Consiliul Civic Local Cluj

Bine ati venit!

Reuniunea CCL – 22.02.2018.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuninunii: joi, 22 februarie 2018, ora 18:00
Locul de desfășurare: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Președinte de sedință: domnul dr.ing. Petre Ungureanu

 

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

  1. Noutăți legislative cu impact asupra admnistrației locale – prezintă reprezentantul Asociației LADO Cluj.
  2. Sinteza hotărarilor CL Cluj-Napoca din ultima lună și poziția CCL cu privire la unele decizii luate – prezintă secretariatul CCL.
  3. Dezbatere publică organizată cu primarii din comunele de pe malurile Someșului Cald și Someșului Rece, din amonte de Cluj-Napoca, pentru stabilirea programului și calendarului comun de colaborare în vederea păstrării calității apei potabile.
  4. Raport privind dezbaterea publică asupra Bugetului pe anul 2018 și problemele ridicate de clujeni.

 

Materiale anexe

Strategia Națională a Protecției Mediului
Apa potabilă a Munților Apuseni
Propuneri

 

PROCES VERBAL al reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca din data 22 februarie 2018.

 

Loc de desfășurare: Sala de Sticlă a primăriei Cluj-Napoca, str. Moților nr.3

Participanți: Primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, directorul de dezvoltare Compania de Apă Someș S.A, domnul Mihai Iacob, directorul SGA Cluj, domnul Andrei Cherecheș, doamna Valeria Fărcaș, Agenția pentru Protecția Mediului, membrii CCL și simpatizanți.

Se trece la dezbaterea punctului 3 înscris pe ordinea de zi.

(3) Domnul Petre Ungureanu: prezintă succint principalele argumente și probleme ridicate de subiectul dezbaterii(a se vedea anexa I,II,III – site CCL), reiterănd faptul că prezenta temă este o temă actuală, importantă și de interes comun ce ar trebui să angreneze interesul, implicarea autorităților competente în a lua măsuri.

«Această dezbatere, nu iși propune să tragă la răspundere locuitorii din comunele riverane, ci doar să se găsească împreună o modalitate de a proteja viitorul apei pentru generațiile care urmează. Avem o apă de o calitate extraordinară, pe care nu ar trebui decăt să o păstrăm. Criza apei potabile este o problemă globală. La ora actuală, cu criza apei din lume, specialiști spun că în 15 ani apa potabilă va deveni la fel de căutată ca și hidrocarburile».

Domnul Iacob Mihai- director de dezvoltare Compania de Apă Someș S.A

«în condițiile în care, suntem un operator regional, noi, ne desfășurăm activitatea de așa natură încăt să livrăm la populație apa în cantitățiile și la calitatea cerută de către consumatori. Nu e important să avem tot timpul apa suficientă, important e să avem grijă de apă, respectiv, să o economisim[…]. În privința calității apei pot spune că începănd cu anii ’90, am avut probleme deosebite, așa cum a zis domnul Ungureanu- în acea perioadă, au fost niște ploi foarte mari, am avut probleme cu furnizarea apei- de atunci, ne-am pus problema, de a găsi sursă de finanțare pentru a putea face o tratare a apei în condiții de siguranță și ceea ce e foarte important să creștem siguranța în asigurarea debitului necesar, prin realizarea mai multor prize din lacurile care le avem. Rațiunea, de a interconecta toate aceste lacuri de acumulare a fost găndită tocmai pe creșterea siguranței în asigurarea apei brute pentru potabilizare în stația de tratare […]. Cu programul ISPA, care pe lăngă faptul că a vizat realizarea prizei în lacul Tarnița a avut și alte două componente importante respectiv canalizarea și salubrizarea a cinci localități din zona de captare, respectiv, Someșul Rece, Luna de Sus, Floreștiul, Vlaha, Săvădisla. O alta componentă, deosebit de importantă, a fost așa numitul PPP, plan de prevenire a poluării în bazinul Tarnița –Gilău. În cadrul acestui plan, ceea ce a fost foarte important e că s-a creat o comisie la nivelul prefecturii care printr-o decizie a creat o comisie formată din toți specialiștii cu atribuțiuni în domeniu: Hidroelectrica, Apele Romăne, Agenția de Protecție a Mediului, toate primăriile din acea zonă și a fost întocmit un plan de măsuri care s-a implementat într-o perioadă de circa 7 ani, sigur acest plan a rămas în perioada respectivă cam în jurul datei de 2010 și poate că e un moment la care am putea să regandim această problematică. Pentru că, noi, în acest plan am vizat foarte multe grupuri țintă: turismul, copii, autoritățiile locale, diverse activități economice, navigația, doar că, în anul 2008, ne-am trezit cu o hotărăre de Guvern prin care s-a dat drumul la navigație pe lacul Tarnița – cu toate că am făcut anumite demersuri pentru a anula aceată hotărăre de Guvern și să nu mai circule bărci cu motor deoarece poluează apa. S-au făcut puncte de colectare pentru rumeguș- dar problema deșeurilor menajere e o problemă deosebită. Rumegușul prin faptul că se macerează creează amoniu, care este deoseit de poluant. La vremea respectivă, s-au găsit diverse firme care s-au implicat și au dus mult din acel rumeguș ce era împraștiat în foarte multe locuri din zona respectivă. Iar cu privire la calitatea aperi în Tarnița, apele române, ne-au confirmat că indicatorii de calitate a apei din Tarnița nu au fost depășiți. în momentul în care facem clorinarea apei o facem și pe rațiuni de a crea un precursor al apei potabile, respectiv obligatoriu în conformitate cu Legea 458 […]. Într-un viitor foarte apropiat, vom reuși să aprobăm această aplicație care are în cadrul ei modernizarea sursei Gilău și modernizarea sursei Florești, sunt circa 20 de milioane de euro să-i investim și să creem un proces care să fie adus la ce înseamnă astăzi tehnicitate, sigur că, în ceea ce privește stația de tratare ea oricum, cu diversele modificări, făcute pe parcurs în diverse etape a fost găndită să trateze apa care este în cele trei lacuri care sunt în amonte».

Domnul Petre Ungureanu: «puteți să detaliați un singur aspect vizavi de puțurile de apă de la UACC de la vechea captare a Clujului? A fost ideea de dezvoltare a unui parc în zona respectivă, contraargumentele au fost majore, fiind sursa strategică de rezervă din punct de vedere a calitații ca unic furnizor la apă al Clujului».

Domnul Iacob Mihai: «sursa Florești ați spus că este o resursă de rezervă. Nu este așa, este o sursă care în anumite momente este vitală, în momentul în care, un fir de la Gilău se întămplă ceva cu el este obligatoriu ca sursa Florești să funcționeze la parametri totali, și avănd în vedere extinderea sistemului zonal de alimentare cu apă astăzi dăm apă mai departe la Gherla, la Dej tot din acest sistem, dăm apă în 200 de localități rurale; sigur debitul de acolo este relativ mic, dar el se adună deci este mult. Sursa subterană este o sursa care e deosebit de importantă și ar trebui să ne gandim să nu o închidem».

Domnul Petre Ungureanu: «are Compania de Apă Someș, față de subiectul pus în discuție un punct de vedere propriu?»

Domnul Iacob Mihai: precizează că problema apei potabile este o problemă deosebit de importantă ce trebuie să ne intereseze pe toți. Precuparea de zi cu zi fiind îmbunătățirea calitații serviciului astfel încăt utilizatori să fie mulțumiți.

Domnul Iosif Pop: propune ideea unei colaborări sau mai bine spus capacitarea mai multor persoane pentru a scăde gradul de poluare și a crește calitatea apei, nu pe căi industriale ci pe căi naturale.

Domnul Iacob Mihai: «cănd am implementat programul ISPA, am făcut acel program de prevenire a poluării, a fost o condiție dată de comisia europeană. Asta ar trebui să o reluăm și probabil atunci dacă implicăm foarte mulți din actorii care au astfel de misiuni ar fi în regulă».

Domnul Iosif Pop: ce au scris în 2010 era un program bun dar s-a pierdut pe drum.

Doamna Valeria Fărcaș- Agenția pentru Protecția Mediului

«agenția de protecția a mediului nu se ocupă direct de acest subiect; cei de la Garda sunt organe de control iar noi suntem organe de eliberare a actelor, de reglementare și atunci din punctul nostru de vedere, mai puțin putem da să zicem soluții, dar în situații de genul acesta în care suntem invitați și colaborăm împreuna cu ei, cu celelalte instituții cu cea mai mare plăcere, suntem de fiecare dată, suntem deschiși la asta și unul dintre punctele din legea mediului este poluatorul plătește – este o idee foarte bună și pe sistemul acesta mergem cand Garda de Mediu face control și depistează acel poluator, pănă la urmă se lasă cu mai mult sau mai puțin o sesizare, o contravenți, o amendă și așa mai departe un plan de conformare pentru a se rezolva aceste situații».

Domnul Dan Bologa: «știm, vedem cu ochii noștri că se poluează, că se poluează din negliență, dintr-un anumit spirit de nepăsare. Nu se pot înăspri amenziile? Nu se poate mări personalul gărzii de mediu? Am înțeles că de multe ori este insuficient pentru a stăpăni întregul volum de activitate».

Doamna Valeria Fărcaș: «din păcate, Garda de Protecție a Mediului este o alta instituție și nu pot vorbi în numele lor, dar aveți perfectă dreptate, ar putea fi o măsură, numai că asta nu mai depinde de noi, adică de instituția noastră».

Domnul Vasile Surd: «ne poate spune domnul Iacob care este consumul zilnic de apă anual pe un locuitor, sunt niște standarde pe zone climatice, consumul mediu zilnic de apă în litri pentru un oraș de dimensiunea Clujului».

Domnul Iacob Mihai: «există un standard care presupune la proiectare 180 de litri pe om și zi, iar la nivelul nostru, cifra se situează undeva între 130/140 de litri pe om și zi».

Domnul Vasile Surd: Ce s-ar întămpla dacă ar interveni o situație de catastrofă? Ce se întamplă dacă în luniile cele mai calde, iulie, de exemplu, 2 zile sau o saptămănă Clujul nu are apă? Ce se intămplă într-o asemenea situație? Nu ar trebui prevăzute și astfel de evenimente și să nu incurajăm comunitățiile locale din aval să abandoneze sursele locale de apă.

Domnul Iacob Mihai: «e foarte important să eradicăm risipa. De fapt, aici e problema, risipa».

Domnul Emil Boc: apreciează această inițiativă extrem de importantă pentru viata de zi cu zi, subliinind faptul că problema poluării este ceva ce nu poate fi ignorat.

«Cu toate că, se intervine în fiecare zi pentru a curața la cele două baraje constituite pe lege […] nu e suficient și atunci numai stând la acceași masă cu autorități locale, care, prin poliția locală, prin metodele pe care le au, trebuie să respecte și să aplice legea. Deci, factori de control sunt: primărie, poliție locală, gardă de mediu, care în primul rând ar trebui să stea mănă în mănă și să facă un program pilot 1 lună de zile, suntem în zona pe care o delimităm împreună, zona pe care o considerăm critică. Hai să vedem, ce facem într-o lună de zile cu un program pilot de la Rășca pănă la Someșul Rece, de la Cluj pană la Florești. Primarul, dă dispoziție la Poliția Locală, Garda de Mediu își concentrează forțele pe acest sector prioritar iar Consiliul Jutețean prin structuriile pe care le are se implică și el– veți vedea că rezultatele vor fi spectaculoase. Ceea ce lipsește, este ceea ce voi ați intuit foarte bine, și anume, lipsa de coordonare[…], precum și faptul că, astazi nu există un for. Am reținut sugestia dumneavoastră că factorul care ar putea să coaguleze această situație ar putea fi Consiliul Județean. Dar din păcate, Consiliul Județean are multe necazuri înafară de acestea; trebuie să gestioneze problema deșeurilor, a rampei de gunoaie care trebuie finalizată, cu toate presiunile pe care le are acolo».

Domnul Petre Ungureanu: «Clujul este victima poluării, fiind poluat nu numai de câtre localitatea Floresti. Domnul Boc se referă numai la ceea ce se colectează la primul baraj de aici din Cluj. La barajul din Beliș, Tarnița, Someșul Cald, Gilău, Florești se colectează sute de tone de peturi și de gunoaie. Intenția noastră este să găsim împreună o soluție, pentru că deși autonomia înseamnă că fiecare localitate își gospodărește singură zona riverană, în cazul acesta, este vorba despre o problemă care vizează toate localitățile din Munți Apuseni pănă în Cluj și trebuie lucrat în echipă».

Domnul Radu Mititeanu:

«referitor la rumeguș, acum, avem mai puțin chiar direct pe malurile Someșului și a lacurilor, dar avem încă o grămadă, căteva sute de metri, 1 km amonte, pe marginea tuturor ieșirilor din sat cum e Someșul Cald […]. La fel și cu gunoaiele, nu mai avem cantitățiile care le avea acum 10 sau 20 de ani chiar direct pe malurile lacurilor din amonte, le avem puțin mai încolo, iar cănd vine o viitură de conjunctură e ca și cum ai deversa simultan câteva sute de camioane de gunoi în apă. În plus, mai avem situația cu navigația pe Tarnița – da este acea hotărăre de Guvern din 2008 – nu este adevărat, că prin aceea hotărare de Guvern se impune navigația cu motor și cu motor clasic, ulei și combustibil folosit și așa mai departe pe Tarnița, e vorba, de o problemă de voință politică […]. Solutii există, dacă se va angrena suficientă voință politică, la fel ca si în domeniul pădurilor unde este notoriu că bazinul superior al Someșului este printre cele mai afectate zone din Romănia de tăierile care constant în ultimele 3 decenii, și acum dacă mergi pe Someșul Rece în sus, mergi căte 10 km și nu găsești 1h de pădure intactă, lucruriile care se reflectă în situația apelor[…]. Marea problemă rămăne aplicarea legii. Sunt mijloace legale la dispoziție pentru asemenea cazuri care ar trebui folosite, aplicate. Nu e vorba doar de a conștientiza problema».

Domnul Petre Ungureanu: solicită domnului Emil Boc în calitate de fost prim-ministru căror autorități guvernamentale să ne adresăm cu privire la poluarea surselor de apă din Apuseni?

Domnul Emil Boc: «cred că autoritățiile vizate sunt Inspectoratul în Construcții, Garda de Mediu- iar aici apare problema lipsei de personal, au un număr de 12 inspectori și nu pot acoperi și Bihorul și Clujul, Poliția Locală pentru rampele clandestine. În fine, sunt factori, care dacă ar sta la aceeași masă ar putea să aplice legea. Poate mai sunt și altele».

Doamna Elena Muscă: am constat că toate pădurile din județul Cluj sunt pline de gunoaie. Despre ape, ce pot să spun, am făcut nu știu căte operațiuni de curățare, de ecologizare, insă, atăta timp căt locuitorii comunelor riverane nu sunt obligați prin intermediul unui contract de salubrizare nu văd o schimbare. În opinia mea, un contract de salubrizare, evident, prevăzut printr-o lege ar fi cea mai bună soluție la ora actuală. Iar în cazul în care, sunt oamenii foarte săraci ce nu își permit să plătească taxele respective să se aibă în vedere o zonă de subvenți.

Domnul Radu Andreică:

«selectarea selectivă nu se intâmpla la nivel de instituții, noi, în luna noiembrie sau decembrie cănd am depus petitia online Declic pe colectare selectivă și am solicitat colectarea colectivă, inclusiv la primăria Cluj, unde teoretic există containere specializate pentru carton, metal, plastic, erau aruncate aiurea – am fost si am filmat cu televiziunea. Nu aruncăm cu piatra, nici vorbă de așa ceva, noi dorim să facem în așa fel încăt să găsim soluții […]. În Oradea și Timișoara de exemplu administrația locală amendează asociațiile de proprietari pentru că nu colecteaza selectiv- în condițiile în care, nu există un cadru legislativ. Există doar o hotârăre de consiliul local care impune acest lucru […]ar fi mometul să abandonam cheltuirea fondurilor europene pe parcuri, stadioane și să intervenim cu fonduri europene în asemenea acțiuni»

Domnul Emanoil Tudose: sămbata trecută, a fost pentru prima dată când firmele de salubritate au pus un afiș prin care anunțau că încep să culeagă selectiv gunoiul în centru Clujului: la Spitalul Militar, Ortopedie, Ginecologie este pentru prima dată cănd s-a desfăsurat o asemenea acțiune de curătare selectivă a gunoaielor. Iar referitor la ambarcațiunile care circulă pe Tarnița, nicicum nu s-a reușit să se interzică circulația bărcilor cu motoare în 2 timpi. Știti ce înseamna asta, că toate gazele arse și uleiurile s bagate în apă.

 Concluzii CCL:

  • să ne intoarcem parțial pe programul din 2010 de care vorbea mai devreme domnul Iacob, dar nu pe condiționări financiare, ci pe acțiuni foarte aplicate la nivel de localitate și de om. Să fie stimulată măndria locală pentru a reuși să fim buni și la protecția mediului.
  • incapacitatea administrației județului de a se implica într-un astfel de subiect nici măcar ca și coordanator (avem ca exemplu centrul de prelucrare de deșeuri menajere).
  • necesitatea aplicării legii. Simpla conștientizare a problemei/problemelor nu este suficientă. Înăsprirea sancțiuniilor atăta timp căt cele existente nu produc efectul dorit.
  • organizarea de controale căt mai dese și mărirea numărului de personal.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>