Consiliul Civic Local Cluj

Bine ati venit!

Reuniunea CCL – 20.09.2018.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA

Data reuninunii: 20 septembrie 2018, ora 17.00
Locul de desfășurare: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Președinte de ședință: Prof. Dr. Radu Mleșniță

 

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

 

  1. Noutăți legislative cu impact asupra administrației locale – prezintă LADO Cluj.
  2. Poziția CCL după prezentarea proiectelor și hotărârilor din ultimele ședințe a CL Cluj-Napoca – prezintă secretariatul CCL.
  3. Soluții practice pentru conservarea site-urilor arheologice din str. Avram Iancu nr. 21-27 și E. Fulicea. Invitat: domnul dr. Sorin Cociș – arheolog.
  4. Utilizarea liniei CF uzinale Someșeni pentru transferul celor peste 2 milioane de pasageri la Aeroportul “A. Iancu” din Cluj-Napoca. Invitați: domnul Gheorghe Șurubaru, city-manager primăria Cluj-Napoca și domnul Cesa Petru, director Regională CF Cluj.
  5. Diverse

 

Materiale anexe

Anexa I
Anexa II
Anexa III

 

 

PROCES VERBAL

 

Încheiat azi 20 septembrie 2018 cu ocazia şedinţei lunare a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Ședința a fost condusă de domnul Radu Mleșniță și s-au pus in discuție următoarele puncte din ordinea de zi:

Punctul 2.  Poziția CCL după prezentarea proiectelor și hotărârilor din ultimele ședințe ale Consiliului Local Cluj-Napoca.

Doamna Andrada Marc: “Banii din bugetul local trebuie să fie cheltuiți ponderat și cu mai multă prudență, tinănd seama de exigențele reale și efective ale comunității. Lucru care, uneori, se pare că administrația noastră îl cam uită. Una dintre modalitățile de a evalua cât de eficientă este o anumită administrație este de a afla cât și cum a cheltuit, pentru ce activități, sectoare, mai mult sau mai puțin, cât a cheltuit comparativ cu administrația precedentă, cum și căt a cheltuit în raport cu alte municipii de aceleași dimensiuni și resurse, așa mai departe. Nu știu în ce măsură există un sistem de monitorizare și evaluare la administrația noastră, pentru a vota în deplină cunoștintă și într-un mod responsabil”.

Domnul Iosif Pop: ”Nu există o evaluare a impactului cheltuirii acestor bani, care așa cum am subliniat, uneori este necesară și benefică. Se poate produce mult cu bani puțini sau chiar fără bani iar alteori se cheltuie banii fără să vedem rezultatul. Nu știu dacă Primăria are echipă de evaluare așa cum are o echipă de alocare, mai ales pentru finanțările diverselor organizații și acțiuni. Din cunoștințele mele nu are”.

 

Punctul 4.  Utilizarea liniei CF uzinale Someșeni pentru transferul celor peste 2 milioane de pasageri la Aeroportul International “Avram Iancu” din Cluj-Napoca.

Domnul Radu Mleșniță: Prezintă pe scurt istoricul proiectului la care se dorește reluarea implementării pânî la finele anului, ce îsi are sorgintea în urmă cu 25 de ani (a se vedea documentul din Anexa 1). De asemenea, subliniază faptul că trebuie doar să se reia prima variantă simplă schițată prin ’93-’94, cănd s-a considerat utilizarea liniei uzinale aflate la doar 50 de metrii de trecerea de pietoni a sensului giratoriu cu semafor din fața Aeroportului. Aici sunt amplasate cele două depozite NAPOCOM și NAPOTEX între care sunt 2 linii în stare de funcțiunare din anii ’60.

„Propunerea noastră este simplă, ieftină și fără studii de fezabilitate sau aprobări de la Bucuresti:

1. Primăria (inițiator) și CFR – Regională Cluj (operator) să încheie până la finele lui Octombrie acordul de colaborare cu NAPOCOM și NAPOTEX (beneficiari) pentru accesul dirijat al publicului călător la cele 2 rampe/peroane aflate între cele două depozite.

Călătorii se vor deplasa spre tren sau avion pe 2 culuare acoperite demarcate cu separatoare, vor traversa soșeaua pe actuala trecere de pietoni cu semafor existent și se vor dispersa: în sala de sosiri/plecări a Aeroportului sau vor aștepta trenul pe cele 2 rampe/peroane acoperite;

2. Alocarea și programarea de către CFR-Regionala Cluj a unui automotor care să staționeze la această rampa/peron, apoi la gările existente pe magistrala: Cluj-Est/Someșeni, Cluj-Napoca, Baciu, etc.  Automotorul să circule din jumate-în-jumate de oră în mod experimental 2 luni.

Este o obligație din partea aeroporturilor europene să aibă o legătură directă cu calea ferată, respectiv cu Gara, așa cum se întămplă în majoritatea țărilor vestice și a orașelor care au aeroporturi.

Această soluție simplă va aduce beneficii nu doar celor de mai sus ci și Primăriei, Aeroportului, firmelor din jur, va dispersa încă de la Aeroport cei peste 2 milioane de călători ce pleacă/sosesc din străinătate și-i va transporta confortabil spre suburbii, zona metropolitană și regiune.

Ceea ce ne interesează acum este să reluam re-utilizarea aceastei resurse, infrastructuri existente și sa o redăm in funcțională la costuri mici, în beneficiul proprietarilor rampelor neutilizate precum și a transportatorului CFR Cluj. Aceste două rampe/peroane interioare nu sunt utilizate de NAPOCOM și NAPOTEX, vezi o drezina iar langa ea 2-3 autoturisme parcate pe calea ferată. “Ideea” unora este să acopere/desființeze calea ferată industrială și să facă o parcare pentru mașinile salariatilor.

Aceste idei le-am supus atenției celor mentionati in special Primăriei – pentru că dorim ca aceasta să fie inițiatorul public al reluarii traficului de calatori. Interesul principal este al Primăriei deoarece rezolvă scăderea presiunii pe trafic, reducerea poluării, intensificarea creșterii calității vieții și a unui stil de viață modern și internațional “ca afară”, alinierea la standardele europene, accelerarea implementării conceptului/ideilor de SMART CITY, generarea de profituri comerciale semnificative pentru firmele din zonă și implicit venituri substanțiale din taxe și impozitate, multe altele, ce sunt evidente și fără să necesite justificări birocratice sau studii inutile pe care să le plătească Primăria din banii contribuabililor.

Din partea CFR-Sucurlala Cluj am primit o reacție prin care reafirmă că sunt deschiși acestei inițiative (a se vedea Anexa 2). De asemenea, atașat se poate examina opinia și precizările tehnice ale NAPOCOM (a se vedea Anexa 3) la scrisoarea noastră (a se vedea Anexa 1).

Domnul Iosif Pop: „Câți bani ar presupune activarea proiectului propus ?”

Domnul Dan Drăghiciu: „Este un proiect excelent pe care îl susțin dar necesită rezolvarea anumitor chestiuni: în primul rând cu trenul și peronul, este necesară o mică clădire în care oamenii să aștepte trenul;  în al doilea rând cu fluxul mare de călători care trebuie să traverseze o șosea foarte aglomerată. Fără un pasaj subteran cu trotuare rulante, adică fără construcții auxiliare nu vom avea eficiența scontată. Dacă se ține cont de aceste chestiuni s-ar putea realiza.”

Domnul Radu Mleșniță: „Depozite între care sunt cele două șine au platforme de descărcare/incarcare marfă („ peron” de 5-10 metri) deunde se deschid depozitele ce pot fi utilizate/reamenajate mult mai eficient si profitabil pentru proprietari. Căt despre investiția care ar trebui făcută, evident că ea ar putea veni din partea beneficiarului direct interesat în această afacere profitabilă. Cu privire la problema legată de pasaj – vă dau dreptate – dar să știți că există asemenea treceri de pietoni chiar pe șosele foarte aglomerate in sensuri giratorii similare pentru reglarea traficului intens de mașini.  Preocuparea noastră este să reluăm căt mai repede transferul pasagerilor dar cu resursele existente la costuri minim posibile, pentru că dacă lăsăm timpul să mai treacă s-ar putea să nu îl mai incepem in acest deceniu.”

Domnul Emanoil Tudose: „Singura problemă e conducta magistrală de apă care aprovizionează Gherla și toată zona, valea Someșului”.

Domnul Laurențiu Căpușan: „Proiectul e foarte bine gândit, dar dacă vrem să judecăm la nivel de metropolă să propunem o legatură cu Nădășelu, o extensie pentru Apahida și dacă facem un proiect pe banii europeni, sa includem și legatura Tăietura Turcului spre Vănătorilor, traseul Someșului pănă la Gilău; atunci s-ar descongestiona complet traficul auto in Cluj”.

Domnul Călin Clisa: „Trebuie colaborat și cu Consiliul Județean pentru că terenul e al lor”.

Domnul Radu Mleșnită: „Haideți să facem primul pas simplu acum cu decizia la Cluj și apoi să continuăm cu dezvoltări firești dar de durată.

Mai este o idee: linia ferată de manevră a Gării Cluj Est/Someșeni legată de magistrala CFR, ce trece pe lângă gardul depozitelor la capătul curții (cca. 250m de trecerea de pietoni cu semafor de pe șosea). În acest caz ar fi nevoie de deschiderea porții din spatele curții, betonarea unei platforme/peron acoperit de 100 m pentru urcarea/coborârea pasagerilor din automotor.”

Domnul Iosif Pop: „Eu sunt conștient că o astfel de facilitate aduce calatori; în 2-3 ani va fi o creștere lentă. Mulți vor continua să vină cu mașina proprie și să o parcheze la aeroport, mulți vor continua să vină cu taxiurile și foarte puțini vor folosi troleibuzul. De regulă cei care fac naveta zilnic, precum și cei din regiune ce au 40-60 zboruri într-un an, cu siguranță vor folosi trenul, care merge pe orarul fix cu stații intermediare, acoperă o regiune. Să nu uităm că marile orașe, care se respectă, folosesc de mult timp astfel de legături”.

Domnul Emanoil Tudose: „Trebuie menționate câteva date tehnice: în zona căii ferate din dreptul întreprinderilor Napocom și Napotex, trebuia să fie o distanță de la calea ferată până la gardul proprietarilor de circa 15 metri, acum sunt vreo 4-5 metri. M-aș bucura dacă ați accepta să transmitem către CFR Regională Cluj solicitarea de verificare a cărtilor funciare ale CFR-ului și să facă o curățenie de a lungul căii ferate.

În altă ordine de idei, proiectul mi se pare extraordinar și trebuie să ne implicăm, dar pun o sigură condiție ca acest proiect să facă neapărat parte dintr-un proiect ulterior mai amplu care ar trebui să fie sub patronajul Consiliului Județean, care să lege – în opina mea – în această primă etapă Huedinul de Câmpia Turzii, să lege aeroportul de La Luna de aeroportul de la Cluj. Atunci am putea să extindem niște legături extraordinare. Pentru mine este neclară soluția de detaliu.

De ce e importată precizarea domnului Mleșnită că în perioada imediat următoare să avem o soluție, pentru ca să putem bloca orice autorizări, distrugeri, ocupări de terenuri care ar impiedica dezvoltarea viitoare”.

Domnul Ionel Vitoc (prin eMail): „Este o soluție bună. Implementarea ei necesită un proiect complex, bine pus la punct și asigurarea fondurilor necesare. Un astfel de proiect se poate realiza numai dacă există voință politică.

Domnul Dan Drăghiciu: „Proiectul în sine să fie completat cu pasaje de trecere supra/subterane între aeroport și calea ferata pentru că altfel nu există perspectivă.”

Domnul Radu Mleșnită: ”Stiți care e perspectiva ?; proiectul terminalului multimodal de care se ocupă Consiliul Județean și Directorul Aeroportului – acela este un proiect complex de durată, de mare perpectivă și profit pentru clujeni. Eu îl susțin încă de la inceputurile lui din anii ’90. Dar nu mă gandesc la el acum, ci atunci când vor fi obținute zecile sau chiar sutele de aprobări/avize ce trenează de mai bine de un deceniu.”

Domnul Iosif Pop: „La modul în care administrația noastră găndește și se mișcă, singurul vehicol care îi împinge e realitatea.”

 

Domnu Radu Mleșniță: „Problema noastră rămâne cu inițiatorul proiectului. Primăria trebuie să declanșeze acest proces. Decizia simplă și puțin costisitoare e la Cluj. Cine vrea să tergiverseze sau să nu se mai reia aceasta legătura o va trimite spre soluționare la Bucuresti.”

Propunerile CCL:

-          să avem o discuție directă cu cei doi proprietari de spații și să primim răspunsul în scris așa cum le-am primit de la CFR si Napocom (a se vedea Anexa 2 si 3);

-          să revenim cu o adresă, cerere oficială la Consiliul Local și Consiliul Județean cu proiectul în cauză la care, evident să fie atașate răspunsurile primite de la părțile mai sus meționate precum și extrasele de cadastru ale căii ferate.

 

Punctul 3Soluții practice pentru conservarea site-urilor arheologice din str. Avram Iancu nr. 21-27 (clădirea ce a distrus prima gradină botanică istorică clujeană și care va acoperii zidul cetății si vestigiile descoperite) și E. Fulicea (clădirea în construcție lipită de zidul cetății cu vestigii în subsol)

Se solicită ca Primăria să fie fermă și să nu mai dea aprobări fără ca anterior arheologii clujeni să-și dea avizul – chiar dacă beneficiarii iau aprobare „de sus” și apoi Primăria vine cu justificarea că Bucureștiul e peste Cluj. Atunci cănd se descoperă vestigii să fie conservate și expuse publicului, astfel cum s-a procedat în Parcul Caragiale.

Domnul Romulus Zamfir: „Realitatea este că la noi sunt doi șefi – două capete lucrează, cănd cei de la Cluj nu vor să le dea autorizările se duc la București și până la urmă tot obțin ceea ce vor.”

Domnul Iosif Pop: „Ce metode/soluții practice am putea avea pentru conservarea site-urilor istorice ale Clujului?”

Domnul Radu Mleșniță: „Să existe mai multă imaginație, responsabilitate și fermitate din partea Primăriei și a comisiei în ceea ce înseamnă conservare tezaurului istoric clujean și să pună în valoare toate valorile „orașului comoară. Oricine în lumea civilizata ce deține astfel de tezaure ale civilizatiei le conservă și le expune publicului, fiind o resursă inestimabilă pentru turismul local”.

De aceeași părere este și domnul Romulus Zamfir.

Doamna Eugenia Szekely: “Din păcate interesele autorităților nu concordă cu interesele comunității”.

 

Ședința se încheie cu insușirea acțiunilor propuse și cu specificarea temelor ce urmează în dezbaterea din luna octombrie. Se insistă pe prezenta la ședință a reprezentanților Primăriei.

 

Secretariatul CCL.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>