Reuniunea CCL – 20.10.2016.

Data reuniunii: joi, 20 octombrie 2016, orele 17:00-19:00.
Locul de desfasurare: Sala de sticla din Primarie (sub rezerva confirmarii).
Presedinte de sedinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.

Ordinea de zi a reuniunii CCL

1. Informarea membrilor CCL cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna. Prezinta: Alexandra Cotae – Secretariatul CCL.
2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale. Prezinta: dna. Jud. Gabriella Purja – membru CCL
3. Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.
4. Diverse: Continutul cererii adresate CL si Primarului privind numirea Managerului Teritorial si stadiul raspunsului solicitat. Prezinta: dl. Iosif Pop – membru CCL. (anexa-scrisoarea nr.395549/20.09.a.c.).

Materiale anexe:

Analiza HCL 23.09.2016
Opinii – proiectul Cluj Capitala Culturala 2021 1-9
Cluj-Napoca 2021 finala
Raspunsul Primariei la adresa nr. 395549 – privind functia de administrator public

Motivarea juriului – document & opinii:

Motivarea juriului – Capitala Culturala Europeana-2021_en

http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/de-ce-a-pierdut-clujul-titlul-de-capitala-europeana-a-culturii-motivarea-juriului-de-experti-internationali–152011.html

http://www.clujulcultural.ro/raport-oficial-al-ue-de-ce-pierdut-clujul-titlul-de-capitala-culturala-europeana-2021/

PROCES VERBAL

Incheiat azi, 20 octombrie 2016, cu ocazia sedintei lunare a CCL.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-ul Radu Adrian Mlesnita, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Informarea membrilor CCL cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna. Prezinta: Alexandra Cotae – Secretariatul CCL.
2. Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.
3. Diverse: Continutul cererii adresate CL si Primarului privind numirea Managerului Teritorial si stadiul raspunsului solicitat. Prezinta: dl. Iosif Pop – membru CCL. (anexa-scrisoarea nr.395549/20.09.a.c.).

La sedinta lunara au fost prezenti membri ai CCL, d-ul Consul Onorific al Frantei la Cluj, Pascal Fesneau precum si cetateni interesati de administrarea orasului.

Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele:

1.  Hotararile CL de la ultima reuniune pana la zi – in timpul intalnirii CCL s-au luat in dezbatere hotararile Consiliului Local Cluj, impartite pe 2 categorii: administrative si de interes ( documentul Analiza HCL 23.09.2016).

Hotarari de interes:

1. Trecerea terenului in suprafata de 55055 mp si a imobilului Cluj-Arena, situate in municipiul Cluj-Napoca, Aleea Stadionului nr. 2, din proprietatea Judetului Cluj, in domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
2. Numirea de administratori provizorii in Consiliul de Administratie al Societatii Sala Polivalenta S.A.
3. Alocarea sumei de 4.000 lei de la bugetul local pe anul 2016, in vederea premierii sportivului Alexandru Bologa, medaliat cu bronz la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro – Brazilia si a antrenorilor Geanina Andreica si Tamas Gergely.
4. Aprobarea preturilor practicate de Regia Autonoma a Domeniului Public Cluj-Napoca pentru activitatea de „reparatii si intretinere a strazilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de pe poduri si strazilor nemodernizate de pe raza municipiului Cluj-Napoca”
5. Exercitarea dreptului de preemptiune de catre Municipiul Cluj-Napoca pentru cumpararea imobilului situat pe strada Horea nr. 4, ap. 1 – Cinematograful “Favorit”
6. Aprobarea participarii Municipiului Cluj-Napoca la constituirea Asociatiei Clusterul de Industrii Creative Transilvania, aprobarea actului constitutiv si a statutului asociatiei.
7. 4 hotarari privind proiectul “Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte din Cluj-Napoca” in scopul atragerii de fonduri nerambursabile
8. Aprobarea Intelegerii de Cooperare intre Municipiul Cluj-Napoca, Judetul Cluj din Romania si Orasul Ungheni, Raionul Ungheni din Republica Moldova.

In urma discutiilor purtate pe baza Raportului, au fost retinute urmatoarele sugestii si intrebari:

• In randul colaboratorilor CCL se constata importanta comunicarii prin intermediul mijloacelor virtuale (ex. Google Drive-Gmail, Facebook) si necesitatea dezvoltarii site-ului CCL prin publicarea documentelor de interes public. Astfel, ne vom bucura de o comunicare „just in time”, adica primim si procesam informatiile in timp util, si implicit vom avea o mai buna colaborare cu membrii, cetatenii si presa (Radu Mlesnita)
• Conform Legii 52/2003, hotararile care vizeaza patrimoniul, trebuie sa suporte dezbateri publice si acordul comunitatii. Consiliul Local si Primarul ar trebui sa organizeze mai des astfel de dezbateri si consultari publice. (dl Iosif Pop)
• In zona Parcul Central-Arena-Stadion s-a creat o zona sportiva si de agrement la standarde europene. Aceasta impune definitivarea de catre Primarie a statutului si situatiei juridice a fostului strand al orasului, care a devenit o ruina plasata in vecinatatea Hotelului Sport. Zona trebuie reglementata si sa i se dea o destinatie in acord cu intregul habitat. (dl Ungureanu)
• De la origini, zona Stadionului ar fi trebuit sa apartina Primariei Municipiului si nu al Consiliului Judetean.(dl Emanoil Tudose)
• De ce Primaria nu a facut formele necesare pentru tot terenul din zona Cluj Arena, care apartine de Ministerul Energiei, sa intre in proprietatea municipiului? (d-l Tudose)

2. Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele:

• Seful echipei de proiect „Cluj-Napoca, Capitala Europeana a Culturii 2021” a trimis o scrisoare prin care ne-a comunicat ca nu vor putea participa la reuniunea CCL pentru ca nu au inca raportul final al juriului; implicit nu pot prezenta raportul cu punctele slabe si cele tari si vor amana chiar Adunarea Generala a Asociatiei, la care eram pregatiti si noi, membrii CCL sa ne prezentam (24 oct.).
• 4 ONG-uri importante si 3 universitati clujene importante au realizat in cadrul clusterelor transilvane: (1) o analiza a proiectului care s-a precalificat. (2) o analiza extrem de atenta, pertinenta si tehnica, fara conotatii politice sau afective asupra obsevatiilor juriului, comunicate in decembrie 2015.
• Clujul are toate resursele necesare pentru a scrie proiecte de nota 10; avem specialisti, cu experienta, care au lucrat in organizatii internationale, la Comisia Europeana, in Grupuri nationale si internationale de experti.  Clusterele transilvane au identificat pe unii dintre acestia si au propus echipei de proiect desemnate de Primar, 16 proiecte pliate pe recomandarile juriului, pentru a diminua handicapul din competitia finala si a evita un esec. Din pacate, unele dintre aceste proiecte nu s-au regasit in aplicatia finala, in favoarea altora fara consistenta introduse in mod arbitrar.
• Eforturile si propunerile Consiliului Civic in acord cu recomandarile juriului de preselectie nu au fost considerate de catre echipa de proiect ; aceasta a amanat repetat prezentarea lucrarii finale pana in luna iulie 2016, cand s-a constatat ca lucrarea nu era inca finalizata si prezenta multe erori de concept, tehnice si unele in dezacord cu ce a cerut juriul de preselectie.
• In august, reprezentantii Consiliul Civic au avut, la insistente, o ultima discutie tehnica cu echipa de proiect, cand s-a constatat ca proiectul a fost realizat de oameni nepregatiti pentru aceasta sarcina extrem de complexa, ca existau fisuri in proiect iar un esec era iminent.
• Acesta ratare a locului 1, cerut de CCL, este de fapt o mare pierdere de imagine pentru comunitatea cultural-artistica clujeana, dar si din punct de vedere socio-economic, turistic, financiar etc
• Se asteapta raportul juriului, care trebuia depus in maxim 30 de zile de la anuntarea castigatorului
• Puteau fi cooptati sau consultati membri echipei « Cluj Capitala Tineretului, care au dobandit experienta, au avut si proiecte reusite (dl Iosif Pop)
• Banii adunati pentru acest proiect, sunt ai Asociatiei, care este o entitate privata, cu contributia Primariei, Consiliului Local, Consiliului Judetean, cotizanti ale membrilor, sponsorizari. .Doar la presiune societatii civile a fost dublat bugetul pentru cultura (dl Iosif Pop)
• d-l Vasile Surd: nu s-a implicat in proiectul Cluj Capitala Culturala Europeana datorita atitudinii impertinente a sefului echipei de proiect si a simtit atmosfera unui conflict intre generatii ; nu s-a tinut cont de sfaturile sale privind punerea in valoare a patrimoniului cultural clujean
• Clujul se lauda ca e oras cultural si universitar, dar nu se valorizeaza resursele culturale datorita conflictelor de interese, orgoliilor personale. De exemplu, vanzarea de carte e in scadere (Dan Constanda)
• Rezultatul actual a fost dat atat de lipsa project management-ului calificat cat si de lipsa competentelor echipei de proiect.
• Strategia Clujului pana in 2020, la care a contribuit aceasi echipa de proiect, a fost mai mult spre evenimente de divertisment decat o strategie culturala si fara consecinte dupa terminarea proiectului. Nu este suficient sa dai bani si atat – dai bani, dar in anumite conditii si pentru viitor.
• Nu s-a exploatat intregul potential al Clujului .(dl Pascal Fesneau)
  • De urmarit rezultatele si evenimentele Sibiului si Timisoarei: patrimoniul arihectural ingrijit, festivaluri de teatru, spatii reabilitate ingrijit.
  • ADR-NV a avut o pozitie de neimplicare activa in candidatura Clujului (desi este membru in Asociatia Cluj-Napoca 2021) sau a municipiului Baia Mare, deoarece este un ONG cu atributie publica in regiunea de NV, unde se aflau ambele orase candidate (Dna Ioana Dragos)
  • Ajutorul nerambursabil al expertilor germani competenti pe tema proiectelor europene si mai ales a celor culturale oferit de CAT Cluj a fost refuzat, fiind cheltuiti pentru consultanta banii asociatiei si implicit cei publici (RA Mlesnita).
• Dl Petre Ungureanu :
  • Timisoara a castigat pentru ca a constituit o echipa de profesionisti, in elaborarea de proiecte europene.
  • Echipa a fost condusã de catre unul dintre cei mai capabili specialisti in domeniu, cu o experienta de peste 10 ANI in Proiecte Europene si cu o pregatire academica la cele mai prestigioase institutii europene de profil
  • Clujul, desi beneficiaza de o categorie de specialisti de acelasi calibru academic si cu mare experienta in domeniul Proiectelor Europene, nu a  considerat de cuviinta sa ii foloseasca.
  • Acum suntem pusi în fata urmatoarei situatii :
    1. Primaria Cluj-Napoca considera, pe drept cuvant, ca proiecul inceput trebuie continuat, lucru de altfel laudabil !
    2. Singura problemã care se pune este faptul ca : nu va mai exista nicio     Comisie Europeana care sa verifice:
  • Echipa responsabilã de proiect ,  desi pusa in garda de “analiza de etapa” si de “recomandarile” Comisiei Europene care a analizat Clujul , nu a considerat sa dea curs, decat partial , recomandarilor respective !?

-       ritmicitatea executarii Proiectelor

-        respectarea termenelor de executie si

-       modul in care se cheltuiesc fondurile alocate (detalii care vor permite o libertate deplina în gestionarea banilor)

 C. Referitor la fondurile alocate, mentionam ca acestea provin atat din bani publici (Primaria Cluj-Napoca), cat si din sponsorizari ale O.N.G.-urilor, ale diverselor companii sau ale persoanelor fizice care au cotizat la proiect.

D. Este absolut necesara o analiza publica a acestor Fonduri, si “Verificari de ETAPA” ale institutiilor abilitate de control financiar.

E. Este de analizat si faptul ca echipa Clujului care s-a clasat pe “Locul II” a beneficiat de cel mai mare procent de salarii personale, in comparatie cu celelalte echipe aflate in competitia pentru titlul de “Capitala Culturala Europeana” ?!

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele intrebari:

• Au ramas fondurile alocate (de CL 15 mil euro + CJ 6 mil. euro) pentru acest proiect ?
• Cum se propune sa se gestioneze aceste fonduri?
• Ce se intampla cu aceste fonduri daca am iesit din concurs?
• Cum au fost alesi seful si echipa de proiect?
• Cum au fost cheltuiti banii pana acum?
• Daca echipa de proiect a vazut ca sunt 20 de recomandari, de ce au dat curs doar la 10-12, si restul au zis ca nu sunt foarte importante?
• Cine se face responsabil de hotararile luate si rezultatul final obtinut (locul 2 si pierderea titlului)?

Au fost propuse urmatoarele solutii si propuneri:

• Recomandam realizarea unui caiet de sarcini, urmarind ad literam criteriile de evaluare ale juriului (dl Petre Ungureanu)
• Este nevoie de a se revizui strategia culturala a Clujului pana in 2020 ; prezentarea de rapoarte trimestriale, semestriale, anuale.
• Este necesara o expertiza bugetara.
• Cuvintele cheie pentru orice demers al proiectului Cluj Capitala Culturala este „Strategie ”si „Project Management”.
• Societatea Civila – adica noi, trebuie sa generam o alternativa la solutiile si strategiile definite de catre  autoritatile locale sau centrale. De exemplul, un ONG dintr-un sat din Franta, planteaza zeci de soiuri de trandifiri si ii ingrijesc de zece ani, devenind celebrii in toata tara si atragand mii de turisti.
• Viitorul cultural al Clujului nu este numai al Primariei; noi, societatea civila suntem cei ce trebuie sa facem strategia.
• Se simte nevoia intaririi scolilor profesionale de arte si meserii (de exemplu: germanii sunt in parteneriat cu scoli profesionale din Brasov, de unde isi recruteaza ca angajati cei mai buni elevi)
• Impozitele sa fie redirectionate in tot mai mare masura spre societatea civila care devine din in ce mai competenta si mai organizata
• Este necesara o educatie civica, o implicare si un control asupra celor care cheltuiesc banii
• Clujul are nevoie de un re-Branding, pana acum nu s-a gandit o poveste reprezentativa, unica pentru Cluj  (D-l P. Fesneau)
• Solicitarea executiei Bugetare pe intreaga perioada pentru a sti ce au facut cu banii si ce vor face in viitor (dna F. Moldovan)
• Proiectele sunt scrise de oameni. Calitatea, competenta, abilitatile, responsabilitatea oamenilor respectivi te duc la locul pe care il obtii in final. In cazul Clujului echipa de proiect ne-a dus pe « second » (dl R. Mlesnita)

3.  Diverse:

Continutul cererii adresate CL si Primarului privind numirea Managerului Teritorial si stadiul raspunsului solicitat. Prezinta: dl. Iosif Pop – membru CCL. (anexa-scrisoarea nr.395549/20.09.a.c.)

Opinii:

• Pozitia CCL de acum cativa ani era ca city managerul sa fie angajat pe perioada mai multor mandate de primar, sa nu depinda de primarul actual sau viitor, sa-si duca activitatea ca un technocrat, sa preia problemele tehnice care sunt, sa stie toata istoria problemelor Clujului pentru a putea continua proiectele, (dl Ungureanu)
• In momentul in care ai facut caietul de sarcini, nu poate castiga concursul pentru postul de city manager decat o singura persoana dorita, (dl Ungureanu)
• Pregatirea unui city manager dureaza aproximativ 20 de ani. Incepe cu o scoala speciala, o cultura generala tehnica (ex. constructii, urbanism, sanatate, inginerii de diverse feluri; eai incepe cu localitati  mici (commune) pentru a ajunge sa conduca un oras de dimensiunea Clujului, (dl Tudose)
• E un pas mare faptul ca dupa 5-6 an, dl Primar a agreat idea de city manager, ca a ajuns la faza sa-l identifice dupa posibilitati, ca a preluat putin si din ideile contractelor de management si de mandate. Noi, ca societate civila trebuie sa ne mobilizam, sa perseveram si sa monitorizam activitatea Primariei si a city managerului (dl Iosif Pop)
• Managerul sa fie monitorizat si sa prezinte rapoarte scurte pe proiecte  odata la 6 luni (dl Radu Mlesnita)

Invitatia la Consultarea publica initiata de Prefectura Cluj privind traficul intens al Clujului – Dl Iosif Pop a selectat raspunsuri din cadrul sedintelor CCL pe aceasta tema.

Exista probleme specifice Clujului care nu sunt cuprinse in platformele politice de stanga sau de dreapta, dar care sunt gandite la nivel regional sau national. Cei pe care clujenii i-au investit cu increderea lor preia aceste aspecte si sa ne spuna la 6 luni, ce acte normative au fost initiate; de exemplu pentru:

• Cele 4 linii rapide pe directiile principale de trafic la orele de varf (ex. Apahida, Turda, Floresti, Zalau)
• Pentru cei care au domiciliul in afara Clujului, sa se bareze ecusonul masinii si sa nu aiba dreptul sa intre in Cluj la orele de varf, ci doar pe platforma de parcare de la intrarea in oras; de aici sa-si continue calatoria cu mijloace in comun,
• Introducerea taxelor foarte mari de parcare in centru si zonele aglomerate
• Rezervarea spatiilor de parcare adecvate pentru turistii care viziteaza Clujul, de pe langa obiectivele turistice.
• Organizarea majoritatii strazilor cu sensuri unice, sensuri giratorii, crearea de mari sensuri giratorii ce sa deserveasca mai mult de o singura intersectie (ex. Piata Mihai Viteazu, Marasti), plantarea de stalpisori pe trotuare, indicatoare cu oprirerea interzisa si desfiintarea parcarilor laterale – mai intai pe toate strazile aglomerate si apoi preventiv, pe cele cu potential de aglomerare la orele de varf. Aplicarea ferma de amenzi pentru parcare interzisa sau pe trotuar de catre politia locala, folosind fotografia si chitanta lasata la parbriz. Pentru informarea in timp util si educarea soferilor, pozele si cuantumul amenzilor contravenientilor sa fie publicate imediat pe site-ul politiei locale (exista soft la preturi modice pentru afisarea imediata on line a acestor amenzi contraventionale).