut loc lansarea proiectului: ?Codul de conduita profesionala a functionarului public din Primaria Cluj-Napoca?, prezentat de Ana Ludusan. Proiectul este derulat de LADO Cluj in parteneriat cu Pimaria Cluj-Napoca si are ca scop diminuarea practicilor de coruptie si discriminare ale functionarilor publici prin profesionalizarea comportamentului acestora. Proiectul urmareste reconstruirea relatiei cetatean-functionar public. Durata proiectului este de 9 luni, beneficiarul fiind Primaria Municipiului Cluj-Napoca. Dupa elaborare, ?Codul de conduita? va fi diseminat in principalele primarii din tara.

Munca in parteneriat cu Primaria Cluj-Napoca a inceput de doua saptamani, in trei dintre cele mai importante servicii din cadrul Primariei ? Serviciul de Autorizatii de Constructii, Serviciul de Protectie Sociala si Camera Agricola.

Proiectul va fi sustinut de o campanie intensiva in mass-media, de un website si de alte activitati. Sugestiile legate de acest proiect sunt binevenite la adresa de e-mail: ladocj@cluj.astral.ro .

Domnul Pop Iosif a prezentat principalele evenimente civice si ONG dintre care unele au suscitat dezbateri aprinse. Amintim pe cele mai importante:

•  necesitatea ca municipiul Cluj-Napoca sa aiba o filarmonica asa cum merita un oras universitar si o capitala a celei mai importante provincii istorice a Romaniei. In cadrul sedintei s-a propus ca acest subiect sa faca obiectul unei dezbateri publice si a unei campanii media pentru a aduna cele mai bune idei, solutii in sprijinul unei solutii viabile si de viitor pentru Filarmonica municipiului nostru.

•  necesitatea aprobarii regulamentului de alocare a fondurilor din bugetul local pentru ONG-uri.

•  urgentarea elaborarii strategiei de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca ? tinand cont de faptul ca atat judetul Cluj cat ti Regiunea NV si-au finalizat strategiile de dezvoltare.

•  sustinerea proiectului Asociatiei Artemis pentru a determina administratia locala sa continue finantarea singurului adapost din municipiu destinat femeilor victime ale violentei domestice.

Anca Bobaru, Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC) a prezentat proiectul: Fundatia comunitara.

In 2005, au inceput discutiile legate de oportunitatea infiintarii in Cluj-Napoca a unei fundatii Comunitare care sa actioneze ca un intermediar intre nevoile si resursele comunitatii, un finantator care gestioneaza fondurile de la mai multi donori, repartizandu-le ONG-urilor. Aceasta idee vine in sprijinul Administratiei Publice Locale. Daca se va considera oportuna infiintarea unei Fundatii Comunitare la Cluj-Napoca, va fi nevoie de un Board format din persoane respectate si credibile in comunitate; de o contributie financiara de 15.000 USD, din partea a cel putin trei companii sau persoane fizice; de o foarte buna promovare si de o implicare activa.

Comunicat de presa,
Consiliului Civic Local
21 septembrie 2005

Consiliul Civic Local Cluj are strategie de comunicare

Cluj-Napoca, 21 septembrie 2005. Consiliul Civic Local a anuntat ieri finalizarea strategiei de comunicare a organizatiei pentru perioada 20005-2007. Aceasta este prima dintre strategiile sectoriale pe care membrii Consiliului le vor elabora in perioada urmatoare si care se vor integra in strategia generala a acestui for civic.

Strategia elaborata de doamna Maia Banciu, presedintele sedintei si managing partner al Inter Verba, agentia clujeana de servicii profesionale de comunicare, este un instrument proactiv si eficient de comunicare interna si externa care va face sa creasca gradul de intelegere si recunoastere a misiunii, activitatilor si impactului CCL. Prin aceasta strategie, CCL se pozitioneaza ca ?voce a cetatenilor? si partener activ al administratiei locale. CCL aduce in acest parteneriat aportul de competente al membrilor sai, concretizat in elaborarea de proiecte care sa raspunda nevoilor identificate prin dialog direct cu cetatenii, organizatiile negurnamentale, mass-media si reprezentanti ai tuturor domeniilor de interes pentru clujeni: afaceri, educatie, cultura, religios, sanatate, minoritati, institutii publice, politic. Pe baza strategiei de comunicare au fost elaborate planurile de actiune pe lunile septembrie si octombrie si a fost stabilit purtatorul sau de imagine: domnul Iosif Pop, presedinte al IMOFINANCE si initiator al Consiliului Civic Local.

Prezentarea hotararilor luate adoptate de Consiliul Local Cluj-Napoca la sedintele din 30 august si 20 septembrie a fost urmata de observatia ca materialele prezentate consilierilor nu sunt suficient de bine redactate si fundamentate, includ informatii incomplete sau eronate si, in consecinta, e greu sa se ia deciziile corecte. De asemenea, tinand cont de numarul tot mai mare de nemultumiri exprimate de specialisti, intreprinzatori si cetateni care acuza lipsa de transparenta si rigoare in domeniul constructiilor, Consiliul Civic Local cere sa se puna capat derogarilor de la regulamentele de urbanism pentru transparenta in domeniul constructiilor

Tot ieri, Scoala Christiana, prin domnul Mihai Costea, si-a prezentat Proiectul de prevenire a abandonului scolar si de recuperare a copiilor aflati in abandon scolar, pentru a carui promovare a solicitat sprijinul Consiliului Civic Local.

Membrii CCL au apreciat in mod special propunerea domnului inginer Petre Ungureanu, inspector sefHidroelectrica Cluj, de a intocmi un proiect de alternative pentru amenajarea malurilor raului Somesul Mic in Cluj-Napoca, in colaborare cu Apele Romane. Proiectul va fi supus dezbaterii CCL in cadrul intrunirii din luna octombrie, urmand, apoi, a fi prezentat Consiliului Local.

omnul Pop Iosif a prezentat, pe scurt, impactul adoptarii si realizarii Strategiei de dezvoltare a regiunii de Nord-Vest (2005-2027) asupra municipiului nostru si a pus la dispozitia participantilor un CD de prezentare al acesteia, pentru documentare. Toate ideile si propunerile venite pe aceasta tema, vor fi puse la dispozitia Agentiei de Dezvoltare Nord-Vest.

Consiliul Civic Local apreciaza faptul ca, prin bunavointa Primariei, isi poate desfasura intrunirile lunare in Sala de Sticla si reinnoieste invitatia lansata conducerii si angajatilor acesteia si, bineinteles, consilierilor locali, de a li se alatura ca parteneri de dialog.

In ziua de 20 iulie 2005 a avut loc sedinta ordinara a Consiliului Civic Local. In urma dezbaterilor s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

1. In urma analizei hotararilor adoptate de Consiliul Local in perioada anterioara s-a constatat necesitatea actualizarii evidentelor si hartilor care contin imobilele din Cluj-Napoca pentru a putea realiza un inventar al bunurilor apartinand domeniul public si privat al Municipiului Cluj-Napoca corect, astfel incat sa nu mai existe situatii in care nu se stie exact proprietarul unui imobil.
2. Se reafirma necesitatea alocarii fondurilor dupa criterii transparente si competitive.
3. Consiliul Civic Local sustine materialul prezentat despre “Alternative de construire a bugetului Consiliului Local pe 2006 si pe urmatorii ani pentru asigurarea atingerii obiectivelor inscrise in proiectul de strategie de dezvoltare durabila a municipiului Cluj-Napoca”, evidentiind din nou necesitatea elaborarii strategiei de dezvoltare al orasului, astfel incat in bugetele anilor urmator sa fie incluse obiectivele de investitii definite prin stategia de dezvoltare. Totodata consideram realizabil dublarea veniturilor Primariei si al Consiliului Local in urmatorii 5 ani, luand in considerare faptul ca Clujul are o baza de crestere solida.
4. Consiliul Civic Local considera de actualitate materialul “Spatiile verzi si bazele sportive ale Clujului sub asediul autoritatilor” si a hotarat in acest sens organizarea unui protest in luna septembrie-octombrie.

La 17 iulie 2004, Cluburile Lions si 38 de ONG-uri clujene au semnat Protocolul de colaborare pentru constituirea Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, o organizatie civica informala care si-a propus sa reprezinte “vocea societatii civile clujene, exprimandu-se ca o alternativa simbolica, civica si apolitica a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca”.In prezent aceasta initiativa, unica in Romania, este sustinuta de peste 60 de ONG-uri.

Dupa un an de activitate sustinuta, in care am monitorizat atent si responsabil activitatea administratiei locale si ne-am intrunit in 17 intalniri publice, suntem si mai convinsi de importanta rolului nostru. Factorii care ne motiveaza sunt:

• interesul starnit de constituirea, la Cluj, a primului Consiliu Civic Local din Romania. Ne sustin peste 60 de organizatii neguvernamentale locale.
• in urma dezbaterilor din sectiunile pe domenii si in plen, au fost promovate spre Consiliul Local si spre dezbatere publica un numar de 80 de obiective de dezvoltare pe termen mediu si lung pentru Cluj-Napoca
• prezenta constanta a reprezentantilor CCL la dezbaterile Consiliului Local. Ei au formulat un numar de 31 opinii si pareri diferite in legatura cu hotararile promovate sau aprobate de Consiliul Local. In acelasi timp, CCL a avansat peste 100 de propuneri pentru pregatirea Clujului in vederea integrarii europene si a ocuparii unei pozitii de centru regional in zona de Nord-Vest a Romaniei.

Opinia generala a CCL este aceea ca alesii locali si executivul Primariei Cluj-Napoca s-au concentrat aproape in exclusivitate pe administrarea problemelor curente si nu au luat in dezbatere dezvoltarea de medie si lunga durata a municipiului nostru: doar 3% din hotararile luate in 2004/2005 au vizat dezvoltarea strategica a orasului.

Constatam cu bucurie ca atitudinea si spiritul civic s-au dezvoltat si intarit in randul concetatenilor nostri, chiar daca, de multe ori, Consiliul Local nu reactioneaza suficient de prompt la solicitarile cetatenilor si nu intotdeauna pare sa fie constient de rolul dialogului in asigurarea transparentei asupra deciziilor sale.

Contam, in continuare, pe rolul dinamic al jurnalistilor clujeni in informarea, sensibilizarea si stimularea interesului intregii comunitati clujene fata de rolul civic activ pe care fiecare cetatean il poate juca, cu consecinte directe asupra dezvoltarii orasului si a nivelului nostru de trai.

In ziua de 15 iunie 2005 a avut loc sedinta ordinara a Consiliului Civic Local, luandu-se in analiza urmatoarele probleme:

1. Starea actuala a circulatiei rutiere pe raza Municipiului Cluj-Napoca, in special in zona centrala a Municipiului si propuneri pentru imbunatatirea acesteia;
2. Alocarea de fonduri din bani publici cluburilor de fotbal private;
3. Stadiul proiectului de planificare strategica de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca.
1. In urma analizei situatiei existente in privinta circulatiei rutiere in zona centrala a orasului, s-a constatat ca, in special in orele de varf circulatia se desfasoara foarte anevoios, ajungandu-se pana la blocaje rutiere. Acest lucru se datoreaza faptului ca in ultimii 15 ani s-a facut prea putin pentru o perspectiva favorabila in acest sens. Nici executivul Primariei, nici Politia rutiera nu s-a implicat si nu se implica suficient pentru respectarea regulilor de circulatie. Astfel se parcheaza pe partea carosabila si pe trotuare (ex. Str. Motilor, str. Memorandumului), ingreunand mult circulatia mai ales a mijloacelor auto de transport in comun spre cartierele Manastur si Grigorescu.
   Suntem informati ca la Primarie exista comandate si sunt in curs de elaborare studii de circulatie pe raza Municipiului.
   Apreciem ca aceste studii trebuie grabnic finalizate si aplicate, altfel se ajunge la colaps mai ales in zona centrala a Municipiului.
   In cadrul sedintei s-au propus urmatoarele solutii pentru fluidizarea traficului rutier:
   1. Politia rutiera si responsabilii din Primarie sa actioneze ferm si permanent pentru aplicarea HCL si respectarea indicatorilor de circulatie exisente;
   2. Introducerea fazei de unda verde pe axa Est-Vest;
   3. Suspendarea parcarilor auto in Centrul Istoric, pe arterele Memorandumului si Motilor si pe partea carosabila a drumurilor;
   4. Stabilirea zonelor preoresenesti pentru crearea platformelor de parcare auto si asigurarea mijloacelor de transport in comun pentru a se ajunge in zonele centrale aglomerate;
   5. Semaforizarea intersectiei strazilor C. Brancusi si B-dul N. Titulescu;
   6. Finalizarea in acest an a investitiei pentru rutele ocolitoare ale Clujului;
   7. Reintroducerea treptata a circulatiei pietonale in zona Centrului Istoric si punerea in valoare a obiectivelor turistice din Cluj-Napoca;
   8. Inlocuirea betonului asfaltic cu beton de ciment, ultimul avand o fiabilitate marita, de 15-20 ani (ex. B-dul N. Titulescu si str. Dorobantilor);
   9. Executarea de canale subterane pentru retelele edilitare si posibilitatea utilizarii acestora, evitandu-se spargerile de strada la refacerea defectiunilor retelelor.
2. Consiliul Civic Local isi exprima din nou atitudinea referitor la alocarea banilor publici unor cluburi sportive private care, fiind societati pe profit, sa nu primeasca finantari de la bugetul local. Prin aceasta cale Consiliul Civic Local isi arata sustinerea pentru gestul dl. Iosif Pop, care a actionat in contencios administrativ Consiliul Local, invocand nelegalitatea acordarii acestor fonduri si solicitand anularea HCL nr. 396/31 mai 2005.
3. Consiliul Civic Local saluta si sustine procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, in care suntem implicati activ prin obiectivele prioritare definite pe domenii de catre membrii si expertii Consiliului Civic Local si invita populatia Municipiului sa participe la dezbaterea organizata pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro.

1. Din analiza proiectelor de Hotarare a Consiliului local ce au avut loc in 10.05.2005 si 12.05.2005 reiese ca inca nu apar acele hotarari care sa demonstreze implementarea unei strategii existente privind dezvoltarea pe termen mediu si lung a municipiului.
2. Partea aferenta municipiului Cluj-Napoca din PLAM – Planul local de actiune pentru mediu – trebuie actualizata, in momentul de fata existand intarzieri in implementarea acestuia.(PLAM a fost elaborat la nivelul judetului Cluj si a fost adoptat prin Hotarare a Consiliului judetean in anul 2004).
3. Este necesara adaptarea organigramei Primariei nevoilor de rezolvare a problemelor prioritare de mediu, in conformitate cu legislatia in vigoare.Concret, este vorba de acoperirea cu personal competent capabil sa realizeze si sa implementeze strategiile de mediu, avand atributiuni clare in acest sens.
4. Trebuie aplicata de urgenta colectarea selectiva a deseurilor de la populatie.Acest lucru necesita:
   • obligarea operatorilor de servicii de salubritate la dotarea punctelor gospodaresti si gospodariilor individuale cu recipientii corespunzatori
   • practicarea unor tarife diferentiate pentru deseurile selectate fata de cele in amestec.

1. Din analiza Proiectelor de Hotarare a Consiliului Local din 5 si 19 aprilie 2005 reiese ca deciziile Consiliului Local se iau cu dificultate si ele nu sunt intotdeauna fundamentate fiindca Primaria Cluj-Napoca si Consiliul Local nu au la indemana o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung pentru a lua decizii in conformitate cu cerintele unei guvernari in cunostinta de cauza.
2. Consiliul Civic Local a propus inca de la infiintare ca prioritate zero pentru APL elaborarea strategiei de dezvoltare a Clujului pe urmatorii 25 de ani, manifestandu-si sprijinul privind elaborarea unei astfel de stategii. Primarul Emil Boc a promis o dezbatere publica pe aceasta tema pentru octombrie 2004 si aprilie 2005. Au fost cateva dezbateri publice pe tema strategiei dar nu exista pana in prezent un proiect de strategie ca baza de discutie.
3. Din analiza Proiectelor de Hotarare a Consiliului Local din 5 si 19 aprilie 2005 reiese ca deciziile Consiliului Local se iau cu dificultate si pentru ca nu exista criterii ferme de administrare a avutiei comunitatii. Exemplu: eliberarea autorizatiilor de constructie, vanzarea, concesionarea si atribuirea terenurilor din proprietatea privata a municipiului, inchirierea si vanzarea unor spatii cu alta destinatie, inchirierea spatiilor catre partidele politice si ONG-uri, alocarea unor sume din bugetul local.
4. Consiliul Civic Local propune initierea de catre Primaria Cluj-Napoca si Consiliul Local a unor consultari publice cu specialistii din domeniu precum si cu reprezentanti ai mediului academic, al mediului de afaceri, ai sindicatelor, ai ONG-urilor si al reprezentantilor cetatenilor pentru elaborarea unor criterii ferme si larg acceptate de administrare si decizie a averii municipiului, privind cel putin domeniile enumerate mai sus.
5. Consiliul Civic Local propune de asemenea o consultare a specialistilor din domeniu si a personalitatilor publice in procesul elaborarii proiectului de Buget pe anul 2006 si a politicilor privind taxele si impozitele locale. Aceste consultari ar trebui initiate cel tarziu in luna august 2005.
6. Conform Legii Administratiei Publice Locale autoritatile sunt obligate la o transparenta totala a administrarii treburilor publice. Unul din criteriile eficientei APL este comportamentul functionarului public.
7. Consiliul Civic Local propune Primariei Cluj-Napoca restructurarea reala si rapida a intregului corp de functionari prin urmatoarele masuri:
   1. verificarea competentelor profesionale a tuturor angajatilor Primariei Cluj conform unor criterii profesionale larg acceptate de comunitatea clujeana. Elaborarea acestor criterii prin consultare publica.
   2. angajarea functionarilor publici numai pe criterii de competenta profesionala si obligativitatea obtinerii statutului de functionar public, fiind astfel controlabili conform unor reglementari legale.
8. Consiliul Civic Local propune o dezbatere publica in cel putin 30 de zile cu tema: Transparenta Autoritatilor Publice Locale si participarea cetateneasca la elaborarea politicilor publice. Dezbaterea propune abordarea acestei teme din doua perspective: Punctul de vedere sau proiectul Primariei, Consiliului Local si punctul de vedere sau proiectul Consiliului Civic Local.

In data de 16 martie 2005 s-a desfasurat reuniunea Consiliului Civic Local, in Sala de Sticla a Primariei municipiului Cluj-Napoca.

In urma dezbaterilor care au avut loc in prezenta membrilor Consiliului Civic Local si ai societatii civile, s-au agreat urmatoarele:

1. Consiliul Civic Local isi reafirma sustinerea privind obiectivele strategice definite in domeniul urbanismului, asa cum au fost ele formulate in “Sumarul obiectivelor”, document transmis Consiliului Local la 28 februarie 2005, si asteapta inceperea dezbaterilor in comisiile pe domenii.
2. Consiliul Civic Local considera ca este o necesitate imperativa mentinerea destinatiei initiale a terenului de 5000 m2 din cartierul Manastur, la est de catedrala in constructie, ca primul si singurul centru spitalicesc proiectat sa fie realizat in Manastur, si invita cetatenii Manasturului sa se alature sustinerii acestui scop.
3. Consiliul Civic Local sustine varianta economica, de max. 35 km. lungime, pentru proiectarea si realizarea drumurilor de centura ocolitoare, si care sa nu traverseze proprietati private ori in litigiu, precum si fixarea, in regim de urgenta, a traseului artelei de legatura, de mare viteza, intre oras si autostrada.
4. Consiliul Civic Local apara necesitatea solutionarii divergentelor aparute in relatia cu Fundatia “Samanta de Speranta” si cere respectarea hotararii Consiliului Local privind concesionarea terenului si eliberarea lui, in vederea construirii unui centru pentru tinerii orfani cu handicap.

Consiliul Civic Local saluta intalnirea derulata intre ONG-uri si Primarie, respectiv Consiliul Local pe tema alocarii fondurilor de la bugetul local, considerand-o ca un pas important in solutionarea acestei probleme si construirea unei relatii sanatoase intre societatea civila si Administratia Publica Local si asteapta ca in luna aprilie a.c. sa fie adoptata hotararea finala.

In acelasi timp apreciaza actiunile initiate in scopul realizarii planului dezvoltarii durabile a orasului Cluj Napoca, respectiv insusirea inventarului bunurilor din domeniul public al municipiului.

Urmatoarea reuniune a Consiliului Civic Local va avea loc la data de 20 aprilie 2005, ora 17.00 in Sala de Sticla a Primariei municipiului Cluj-Napoca si va fi prezidata de d-na Ludusan Ana.

In data de 19 ianuarie 2005 s-a desfasurat a III-a conferinta de presa organizata de Consiliului Civic Local, la care au participat si membrii Consiliului Local, respectiv reprezentantii Primariei. Evenimentul s-a derulat în Sala de Sticla din incinta Primariei mun. Cluj-Napoca.

Conferinta de presa a fost prezidata de d-na Farcas Marlene. Dintre membrii Consiliului Civic Local au fost prezenti:

1. Burda Codruta
2. Ludusan Ana
3. Sorin Radu
4. Farcas Marlene
5. Bota Vasile
6. Barna Mircea Traian
7. Zamfir Romulus
8. Rus Ioan
9. Pop Iosif

Primaria Mun. Cluj-Napoca a fost reprezentat prin dl. Viceprimar Adrian Popa.

Dintre consilierii locali au fost prezenti:

1. Molnos Lajos ? UDMR;
2. Maria Dulca ? PSD;
3. Florea Ioan Horea ? alianta DA PNL-PD;
4. P?lfi Carol – UDMR;
5. Turdean Laurean ? alianta DA PNL-PD;
6. Dimitriu Stefan – PSD.

In introducere d-na Farcas a prezentat pe scurt Consiliul Civic Local, dupa care dl. Iosif Pop a analizat hotararile Consiliului Local, respectiv propunerile CCL din perioada iun.-dec. 2004.

Ca si concluzie s-a aratat ca:

• este nevoie ca o parte mai consistenta a HCL sa fie hotarari strategice;
• este dificil sa stai de vorba cu peste 350.000 de persoane, este mai usor sa discuti cu un grup mai restrans cum este CCL;
• Consiliul Civic Loal se angajeaza sa sustina Primaria la realizarea unei strategii de dezvoltare pe 30-40 de ani, una dintre cele 4 proiecte sustinute de CCL fiind Agenda 21.S-a lansat propunerea realizarii unor proiecte comune ? Primaria mun. Cluj-Napoca si CCL, respectiv Consiliul Local si CCL ? care sa fie ratificate de Consiliul Local.Dl. Rus Ioan ? membru CCL a pledat pentru evitarea capcanei problemelor curente si abordarea problemelor de fond ale orasului. A subliniat necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare pe termen lung si a reamintit faptul ca orasul Cluj-Napoca este singurul oras din Romania care nu si-a finalizat inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public si privat al municipiului, care este in fond o problema administrativa simpla ? trebuie aplicat numai legea. A aratat ca din pacate aproape 40% din proprietatea publica a orasului a fost instrainata (ex. Retelele de apa, canal, gaz, electricitate, etc.), insa, cu putina vointa se poate rezolva problema. Dl. Rus a aratat si necesitatea inceperii reformei sistemului serviciilor publice de gospodarie comunala.Dl. Bota Vasile ? membru CCL a amintit ca in multe orase europene functioneaza Consilii Civice care sunt luate in considerare de administratiile locale. Dl. Bota a reamintit materialul prezentat de dansul legat de modalitatile de sporire ale veniturilor bugetului local.

  Dl. viceprimar Popa Adrian a raspuns in felul urmator:

• Dl. Rus are in totalitate dreptate, iar Primaria a luat deja legatura cu Regiile Autonome in legatura cu proprietate publica a orasului instrainata de catre Regii;

• Primaria a considerat prioritar ca taxele platite de populatie sa fie minime, datorita faptului ca si asa sunt prea multe taxe ce trebuie platite, dar a cerut materialul dl. Bota pentru conspectare.Dl. Ovidiu Turdean ? consilier local ? si-a reafirmat sustinerea fata de CCL si datorita faptului ca este greu sa ti legatura cu toate asociatiile si fundatiile din oras, iar prin CCL se poate usura aceasta colaborare. Dl. Turdean a prezentat primul succes in ceea ce priveste colaborarea cu CCL ? Biroul de Dezvoltare Locala, care s-a realizat dupa o discutie purtata cu dl. Sorin Radu, membru CCL. S-a reamintit importanta elaborarii unei proceduri privind modalitatea de finantare a ONG-urilor din bugetul local si a invitat ONG-urile sa se implice in elaborarea in comun al unui proiect de hotarare.Dl. Zamfir Romulus ? membru CCL a pledat pentru inventarierea terenurilor disponibile si realizarea planificarii terenurilor din oras si din jurul orasului pe diferite destinatii ? amplasamente pentru industrie, parcuri industriale, zone pentru locuinte, etc.Dl. Dimitriu Stefan ? consilier local a apreciat ca trebuie schimbat modul de abordare a problemelor; nu trebuie aprobate numai proiectele impuse de administratie, si Consiliul Local trebuie sa vina cu initiative; trebuie majorat acel 2% hotarari strategice, iar dupa 15 ani este o urgenta elaborarea unor strategii.

  D-na Codruta Burda ? membru CCL a subliniat importanta delegarii serviciilor din domeniul social catre ONG-uri prin care se pot face economii de milioane de lei si care atrage dupa sine folosirea mai eficienta a resurselor administratiei locale. D-na Burda a prezentat prioritatile domeniului social pe 2005, care sunt urmatoarele:

  1. finalizarea si aprobarea procedurii privind finantarea ONG-urilor din bugetul de stat;
  2. elaborarea strategiei politicilor sociale, care necesita in prealabil un studiu privind nevoile beneficiarilor si al ONG-urilor;
  3. implementarea prevederilor legii care a intrat in vigoare in 2005 referitor la protectia copiilor, prin care Primaria preia anumite servicii de la Consiliul Judetean, servicii in care Primaria nu are inca experienta necesara.

  D-na Maria Dulca ? consilier local a pledat pentru depasirea inertiei Consiliului Local si crestera transparentei fata de societatea civila. D-na Dulca propune cate o intalnire lunara intre Consiliul Local si CCL; fiecare comisie din Consiliul Local, respectiv CCL sa-si gaseasca corespondentul, iar in cadrul intalnirilor comune pe domenii sa fie discutate probleme legate de strategiile care trebuie elaborate pe fiecare domeniu, iar daca Consiliul Local insuseste aceste strategii, atunci acestea sa fie trecute spre realizare Primariei.

  La finalul conferintei de presa au fost agreate urmatoarele:

  1. necesitatea elaborarii strategiei de dezvoltare pe termen lung al orasului;
  2. necesitatea finalizarii organigramei Primariei;
  3. definirea listei prioritatilor pe domenii ? liste realizate atat de Consiliul Local cat si de CCL;
  4. organizarea unor intalniri comune lunare intre Consiliul Local si CCL.

  ---

  Comunicat de presa
  Consiliului Civic Local
  15 decembrie 2004

   

  Reunit in plen in ziua de 15 decembrie 2004, Consiliul Civic Local a luat in dezbatere doua materiale : – DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA LOCALA; – DEMERSURILE LEGALE PENTRU ORGANIZAREA SI DELEGAREA SERVICIILOR PUBLICE DE GOSPODARIE COMUNALA; prezentate si sustinute de catre dl. Ioan Rus – consilier civic. Pozitia membrilor Consiliului Civic Local a fost aceea de sustinere, fara reserve a propunerilor prezentate si de remitere a acestora spre publicare ziarelor locale si concomitent Primariei Municipiului Cluj-Napoca si comisiilor de specialitate ale Consiliului Local.

   

  ---

  Comunicat de presa
  Consiliului Civic Local
  22 octombrie 2004

   

  La invitatia Consiliului Civic Local Cluj-Napoca, Excelenta Sa dl. P Etienne, ambasador al Republicii Franceze in Romania a avut o intalnire cu membrii Consiliului Civic Local si al ONG-urilor sustinatoare.
  La reuniunea desfasurata pe 22 octombrie in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca au luat parte dl. Michael Mates ? Officer in Charge al ambasadei SUA la Cluj-Napoca si dl. Emil Boc, primarul Municipiului.
  Dl. ambasador a apreciat extrem de pozitiv rolul societatii civile afirmand ca ?integrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu este numai de natura economica ci este un proiect politic global, cu o latura civica profunda?.
  In cuvantul sau de apreciere dl. Primar Emil Boc si-a reiterat deschiderea si sprijinul pentru relatia cu Consiliul Civic Local si angajamentul ca va lua in considerare propunerile acestuia si va supune dezbaterilor comune problemele majore ale Clujului viitor.
  Invitatilor de onoare li s-a inmanat diploma de consilieri de onoare al Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

   

  ---

  Comunicat de presa
  Consiliului Civic Local
  20 octombrie 2004

   

  In data de 20 octombrie 2004 s-a desfasurat reuniunea Consiliului Civic Local, in Sala de Sticla a Primariei municipiului Cluj-Napoca.

  La sedinta au participat si au luat cuvantul:
  Dl. Michael MATES, consulul Ambasadei SUA la Cluj-Napoca, care a luat pozitie fata de necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung – cu implicarea intregii comunitati – pentru Cluj-Napoca si ne-a asigurat de sprijinul ambasadei americane in acest sens.
  Dl. Alain CANONNE, asistent tehnic pentru Europa de Sud-Est ONG si cooperare descentralizata, din Ministerul de Afaceri Externe francez (misiunea pentru cooperare neguvernamentala), a subliniat importanta acordata de statul francez si de ambasada franceza dezvoltarii societatii civile. Dl. Canonne a salutat schimbarile si a considerat momentul de fata ?un moment propice pentru a fi alaturi de Cluj-Napoca?.
  Dl. Derrien si dl. Marjolet, reprezentantii orasului Nantes, au prezentat modul de organizare a societatii civile din Nantes si au facut unele propuneri legate de atragerea investitorilor straini si de stabilirea unor strategii de dezvoltare a Clujului.

  In urma dezbaterilor ce au avut loc în prezenta membrilor Consiliului Civic Local, a reprezentantilor mass-mediei locale si ai societatii civile, prin vot deschis, s-au agreat urmatoarele:

• 1. Sustinerea materialulul prezentat, legat de caile de sporire a veniturilor bugetare, mai ales prin utilizarea parghiei fiscale.
• 2. Necesitatea rezolvarii problemei proprietatii private, gasirea unor solutii concrete de retrocedare in natura a bunurilor confiscate abuziv.
• 3. Salutarea initiativei revistei Banii Nostrii, prin noua lor publicatie, EuroLider de a organiza un concurs de urbanism pentru Cluj-Napoca.
• 4. Sprijinirea initiativei ? identitate de marca, identitate vizuala pentru Cluj-Napoca.