From:                              Dan draghiciu [draghiciu.dan@yahoo.com]

Sent:                               Tuesday, December 8, 2020 9:36 PM

To:                                   Iosif Pop

Subject:                          Strategia CL CLUJ 2014-2020-Apreciere.

 

ANALIZA CATORVA CAPITOLE DIN STRATEGIA 2014-2020 DE DEZVOLTARE URBANA A MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA

 

 

Strategia CL CLUJ pentru perioada 2014-2020 a fost foarte complexa cu multe idei interesante ,novatoare,de reforma si schimbare, vizand transformarea Cluj Napoca intr-un oras European.Strategia cuprindea propuneri de masuri si proiecte pentru toate domeniile economice,institutionale si administrative,cu masuri concrete de imbunatatire a calitatii vietii clujenilor ,civilizatiei urbane si nu in ultima instanta probleme de dezvoltare si infrastructura urbana,mediu si chiar turism si sport.

Parcurgand multitudinea de idei,masuri si proiecte propuse in majoritatea domeniilor economice,cultura,mediu,etc mai putin cele administrative si institutionale,de colaborare si cercetare impreuna cu universitatile clujene, care sunt mai greu de stabilit in ce masura au fost puse in practica in mod efficient, apreciez un procent de realizare de cca 30 %. si din pacate fara realizarea nici unui  proiect de mare  anvergura.

Marile proiecte de infrastructura urbana care sa descongestioneze aglomeratia rutiera infernala din oras au ramas in stadiul de intentie,studiu sau de  proiect:-centura de sud Floresti-Aeroport,trenul metropolitan,modernizarea si largirea podului Garibaldi ,pasaj peste calea ferata la Taietura Turcului,racordarea Valcele la autostrada Transilvania,legatura str Uzinei Electrice cu str  Motilor,pod peste Somes spre str Dragalina,prelungirea liniilor de tramvai marile parcari la intrarea in oras etc Au fost si cateva realizari in accest domeniu :-modernizari de strazi(str Buna Ziua,Emil Isac,pta L.Blaga),modernizarea si largirea podurilor peste Somes str Dacia si str Fabricii,asfaltari,piste de biciclete,strada smart etc Apreciez un procent de realizare de 35 %Probabil ca toate fortele au fost mobilizate pentru realizarea marelui proiect " salvator"de infastructura METROUL de 14,4 km cu 14 statii.

Daca lucrarile de modernizaere din pta L.Blaga nu foarte complicate au reusit sa blocheze si sa aglomereze circulatia rutiera cca 3 luni ,imi este greu sa-mi imaginez ce va insemna pentru circulatia rutiera a orasului, realizarea celor 14 statii de metrou cat un stadion de fotbal fiecare (80/60 m)la adancime de 8-12m pe axa principala est-vest !!! Este doar unul din multele argumente impotriva unei investiti nerentabile care ar rezolva doar partial si inefficient mobilitatea urbana a orasului.

 

Capitolul Cultura in ciuda numeroaselor evenimente artistice ,festivaluri de muzica,flm etc are o nerealizare uriasa :-pierderea competitiei   a titlului de capitala culturala europeana in favoarea orasului Timisoara,iar incapacitatea de a pune in practica cateva proiecte importante, demonstreaza justetea acestui esec.Ma refer in primul rand la Centrul Cultural ramas in faza de proiect nefinalizat,la Muzeul Orasului si Muzeul de Arta Contemporana, ramase in faza de intentie,la retrocedarea Muzeului Farmaciei,la reabilitarea si punerea in circuitul touristic a Cetatuiei fosta fortareata habsburgica,etc.Este adevarat ca s-au reabilitat cateva cladiri de patrimoniu,dar la Muzeul de Arta a fost reabilitata doar fatada de la strada,fatadele spre curtea interioara si interiorul palatului au ramas pentru alta data,Biblioteca O.Goga din palatul medieval de pe str Kogalniceanu este in faza de schele de 5 ani,la fel ca Turnul Pompierilor si noul sediu al academiei de Muzica Gh Dima(str Bucium).In timp ce toate bisericile si catedralele romano -catolice,protestante si unitariene au fost reabilitate ,Catedrala Ortodoxa este la faza de schele interioare de cca 7 ani iar Catedrala Greco-catolica din Pta Cipariu este in faza de constructie de peste 25 de ani, in plin centrul cultural al orasului !?!

S-au retrocedat foarte multe cladiri de patrimoniu fara ca Primaria sa se constituie in parte civila si a uza de clauza optantilor,iar atunci cand ar fi putut sa opteze pentru clauza de preemtiune pentru a recupera unele cladiri de patrimoniu (hotel Melody,Hotel CONTI) nu a folosit-o.Proccent estimativ de realizari 20-25% 

.

Numeroasele evenimente sportive desfasurate la Cluj ,datorita unei infrastructuri sportive mai buna decat a celorlalte mari municipii din tara ar putea crea impresia ca la capitolul sport se sta foarte bine.In realitate urmarind clasamentele campionatelor nationale constatam cu regret ca echipele clujene de volei,handbal,baschet,polo ,fotbal,rugby se scalda in coada clasamentelor din diviziile A si B(nu am inclus cele doua cluburi profesioniste CFR Cluj la fotbal si U BT CLUJ la baschet cu rezultate foarte bune).De altfel la acest capitol SPORT, strategia se rezuma doar la propuneri sumare gen incurajarea sportului de mase,a sportului comunitar,a legaturii intrinsece dintre educatie si sport.Nu au fost propuse alte proiecte de infrastructura sportiva,desi CCL a aratat necesitatea construirii unui patinoar artificial,a unui complex nautic olimpic si a unui complex tenisistic pentru a fi cu adevarat capitala sportiva a tarii ,ca infrastructura cel putin.Totusi la acest capitol au fost cateva realizari remarcabile;-sala polivalenta, cea mai mare din tara ,autorizata pentru competitii de mare anvergura, campionate europene si mondiale-investitie promovata inainte de 2014;realizarea complexului sportiv din Gheorgheni si demararea lucrarilor la complexul sportiv 'La terenuri" din Manastur Ce as reprosa ca o mare nerealizare este exact ce se stipula in STRATEGIE-organizarea unor competitii scolare pe 2 categorii de varsta la toate sporturile de echipa(volei,baschet,handbal,fotbal,rugby in 7,etc care sa stimuleze si sa intareasca spiritul de echipa,de competitie de organizare,de intarire a calitatilor moral -volitive ale tinerilor.Acest lucru s-ar putea realiza prin aloccarea de la bugetul local a unor sume nesemnificative pentru premierea echipelor castigatoare si a profesorilor de sport care le-au organizat si antrenat.S-ar crea astfel o emulatie deosebita in randul tinerilor care ar mai iesi din rutina digitalizarii excesive,.Apreciez de asemenea ca bugetul alocat sportului este mult prea mic pentru a se crea echipe puternice ,competitive in campionatele nationale si in competitiile international cu efecte majore pentru bugetul orasului-specctatori mai multi,turisti straini,competitii internationale etc.Procent de realizare strategie 60-70%.

 

                                                                                                                 ing Dan Draghiciu                                                                

.