Consiliul Civic Local Cluj

Bine ati venit!

Reuniunea CCL – 18.10.2018.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuninunii: 18 octombrie 2018
Locul de desfășurare: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Președinte de ședință: Dl. ing. Dan Drăghiciu

 

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

1. Noutăți legislative cu impact asupra administrației locale. Prezintă: LADO Cluj.

2. Poziția CCL dupa analiza proiectelor anunțate de Primărie și după Hotârările CL. Prezintă secretariatul CCL.

3.1. Starea parcurilor și spațiilor verzi din municipiul Cluj-Napoca. Prezintă: Dl. ing. Dan Drăghiciu.

3.2. Obiectivele susținute de CCL pentru bugetarea participativă 2018/2019.

4. Propuneri și probleme prezentate de câtre clujeni în cadrul CCL sau prin intermediul membrilor CCL.

 

Materiale anexe

Anexa II
Anexa III

 

 

PROCES VERBAL

 

 

Încheiat azi 18 octombrie 2018 cu ocazia şedinţei lunare a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Ședința a fost condusă de Dl. ing. Dan Drăghiciu punăndu-se în discuție următoarele puncte din ordinea de zi:

1. Poziția CCL dupa analiza proiectelor anunțate de Primărie și după Hotârările CL. Lista proiectelor (vezi anexa I) a fost prezentată de secretariatul CCL.

Domnul Iosif Pop: Lista cuprinde multe investiții, restaurări și alte lucrări. Cu toate acestea consider că de aceste spitale vor beneficia cetățenii din toată țara deci era firească o finanțare centralizată. Finanțarea numai din bugetul consiliului local este o povară pentru CL și nu e sănătoasă din punctul de vedere al echității sociale.

Aș mai adăuga cu privire la HCL-uri, despre procesul căștigat în instanță de o persoană care vroia să cumpere o locuință din fondul de stat (fondul Primăriei), deși primăria încearcă să conserve acest patrimoniu, preferănd să dea în chirie aceste locuințe și să obțină niște venituri din chirii. Precizez că Timișoara -de exemplu- are venituri din chirii cam de 3 ori mai mare ca și Clujului. De asemenea, am remarcat că în Hotârările de mâine este supusă discuților o listă cu alte 10 apartamente ce urmează a fi scoase la vânzare – cred că trebuie să ne lămurim dacă acest lucru este benefic pentru CL. Constat o acțiune bună, care s-a demarat și continuă a se trece în patrmoniul comunității orice teren, casă sau spațiu care nu sunt în patrimoniul nimănui( nu sunt revendicate cu acte de proprietate valabile) se înregistrează în cadastru, reglementăndu-se astfel situația patrimonială, ceea ce sporește valoarea patrimoniului CL.

Domnul Petre Ungureanu: De 5 ani de zile Baza Sportivă din Gheorgeni a fost lăsată în paragină. O bază frumoasă cu terenuri de tenis, cu o clădire cuprinzănd vestiare, magazii racordate la gaz, energie electrică, apă. În fine, cu toată logistica necesară pentru o activitate decentă. Trebuie verificat însă cum s-au făcut exproprierile și punerea în posesie. Dacă există un nou proprietar acesta trebuie să aibă grijă ca baza respectivă să nu se degradeze.

Domnul Emanoil Tudose: De data aceasta Primăria este nevinovată, vinovăția clară este în justiție. Dau un exemplu în acest sens: în anii ‘90 în patrimoniul și în administrarea primăriei Cluj-Napoca erau printre altele vreo 3000 de grădini. În 1995 mai rămăseseră vreo 20 în patrimoniul primărie. A fost o perioadă în care toți notari și avocații aveau acces liber la cărțile funciare. Puteau să le țină și acasă pentru 24 de ore și probabil că foarte multe CF au fost modificate ilegal!!

Domnul Petre Ungureanu: Am putea propune această temă ca obiect de dezbatere în cursul anului viitor?

Domnul Iosif Pop: Am putea, dacă am primi ajutorul promis de arh. I. Vitoc, care cunoaște un fost secretar de stat în MAE, și care s-a documentat în arhiva Statului Român și a «legalități despăgubirilor, retrocedărilor etc»  atat al unor mari foști proprietari cat și al optanților.

2.1. Starea parcurilor și spațiilor verzi din municipiul Cluj-Napoca. Materialul a fost prezentat de Dl. ing. Dan Drăghiciu ( vezi anexa II).

Răspunde la problemele menționate în material domnul Viorel Pleșa, director executiv Direcția ecologie urbană, spații verzi și salubritate. Materialul prezentat este amplu și descrie starea tuturor parcurilor și a zonele verzi cu squaruri. Ce pot spune despre unele probleme semnalate sunt următoarele:  

  • Referitor la Parcul Colina – teren plin de boscheți cu o clădire în ruină, zona care este întreținută este zona care aparține domeniului public al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.  O avem în întreținere, asigurăm toate condițiile necesare pentru buna desfășurare a activităților și pentru a menține funcția de spațiu verde. Tot ceea este acolo sus pe colină inclusive clădirea abandonată aparține Consiliului Județean, inclusiv trotuarul cu toată baza și terenul din spate. Zona verde cu boscheți, tufișuri și păduricea de lângă clădire este proprietate private.

Domnul Iosif Pop: Legea cu suprataxarea funcționează și acolo dacă constatările sunt făcute de primărie.

Domnul Emanoil Tudose: Din câte știu eu, acolo a fost un schimb de teren – initial terenul a fost destinat pentru Spitalul de Urgență iar proprierarilor li s-au dat 5000 m2 în altă zonă, între Cora și Someș.

Domnul Dan Drăghiciu: Așa știam și eu că acolo trebuia să se facă Spitalul de Urgență al Clujului care s-a abandonat.

Domnul Petre Ungureanu: E bine să urmărim documentele și să vedem care este situația reală cu terenul respective. Este terenul municipalității sau al consliului județean?

  • Referitor la Parcul Feroviarilor – anul trecut am intrat în posesia parcului iar anul acesta am făcut activitățile care au fost specifice pentru întreținere, respective: toaletări, cositul ierbii, curățirea de deșeuri. Clădirea aparține încă CFR-ului. Nu au fost finalizate actele pentru preluarea clădirii, terenurile de sport sunt folosite în continuare de clubul CFR iar în ceea ce privește investițiile viitoare în Parcul Feroviarilor, acesta va fi un obiectul unui proiect amplu cu accesare de fonduri eruropene.
  • Referitor la Parcul Etnografic (“Muzeul Satului”) este vorba de cel de la Muzeu din partea de sus inclusiv pădurea – a pierdut-o primăria, a trecut în proprietatea consiliului județean în 2014 a ieșit o sentință definitivă prin care primăria a pierdut Pădurea Hoia. A fost atribuită Consiliului Județean Cluj toată suprafața – integral pădurea.

Domnul Dan Drăghiciu: în material este vorba de partea de deasupra “Muzeului Satului” care nu cred că a fost preluată de CJ Cluj. Eu știu că aceasta a preluta doar partea din pădurea Hoia pentru construcția și extinderea parcului industrial Tetarom 1- de verificat.

  • Referitor la Parcul Rozelor, acesta cuprinde mai multe zone. Faleza aparține Primăriei- cea care este întreținută- iar tot ce ține de Canalul Morii sunt proprietăți private.

Domnul Dam Drăghiciu: materialul se referă la o zonă de 5000 m2 care nu este îngrădită și este străbătută de alei, parcări improvizate, zonă verde neîntreținută. Trebuie verificat!

  • Referitor la Zona între Lacuri, Lacul 2 este o zonă cu uscătorișuri și deși am încercat să menținem lacul doar prin RADP pentru pescuit pentru că nu putem să facem deocamdată altceva, considerăm că stufișurile respective își au rolul lor mai ales în perioada de cuibărit al rațelor ș.a.
  • Referitor la Catedrala din Mănăștur tot spațiul este al Bisericii și proprietăți private iar la Pădurea Făget Primăria nu are nici pădure, tot este al Bisericii, persoanelor fizice, composesorate.

Domnul Iosif Pop: Pentru partea de lac, proprietate privată, lăsată în paragină lăngă Iulius Mall nu putem găsi nici o soluție? Este în interesul nostru de comunitate să investim acolo.

Domnul Viorel Pleșa: S-ar putea încerca un parteneriat public – privat dar acesta lucru implică și dorința, disponibilitatea de colaborare a persoanelor de acolo.

Domnul Iosif Pop: Lacul avea o comunicare pe dedesubt pentru împrospătare de apă care se obturase cu constructiile. S-a rezolvat situația? Apa prospătă mai circulă pe acolo?

Domnul Viorel Pleșa: Cu lucrările care a fost evectuate în ultimii ani s-au blocat o mulțime de conducte care făceau legătura și nu se mai cunoaște la ora actuală. Am avut discuții cu Compania de Apă și cu RADP-ul și este foarte dificil.

Domnul Iosif Pop: Aprobarea, autorizare s-a dat aici în primărie și cei care erau cu conductele și-au dat avizul.

Domnul Emanoil Tudose: Avizul a fost dat de cei de la apă dar conducta nu era proprietatea lor- conducta a fost a RADP-ului.

Domnul Petre Ungureanu: Rugămintea noastră este ca direcția care se ocupă de Spațile Verzi împreună cu Direcția de Sănătate Publică și inspecția care se ocupă de curățănia orașului să  găsească o soluție la problema ridicată. Nu așteptăm un răspuns în momentul de față dar de undeva tot trebuie să se înceapă.

Domnul Iosif Pop: Cresc în jurul Clujului imobilele cu o rapiditate teribilă, de exemplu cartierul care e în jurul hotelului Grand Hotel Italia- candva un spațiu verde. Stabiliți locul unde s-ar putea face un parc. Primăria poate să meargă să cumpere un teren în folosul comunității.

Domnul Emanoil Tudose:  Eu aș propune un parteneriat public-privat cu privire la Dealul Cetățuia, adică de pe vârful Cetățuii și până la Belvedere se poate creea o terasă generoară deasupra Clujului. Ar fi o zonă de atracție turistică extraordinară. Iar referitor la ceea ce spuneați dumneavoastră domnule Pop în zona sud a orașului, zona Bună Ziua există o soluție pentru care primăria nu ar trebuia să dea nici un ban – schimb de proprietate.

Domnul Petre Ungureanu: “Vreau să prezint o problemă punctuală și este extrem de important- ce nu este ridicată pentru prima dată- și ce ține de analiza parcurilor. O analiză foarte pertinentă și la obiect dar s-au lăsat afară două aspect ce țin de zonele verzi ale orașului. Faptul că orașul este străbătut de două cursuri de apă, cursuri de apă care nu se pot concepe cu maluri pline de verdeață de alei de mobilier urban și așa mai departe. Primăria a făcut o greșeală și o prezint: în momentul în care Apele Române au avut bani pentru regularizarea râului Someș pe parcursul orașului, proiectul respectiv a cerut arhitectului șef să oprească pentru moment și șă-l completeze. Arhitectul șef nu a înțeles nimic drept pentru care Someșul este băgat într-o troacă de beton pe parcursul orașului. Puteau să fie numai spații verzi, numai vegetație pentru cursul de apă. S-a încercat ceva în zona Săli Sporturilor și în zona în care se mai putea s-au făcut niște construcții de lemn. Al doilea curs de apă este Canalul Morii- iar pentru că nu am știut să-l decolmatăm am zis că mai bine îl acoperim și facem o parcare în dreptul parcului I.L. Caragiale. Doresc să se rețină promisiunea făcută de Primărie măcar în dreptul Parcului I.L. Caragiale să se desfacă și să lase oglinda de apă. Este o problemă foarte delicată – avem și clujenii au toată înțelegerea pentru un moment de istorie, care a lăsat o pată pe oraș și pe obrazul orașului, desi pata aceasta nu se datorează Guvernului României ci se datorează administrației vremelnic instaurată; în momentul în care, aici, a fost administrație maghiară, de pe teritoriul vechii Românii Mari a fost singurul loc din care au plecat trenurile către lagărele de exterminare. Nicăieri din altă parte a României nu au fost trenuri care să ducă populația evreiască către lagărele de concentrare, pentru acest motiv, Clujul a montat o placă la cărămidăria Cordoș, de unde au plecat trenurile morții. Iar acum câțiva ani la inițiativa comunității evreiești s-a dorit amplasarea unui monument al Holocaustului în Cluj, cu care toți cei de aici am fost de acord și am respectat ad litteram dorința firească și memoria acelor oameni care au fost sacrificați. Din păcate însă, pentru că comunitatea iudaică din Cluj a invocat vizita a unei delegații din State care urma să participle la acest eveniment, primăria a fost cumva obligată să dea de la o zi la alta un amplasament. Astfel, aceasta a propus amplasamente la: Sinagogă de pe Horea, Sinagoga de pe Barițiu sau în Cimitirul Central. Comunitatea și inițiatori acestui demers au dorit amplasarea acestui monument în Parcul I.L.Caragiale. Este o ușoară inadvertență între destinația parcului I.L.Caragiale- cel care a dat românilor zămbetul pe buze și cel care ne-a făcut să rădem și să ne bucurăm- cu un monument al memoriei unor victime al Holocaustului. Am propus ca acest monument să fie amplasat pe aleea unde sunt monumente similare din Parcul Mare, lăngă monumentul Revoluției din Ungaria din 1956, pentru că în Piața Teatrului Maghiar este și monumentul victimelor comunismului și este vorba de o continuitate cu privire la scopul acestor monumente, și anume, ca aducere aminte pentru posteritate. Este o așezare firească, pe care un urbanist ar trebui să o resolve în sensul compatibilității”.

  • Referitor la Expo Transilvania – Primăria nu are nimic, tot spațiul inclusive pavilionul expozițional aparține CJ Cluj.

Domnul Iosif Pop: Comunitatea trebuie să aibă un centru expozițional – ar fi un proiect necesar.

Domnul Augustin Dănilă: Clujul are o aplicație MyCluj.ro, aplicație care ar trebuie folosită pentru binele orașului și prin urmare trebuie implementat un proces selectiv în care să nu mai fie luate în considerare pețițiile anonime. Toate sesizările la care se răspunde și se alocă resurse trebuie să fie publice și la vedere.

2.2. Obiectivele susținute de CCL pentru bugetarea participativă 2018/2019.  Materialul a fost prezentat de Dl. ing. Dan Drăghiciu ( vezi anexa III).

Domnul Iosif Pop: La acestă listă de obiective aș adăuga că sunt cele discutate pe 2016-2017 -â

proiecte mari imcompatibile cu bugetarea participativă care are la dispoziție o limită de sumă. Pentru aceste proiecte ample, strategice cu care noi venim pentru Cluj faceți un pas și luațile în considerare și în pregătirile de ședințe de consiliu, în ceea ce propuneți ca strategie și dezvoltare de perspectivă. Ne-am fi dorit ca primăria să vină și să răspundă dacă a luat sau nu în vedere aceste obiective.

Domnișoara Elena Ciupercă- inspector de specialitate, Serviciul Strategii de marketing, Primăria Cluj-Napoca: din păcate, nu cunosc îndeaproape obiectivele prezentate anterior. Ce pot însă să fac este să trimit lista respectivă mai departe pentru a se răspunde punctual.

Domnul Iosif Pop: Ce ați reușit să puneți în practică din ceea ce s-a aprobat anul trecut la bugetarea participativă și care este stadiul actual al proiectelor?

Domnișoara Elena Ciupercă: La bugetarea participativă de anul trecut au fost selectate 15 proiecte. Două au fost implementate deja și anume: proiectul cu “Autobuze/Microbuze școlare cu circuit închis”- un proiect care a fost foarte bine primit de către cetățeni- și proiectul “Artă în curtea școlii” având ca locație de desfășurare Școala Octavian Goga. Restul proiectelor selectate, 13 la număr, se află în diferite stadii: fie de proiectare, de desfășurare a procedurilor legale de achiziție publică sau de execuție a lucrării. Anul acesta au fost declarate eligibile 47 de proiecte, iar acum ne aflăm în faza de vot pe domenii până pe data de 28 octombrie se votează online, pe platforma bugetareparticipativa.ro iar din aceste 47 de proiecte vor fi selectate 30 urmând ca în ultima fază de votare să râmănă 15. Suma maximă ce poate fi alocată este 150.000 de euro.

Domnul Iosif Pop: Practic s-au lansat niște idei și s-a mers pe votul online.

Domnul Iosif Pop: Aveți proiecte care nu se încadrează în suma alocată?

Domnișoara Elena Ciupercă: Da, sunt proiecte care nu se încadrează dar se încearcă să se folosească de acest buget pentru anumite etape și dacă trebuie, din ceea ce știu eu, se poate suplimenta.

Domnul Petre Ungureanu: În acest caz, trebuie verificată eficiența tehnică economică a investiției făcute.

Domnul Iosif Pop: Problema râmăne de după, de evaluarea a modului în care este cheltuit banul public- dacă este folosit cu chibzuință sau este risipit- și de măsurare a efectelor? Este necesar un feedback, să știm efectele de după. Din acest considerent, dorim ca dialogul nostru să capete o formă profesională iar Primăria Cluj-Napoca să trimită ca până acum oameni competenți ce pot să răspună unor întrebări care vizează până la urmă interesele comunității.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>