Reuniunea CCL – 27.05.2024. – Bugetare participativa

Chemare la actiune

Consiliul Civic Local si Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS Cluj-Napoca.

Dragi mănăștureni,stimați clujeni,

Bugetarea participativă-lansată cu succes în Mănăștur,în urmă cu ani-a fost abandonată  de către administrația locală din cauza scăderii interesului Primariei pentru implementarea proiectelor propuse de catre cetațeni,fapt ce a condus și la scăderea interesului clujenilor.

Acum este momentul potrivit să CHEMĂM LA ACȚIUNE,atît comunitatea clujană cît și candidații la funcțiile publice,ca să definim NOUL REGULAMENT DE BUGETARE-PE CARTIERE.

Inițiatorii CHEMĂRII LA ACȚIUNE Vă invită în parcul LA TERENURI DIN Mănăștur,luni 27.05.2024,ora 18.00 să dezbatem împreună și să conturăm prevederile Noului Regulament,pentru a fi aprobat prin HCL și aplicat începănd cu anul 2025.

Cluj-Napoca, 23.05.2024

 

 

Comunicat de presa

dupa Dezbaterea Publica din 27.05.2024,de al Amfiteatrul mic-parcul “La Terenuri”-Manastur.

In baza repetatelor promisiuni ale Primariei Cluj-Napoca, de a reviziu REGULAMENTUL DE BUGETARE PARTICIPATIVA, C.C.L.a initiat, in ziua de 27.05.2024, CHEMAREA LA ACTIUNE a comunitatilor din Cartierul Manastur si din celelalte cartiere clujene  si a organizat dezbaterea cu tema:CUM SA DEFINIM continutul NOULUI REGULAMENT DE BUGETARE-PE CARTIERE.

Au raspuns invitatiei membrii CCL, cetateni din cartierele Manastur si  Gheorghieni, Grigorescu, candidati la functiile publice din Cluj-Napoca, ziaristi, alte persoane interesate din ONG-uri locale.

Dezbaterea a fost moderata de catre dnii. Iosif Pop din partea CCL si Adrian Dohotaru din patrea Asociatiei Societatea Organizata Sustenabil S.O.S.

La deschidere au fost prezentate in mod succinct cauzele suspendarii bugetarii participative la Cluj-Napoca, un sumar al amendamentelor CCL la actualul Regulament precum si Regulamentul folosit din 2023 de catre municipiul Timisoara.

Dl. Adrian Dohotaru a prezentat in fata auditoriului aspecte ale functionarii bugetarii participative in alte tari dar si expertiza pe care a oferit-o municipiilor Resita, Timisoara,etc, dupa care s-a trecut la intrebari si solutii din partea celor de fata.

Fara sa facem o nominalizare riguroasa a celor care s-au inscris la discutii,ne limitam sa enumeram observatiile,ideile si solutiile,in asteptarea ca vor fi analizate si materializate in Noul Regulament,de actualul sau viitorul Consiliu Local ales la Cluj-Napoca:

• societatea civila a propus un proiect pilot in cartierul Manastur acum 12 ani si el se cere reluat.
• primaria a promovat in C.L.modelul on-line de la Braga si a reusit sa mobilizez- un timp limitat-in principal tineretul iar cand proiectele au inregistrat intarziere ori stagnari,lumea s-a decurajat.
• o aplicatie combinata-ofline si online-ar fi crescut interesul clujenilor cu expertiza practica.
• o aplicatie desfasurata la nivelul cartierelor,cu dezbateri la fata locului ar fi fost de succes lung.
• un proiect asa de important pentru oameni are nevoie de credibilitatea administratiei,de federatii cetatenesti la nivel de cartiere,cu care sa se colaboreze  permanent,cat si de sume mai mari alocate proiectului.
• competitia bugetarii participative trebuie sa fie la nivel de cartiere si nu de ONG-uri.
• este necesar sa fie alocate spatii fizice de intalniri cetatenesti in fiecare cartier in colaborarea cu administratia locala.Specificul si nevoile fiecarui cartier rezulta din astfel de intalniri.
• o baza de date construita dupa consultari poate contura prioritatile specifice si nivelul alocarilor banesti.
• sa antrenam decizia politica si cea administrativ in functie de rezultatul consultarii cetatenilor.
• abordarea centralista practicata de primarie constituie una din cauzele esecului iar neinvitarea autorului proiectului la momentul finalizarii o alta gresala majora.
• tinta de alocare de minim 7-10 % din Bugetul anual este necesara pentru reluarea procesului bugetarii participative pe cartiere iar finalizarea proiectelor sa se inscrie in maxim 2 ani.
• s-au exemplificat esecurile betonarilor improvizate chiar la Baza sportiva-La terenuri.
• este recomandat ca in echipa de analiza a proiectelor propuse sa existe paritate numerica intre functionarii primariei si cetatenii cu expertiza(desemnati de cartiere).
• s-a exemplificat cu un proiect bine executat,centrat pe sustinerea policentrismului orasului.
• transparenta procesului-a deciziilor si a cheltuirii banilor-sustin increderea si participarea cetatenilor.
• pentru transparenta,incredere si aprecieri obiective s-ar putea apela si la experti remunerati.
• pe masura ce reusita proiectelor devine convingatoare se poate trece la alte nivele de buget alocat.
• reluarea bugetarii participative presupune un alt nivel de popularizare pe fiecare cartier.
• in Paris,minim 50% din voturile exprimate se doreste sa fie din offline,aducand proiecte din zona cetatenilor cu experienta matura.
• nevoile primare ale unui individ din orasul Dijon sunt:hrana ecologica,apa fara clor,aerul nepoluat iar la Cluj-Napoca exista o buna similitudine de nevoi primare ce trebuie acoperite prin bugetarea participativa.Cum poate raspunde administratia locala acestor deziderate ? Pe cand un Consiliu al raurilor nepoluate ? Tot la Dijon functioneaza bine parcarea subanchiriata part-time.
• asociatiile de locatari pot fi primi parteneri care sa lucreze la bugetarea participativa cu primaria.
• operatiunea de reinnoire a vegetatiei pomicole se cere pusa in aplicare si in Cluj-Napoca.
• dotarea cu toalete inclusive a dovedit simplu cum se poate raspunde la o nevoie fireasca.
• in Marsilia au angajat un om specializat care se ocupa de copacii orasului si Registrul spatiilor verzi.
• din 2022 nu mai exista bugetare participativa la Cluj-Napoca-orice intarziere a reluarii este condamnabila.
• educatia civica este procesul care a pierdut mult odata cu impunerea restrictiilor pandemice.
• dezbaterea publica de la Liceul Lucian Blaga a demonstrat nevoia de reluare a dezbaterilor publice pe cartiere,intrucat atat interesul oamenilor cat si nevoia de colaborare au devenit evidente.
• lipsa consultarii cetatenesti genereaza procese in instante si daune majore suportate din banul public.Un raspuns oficial al Primariei indica daune de 150 milioane de euro in intervalul 2020-2022.
• dezbaterea prealabila cu comunitatile a destinatiei si modului de gospodarire a banului public este o practica reglementata prin directiva UE,cerinta la care Cluj-Napoca raspunde inca  in mica masura.
• discutiile recente ale CCL cu administratia locala aduc promisiunea ca imediat ce se incheie alegerile locale se va trece la elaborarea Noului Regulament de bugetare participativa astfel ca toti cei prezenti vor fi anuntati de momentul inceperii discutiilor pentru a-si sustine ideile si propunerile sumarizate prin grija CCL.Dealtfel,comunicatul de presa poate fi regasit si pe site-ul CCL Cluj.

Secretariatul CCL,