Reuniunea CCL – 17.11.2016.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi,17 noiembrie 2016.
Locul de desfasurare: Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca (sub rezerva confirmarii)
Presedinti de sedinta:
____dl.Radu Mlesnita – pentru dezbaterea de la pct.2.
____dl.Iosif Pop si dl.Petre Ungureanu – pentru dezbaterea de la pct.1, 3, 4

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

Materiale anexe:

Invitatie candidati la alegeri parlamentare2016
Analiza HCL 26.10.2016
CCL – prezentare 17 noi. 2016- Proiectul Capitala Culturala Europeana
Propuneri CCL pentru tarifele de parcare majorate

Articole de ziar de interes:

http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/primele-schimbari-in-cadrul-asociatiei-cluj-2021-teisanu-ramane-la-conducere-morosanu-detasat-la-casa-muncipala-de-cultura–152578.html

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului | www.actualdecluj.ro
Poze Reuniune

Proces Verbal

Incheiat azi, 17 noiembrie 2016, cu ocazia reuniunii lunare a  Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, reuniunea Consiliului Civic, a avut ca invitati candidati ai partidelor la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, reprezentanti ai administratiei locale, membri, public interesat, si  a avut urmatoarea ordine de zi:

1. Informare cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna si luari de pozitie a membrilor CCL. Hotarari discutate la final dezbaterilor.
2. Opinii si concluzii ale clujenilor in legatura cu pierderea titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021 de catre Cluj-Napoca. Moderator: d-ul Radu Mlesnita – membru CCL.
3. Dezbatere electorala cu candidatii jud.Cluj la Parlamentul Romaniei pe tema “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”. Moderatori: D-ul Iosif Pop si D-ul Petre Ungureanu – membrii CCL.
4. Diverse: Pozitia CCL in legatura cu Consultarile Publice organizate de Primaria Cluj-Napoca in cursul lunii noiembrie 2016.

Sedinta a inceput cu punctul 2 din ordinea de zi, dupa cum urmeaza:

D-ul Iosif Pop: In prima parte a sedintei, incercam sa dam posibilitatea celor care au condus partea executiva a proiectului Cluj-Napoca Capitala Culturala Europeana sa spuna concluziile – cateva puncte care tin de un mic bilant. Presa a fost destul de reactiva, iar noi am postat pe Facebook  tot ce s-a scris, si bun si rau. Continuarea proiectului presupune ca nu mai avem un supraveghetor al mersului proiectului, si in aceste conditii cetatenii devin cei mai interesati  sa vada cum se aloca si se cheltuie banul public. Si mai ales sa vada ce actiuni, ce activitati si cine participa la imparteala obligatiilor si a veniturilor sau a alocarilor de bani. Pentru punctul 2, sa incercam sa avem o discutie foarte la subiect, foarte aplicata legata de infrastuctura Clujului. Clujul privit nu ca si oras, in exclusivitate, ci privit ca si judet si conexiune cu  vecinatatile. Motivatia nici nu cred ca mai trebuie sa o subliniem, se vede de la sine. Circulam cu masinile pe strada si ceea ce putem face in 5 minute, facem in 25 de minute. Daca vrem sa parcam, nu avem unde parca. Daca vrem sa gasim o solutie de parcare pe o durata mai lunga, nu avem inca decat cateva posibilitati de oferit. Se vor puse tarife majorate si se vor a se capacita bani si resurse suplimentare, dar cetateanul din noi vrea sa vada si cum se cheltuie acei bani, si mai ales vrea sa vada ca odata ce vin restrictiile ( majorarea tarifelor, n.r.) sa vina si solutiile. Solutiile, nu neaparat facilitati, pentru ca facilitatea, inseamna si sa nu intre cu masina in Cluj, daca vreti sa o privim cu exigenta maxima. Si in conditiile acestea, propunerea noastra pentru cei care candideaza la fotoliile Parlamentului Romaniei, este sa va exprimati un punct de vedere cu ingaduinta dumneavoastra; sa avem de la fiecare dintre dumneavoastră un rezumat  de 2 randuri, pentru ca sa avem o intelegere pentru perspectiva celor 4 ani , in masura in care, si scopul de fond al acestei intalniri, este masura in care putem coaliza toate partidele de Cluj, toti parlamentarii de Cluj  pentru a  aduce pentru Cluj o infrastructura pe masura nevoilor sale, ceea ce si-ar dori orice cetatean. Scopul nostru ca cetateni ar fi sa fim mai agresivi in cerinte. Adica sa spunem mereu: haideti sa facem ceva , ca am mai reusit si altadata cand am vrut sa schimbam o lege. Ne-am dat mana cu toti parlamentarii, s-a facut o initiativa parlamentara, am strans semnaturi si am reusit sa facem acest lucru. Cu aceasta ocazie nici nu o sa mai fac o alta introducere pentru  punctul 2 , ci doar vom da posibilitatea domului Teisanu sa ne faca prezentarea (despre Cluj-Napoca Capitala Culturala Europeana 2021, n.r.). Deci,  punem intrebari, ne clarificam si vedem ce se poate face in acest ani care urmeaza pana in 2021.

D-ul Stefan Teisanu: Buna ziua, va multumim pentru invitatie. Stefan Teisanu este numele meu. Sunt directorul executiv al Asociatiei Cluj-Napoca 2021, as fi vrut sa vin in fata dumneavaostra cu vestea buna a titlului european. Din pacate nu a fost sa fie si incercam sa discutam astazi despre motivele si mai ales de perspectivele de viitor ale proiectului. Vin insa cu alte vesti bune, dupa cum veti vedea. Va multumesc pentru invitatie, sunt cu noi doi stimati membri ai Consiliului Director, d-l Stamatian si d-l Sbarciu. o sa incercam sa raspundem intrebarilor subiectelor pe care dumneavoastra ni le-ati propus, dar si proiectele, bugetul alocat si eventuale propuneri ale Consiliului Civic Local. Ca o punere in context, competitia aceasta e de 30 de ani, care a inceput cu marile capitale europene. Apoi trendul s-a dus inspre orase tot mai mici. In ultimii 5 ani, orasele capitale, le gasiti acolo, capitale ale culturii: Plzen și Mons, San Sebastian și Wroclaw, Pafos și Aarhus, Valletta și Leeuwarden, Matera și Plovid, Rjeka și Galway. (prezentare din documentul anexa atasat ). In Romania au existat 200 de orase care au candidat si au fost in situatia noastra de a nu obtine titlul. Competitia din Romania a adus premiere europene. In primul rand este prima oara cand se publica oficial votul juriului, precum stiti 6-6 de 2 ori si pentru prima oara, a fost vot decisiv dat de presedintele juriului. Tot o premiera este faptul ca orasul a anuntat prin persoana domnului primar si printr-o lista de prim  sustinatori ai proiectului ca doreste contiuarea proiectului. De asemena raportul juriului european si discutiile ulterioare deciziei sunt toate favorabile acestei continuari a proiectului care ar insemna o buna practica in premiera absoluta. Ce se intampla, cum se poate continua acest proiect? Asociatia noastra a primit din partea d-lui Primar si din partea d-lui Presedinte al Consiliului Judetean o invitatie sa vina cu un plan de functionare al proiectuui, iar Consiliul Director al Asociatiei a aceptat in unanimitate, mandatandu-ne pe noi, echipa executiva, sa lucram la acest plan. Acesta urmeaza sa fie propus Adunarii generale a Asociatiei in luna decembrie. De acolo, in functie de decizia Adunarii Generale, ar urma sa intre intr-o dezbatere publica si apoi intr-un an de recalibrare, de replanificare integrala a proiectelor, pentru ca se modifica si bugetul maximal de pornire intrucat nu mai avem acelasi sprijin financiar din partea ministerului, cat si pentru ca se modifica intregul calendar al proiectului. Ar fi rezonabil sa nu ne mai propunem ca acest proiect sa isi atinga obiectivul nu in 2021, ci cu un an inainte, pentru a  lasa  Timisoarei, anul pentru care a castigat acest titlu. In legatura cu proiectele  ramase in aplicatie, asa cum v-am spus, vor intra intr-o dezbatere  publica si apoi intr-o replanificare integrala. Despre unele dintre ele, putem spune cu siguranta ca nu vor fi implementate, nu vom avea ceremonii de deschidere si de inchidere foarte costisitoare. De asemenea un proiect care a fost foarte apreciat de catre juriu, dar care din pacate nu mai este de actualitate in situatia noastra este proiectul Remake care celebra cele mai importante productii din istoria de 30 de ani a Capitalelor Culturii.  In legatura cu bugetul alocat proiectului: doar pentru proiectul de Capitala Europeana a Culturii Clujul reusise sa mobilizeze un buget de pornire de 35 de milioane de euro, 15 milioane de la Consiliul Local , 6 de la Consiliul Judetean, 10 de la Ministerul Culturii, fonduri private si fonduri europene. Tin sa precizez ca acest buget era destinat exclusiv proiectului de candidatura, suma aceasta adunandu-se peste suma anuala pentru cultura de la Consiliul Local care in anul 2021 se estimeaza a fi la 3% din bugetul total al orasului, adica aproximativ 7-8 milioane de euro. Si alocarilor de la bugetele de stat pentru functionarea institutiilor de cultura care sunt in jur de 20-25  de milioane de euro in Cluj. Am tinut sa fac precizarea aceasta pentru ca mai multe articole din presa au sustinut ca bugetul nostru era cel mai mic. In urma replanificarii integrale pe care o vom traversa impreuna  in anul care vine, asociatia va veni cu o noua propunere de proiect si cu o noua propunere de buget care va intra, probabil in a doua jumatate a anului viitor, in Consiliile Local si Judetean pentru a fi aprobata. Dupa cum stiti, sumele mentionate anterior au fost aprobate in Consiliul Local si cel Judetean doar pentru cazul castigarii titlului. Acum, nemaifiind, din pacate, de drept Asociatiei.  Acum practic pentru inceputul anului viitor, daca Adunarea Generala a Asociatiei va decide ca Asociatia trebuie sa continue, vom functiona pe fonduri private. Ca si concluzii, suntem de parere ca o munca de 6 ani a intregului oras trebuie continuata. Am fi vrut sa castigam acest titlu, dar e important sa mergem inainte si fara el. Partenerii europeni ne sustin, de asemenea si partenerii locali si nationali si sponsorii. Credem ca e important  sa recalibram integral proiectul si sa-l dam in lucru din 2018 pentru ca e nevoie inainte de o noua runda de aprobari pentru alocarile financiare si mai ales este nevoie de un cadru legislativ imbunatatit atat la nivel local cat si la nivel national. La nivel national am depus anul trecut un memorandum de 8 pagini la Ministerul Culturii cu probleme care impiedica desfasurarea lucrarilor de o asemenea anvergura si de aceasta tipologie si inca asteptam un raspuns. Astazi am vorbit cu colega mea de la Timisoara: si acolo sunt in aceasi situatie si vor petrece anul viitor in replanificare si incercarea de a imbunatati cadrul actual. De asemenea credem ca in implementarea urmatoare a proiectului este nevoie de implicarea puternica a administratiei locale, de o mai activa implicare a universitatilor, care au fost alaturi de noi si in faza pregatirii dosarului, cat si in faza strategica, de gandire a proiectelor. Credem ca pe langa aceasta   etapa este nevoie sa aiba si un rol operational important. De asemenea, este nevoie de o crestere a capacitatilor institutionale. O asociatie in Romania de astazi care este totusi independenta, nu poate duce singura un asemenea proiect. Este nevoie de o mai buna colaborare cu administratia, de mai mult sprijin institutional și am inceput sa operam la acest lucru. Si speram ca si partenerii din sectorul de afaceri vor fi alaturi de noi in continuare.

D-ul Iosif Pop: Multumim. Intrebari scurte la obiect. Si dupa aceea, sugestii, concluzii.

D-ul Emanoil Tudose: In cazul acestei actiuni extraordinare si acestei munci mai mult decat laudabile, v-ati gandit la unul din cele mai importante locatii ale Clujului, Muzeul de Arta, care este pe punctul de a fi pierdut? Primaria nu a avut fonduri. In piata aceasta frumoasa, eleganta, extraordinara, cu multe manifestatii, Clujul ar urma sa piarda unul din elementele de baza ale culturii, Muzeul, acesta fiind pe punctulde a fi retrocedat. In aceeasi situatie se afla, oarecum altfel, dar intr-un mod similar, si Hotelul Continental. Ideea de Capitala Culturala cu nucleul in centrul orasului fara aceste 2 cladiri mi se pare putin hazardata. Urmele care ar trebui sa ramana dupa noi toti erau si aceste 2 cladiri puse la punct care puteau sa constituie nuclee extraordinare pentru cultura in diverse forme.

D-ul Iosif Pop: Pun si eu 2 intrebari. Muzeul Emil Racovita si personalitatea Emil Racovita. El apartine Clujului, atat muzeul cat si omul si personalitatea lui. Muzeul este inchis, iar despre Emil Racovita vorbim doar cand  trecem pe langa statuie. Sau ne mai uitam la o cladire sau institutie care ii poarta numele. Am putea face din personalitatile mari ale Clujului un subiect de culturalizare pentru cei multi ?.

D-ul Teisanu: Va multumim. Mai intai vom raspunde la intrebarea legata de Muzeul de Arta. Ceea ce sta in puterile noastre sa raspundem despre acest subiect este implicarea Muzeului in programul nostru cultural. Muzeul de Arta a  fost unul dintre partenerii de baza al celui mai important proiect al nostru, Centrul European de Arta Contemporana. Am lucrat impreuna cu domnul Nastasa Kovacs care ne-a reprezentat si in timpul vizitei juriului Si noi ne-am dori ca acest muzeu sa aiba o soarta mai buna , dar nu putem vorbi mai multe in numele administratiei; din cate cunosc, nu e de competenta primariei si tine de Consiliul Judetean. Stiti dvs. domnule Stamatian mai multe?

D-ul Florin Stamatian: Primaria intr-adevar nu poate sa investeasca, fiind o proprietate privata. In ceea ce priveste programul care s-a creat, trebuie sa priviti totusi proiectul ca atare – Cluj Capitala Culturala nu inseamna doar cultura si arta. Au fost programe care au luat multe domenii de activitate, incepand de la brandul de universitate si de putere pentru tineret. Dar au fost preocupari. De exemplu, au fost  discutii si se incearca  ca Gara mica sa fie transformata intr-un centru, pavilion expozitional. In contextul actual, se poate discuta despre altfel de proiecte. Se poate gasi eventual un parteneriat public-privat sau altceva.  Sunt probleme care la viitoarea asociatie, care deja nu mai reprezinta neaparat Clujul ca si administratie, ci reprezina intr-adevar comunitatea clujeana, sa isi canalizeze eforturile  pentru a gasi solutii pentru asa ceva. Pentru asta e nevoie si de mult voluntariat.

D-ul Csoma Botond: In legatura cu situatia Continentalului, de mai multe ori am propus in Consiliul Local ca Primaria, Consiliul Local, Municipiul sa exercite dreptul de preemptiune. La un momen dat Primaria a avut aceasta posibilitate sa cumpere acea cladire, care pana la urma nu s-a achizitionat. Eu cred ca puteam face un centru cultural, sau mai multe chestii, sa se investeasca bani in cladirea Continental; si atunci aceasta, care este o cladire monumentala a Municipiului, nu ar fi ajuns in aceasta stare deplorabila in ziua de astazi. Si pe strada Horea, de exemplu,  am avut posibilitatea sa cumparam cladirea Urania, am fi avut posibilitatea sa ne exercitam dreptul de preemptiune. Nu am facut acet lucru. Ca si autoritate, eu cred ca am fi putut sa facem mult mai mult. Si daca am avut titlu de Capitala a Culturii, pe termen lung Primaria ar fi  putut sa utilizeze aceste cladiri in diferite feluri pentru realizarea proiectelor culturale, in interes public. Am renuntat la Urania, am renuntat si la Continental, si nu mai exista posibilitatea juridica in acest moment sa cumparam aceste cladiri.

D-ul Iosif Pop: Exista o hotarare de Consiliu Local ce permite Primariei sa repare si  sa se indestuleze ulterior, daca cel care-i titular nu are cu ce plati. Cel putin asa am vazut eu. Poate va ganditi la o formula, pentru ca dintre toate ofertele pe care le-am avut, singura achizitie pe care a facut-o Primaria, este poarta de  la intrare de sus de pe Cetatuie. Putin pentru ceea ce are ca si posibilitate baneasca Primaria, si pentru ceea ce are nevoie Clujul ca si imagine de cultura arhitecturala.

D-ul Teisanu: Nu este pierduta cauza Muzeului de Arta. Daca Continentalul este o proprietate privata, Muzeul de Arta inca nu este pierdut. Asta este o chestiune care din punctul meu de vedere poate fi solutionata cu sprijinul tuturor parlamentarilor care vor fi alesi in decembrie pentru ca este o achizitie la care Ministerul  Culturii poate sa puna umarul in parteneriat cu Consiliul Judetean Cluj. Ambele institutii isi pot exercita dreptul de preetentiune si este un litigiu pe acea speta, dar sunt convins ca  acel edificiu poate fi salvat acum, adica acum insemnand pe o agenda a tuturor parlamentarilor  dar si a celor care vor ajunge la conducerea acestui minister.

D-ul Stefan Teisanu: In legatura cu Muzeul de Speologie, chiar ieri am avut o discutie, pe aceasta tema. Acolo exista un proces, nu exista acces permis si  din cauza aceasta Muzeul este blocat. Eu personal am organizat acum 2 ani o expozitie cu exponatele de acolo. Cred ca trebuie totul valorificat insa ne impedicam in chestiuni administrative nesustinute in timp.

D-ul Iosif Pop: Cred ca nu e singura cladire pe care Clujul o poate dedica drept muzeu pentru o personalitate ca Emil Racovita. Indemnul ar fi sa gandeasca administratorii nostri care sunt in Consiliul Local, si sa fie un pic mai atasati de cauza Clujului, pentru ca in rest de aprobat P.U.D.-uri, P.U.Z:-uri si alte probleme de prezenta in CA (de cine e in Consiliul lui X si in Consiliul lui Y), aici sunt foarte activi. Or, 60 de subiecte se dezbat lunar cu ridicare de mana. Si atunci problemele importante  ni se pare ca raman pe dinafara si doar in Consiliul Civic ele se reiau, pentru  ca noi toti credem ca pana la  urma vor obosi si consilierii si vor spune “hai sa facem si noi ceva”.

D-ul Ioan Sbarciu: Tot legat de Muzeul de Arta, eu fiind artist: 1. De ce nu se stie cine a castigat Muzeul de Arta? 2. Cum a putut sa castige muzeul de arata, atata vreme cat familia Banffy nu l-a revendicat… Si atunci cine sa-i plateasca si pentru ce?

D-ul Emanoil Tudose: Juridic povestea este foarte clara. Insa vin si  eu cu o intrebare: Cum de legea permite Primariei si  Consiliului Local sa vanda sute de spatii comerciale cu licitatie sau nelicitate, pe banii contribuabililor, si nu isi poate permite sa cumpere o cladire sau doua? Ce fel de lege e aceasta? Nu trebuie sa fie echivalență intr-o lege?

D-ul Florin Stamatian: Nu legea iti interzice sa cumperi.Iti interzice sa cumperi cand e in litigiu, poate ca eu o cumpar, iar pe urma tu vii si spui ca nu am cumparat-o de buna credinta. Deci atata timp cat cladirea este  in litigiu nu se poate modifica statutul juridic.

D-ul Attila Laszlo: As dori sa felicit foarte sincer echipa care a lucrat la acest proiect. Trebuie sa va spun cateva lucruri insa. Clujul nu a fost nici macar  pe lista scurta. Aceasta echipa a renuntat la sprijinul de lobby care i s-ar fi putut acorda. In ultima clipa am reusit ca lista scurta sa nu contina 3 localitati,  ci 4. A fost inclusiv o comisie exceptionala a comisiei de  cultura pe aceasta tema, tocmai pentru a evita surprizele. In domeniul culturii Senatul este forul decizional si sunt o serie de institutii in subordinea Senatului care au fost implicate in moderarea acestei decizii, si bineinteles si domnul vicepremier a  avut partea grea a problemei. A doua problema este cea legata de naivitatea independentei unui for decizional la noi in tara. Pentru ca, odata cu schimbarea domnului Alexandrescu a venit o noua echipa cu alte interese si cu alte posibilitati de influenta, care pana la urma s-a ajuns la acest raport , 6-6.  Intentionat am felicitat echipa, si consider ca este pacat ca aceasta munca sa fie irosita. La momentul respectiv cand colegii au iesit de la aceasta decizie, propunerea mea a fost: nu vom deveni capitala europeana culturala, haideti sa devenim Capitala culturala a Romaniei. Pentru ca nu ne impiedica nimeni,  cu un astfel de proiect, prin implicarea celorlalti competitori, sa lansam un sir de evenimente din care sa profite comunitatea noastra si comunitatile de la noi din tara, bineinteles valorificand experienta si proiectul care a fost facut. Ceea ce tine de partea juridica: s-au facut foarte multe demersuri, mie imi pare foarte rau, ca la momentul respectiv nu am executat Continentalul, din cauza  ca la vremea respectiva s-au acumulat o serie de datorii catre primaria Cluj. Dar legislatia nu ne-a permis ca sa o executam, pentru ca ministerul a avut drept de preentiune, a fost un proces extrem de anevoios pana s-ajungem in aceasta situatie. Iar in ceea ce priveste Muzeul,  si eu am semne de intrebare, dar justitia a decis ca este vorba de o persoana care a avut in ingrijire pe unul din membrii familiei Banffy. Prima decizie se refera la un spatiu de vreo 200 si ceva de metri patrati, dupa care ne-am trezit ca marea majoritate a cladirii este solicitata in baza unui act despre care am mari semne de intrebare, dar aceasta este situatia. Atunci cand se va finaliza, vor trebui facute demersurile privind exercitarea dreptului de preemptiune de catre Minister. Daca nu doreste Ministerul atunci il poate transfera drepturile de preemptiune catre  Autoritatea Locala, si lucrurile pot sa functioneze, insa din pacate acum nu suntem in aceasta situatie.

D-ul Iosif Pop: Multumim de explicatii. Mai este o solicitare. (Haideti sa ne prezentam totusi, sa se poata consemna.) Va rog.

D-ul Mihai Gotiu: Buna seara. Candidez din partea USR la Senat pe prima pozitie. Nu am avut ocazia sa ne implicam in deciziile care s-au luat pana acum, dar acest subiect, Cluj Capitala Culturala, ne-a interesat foarte mult, mai ales ca foarte multi dintre noi venim din zona  societatii civile care a sprijinit acest proiect. Mai ales Primaria a preluat din energia societatii civile, si din acest punct de vedere  Clujul nu a pierdut foarte mult, dimpotriva s-au clarificat niste directii pe viitor. Spre exemplu, aceasta dezvoltare a Somesului si proiectele culturale care sa-l valorifice este o ideea care a prins in societatea clujeana, si cred ca este o idee care se poate sprijini  pentru a aduce dezvoltarea culturala a orasului ,din aceasta perspectiva , pe viitor. Am avut o discutie cu domnul Vlad Alexandrescu saptamana trecuta la Bucuresti legata de cateva initiative pe care domnia sa le-a initiat referitor la patrimoniul construit, tezele patrimoniului, codul patrimoniului, care este o solicitare a societatii civile din domeniu de foarte multi ani, si in sfarsit temele au fost puse in dezbatere in aceasta toamna si probabil  vom avea in Parlament acest cod al Patrimoniului in discutie in legislatura urmatoare. De asemenea am discutat faptul ca Clujul are foarte multi operatori culturali independenti, pentru ca vorbim de cladiri de spatii; dar aceste spatii nu exista fara acesti operatori culturali independenti, si sunt in  discutie statutul artistului, modalitati de rezidente culturale, modalitati de finantare a culturii, si in special a culturii ce a insemnat si inseamna foarte mult pentru Cluj in  ultimele decenii.  Aceasta este o perspectiva, o viziune pe care deja o discutam, si de asemenea  o propunem. Domnul Vlad Alexandresu a si initiat-o, atata timp cat a fost ministru si este decis sa il dezvolte in continuare. Suntem oameni si intelegem acest fenomen. Si la Iasi este un inalt operator cultural care stie foarte multe despre ce inseamna acest lucru. Cred ca avem argumente care ar putea ajuta Clujul, chiar daca aparent a pierdut acest concurs de Capitala culturala europeana. Sa foloseasca toate aceste spatii culturale  si toate ideile care au existat pentru a se dezvolta in viitor.

D-ul Iosif Pop: Multumim, concluziile daca se poate.

D-ul Petre Ungureanu:

• Societatea Civila apreciaza in mod deosebit prestatia grupului de lucru din Cluj
• Decizia Comisiei de Analiza o apreciem  ca obiectiva , Timisoara a prezentat un proiect mai consistent , construit exact pe “obiectivele europene” ale competitiei si a stiut sa-si  adapteze cu promptitudine proiectul , “recomandarilor” facute de juriu , pe parcursul  “analizelor de etapa”
• Recomandam CONTINUAREA PROGRAMULUI PRIN CARE CLUJUL DORESTE SA DEVINA O CAPITALA CULTURALA A ROMANIEI . Ca obiective prioritare :
  • constructia CENTRULUI MULTICULTURAL : sediul Filarmonicii ,Sali multifunctionale de Congrese- Conferinte , Expozitii
  •  propunem ca in echipa de lucru , sa fie cooptat un membru la C.C.L. pentru o legatura directa cu sugestiile Societatii Civile,
  •  propunem un control permanent al modului in care Echipa va gestiona situatia financiara a proiectelor in curs si a celor viitoare (audit financiar anual)
• La capitolul Cultura solicitam ca Televiziunea Nationala sa reia difuzarea canalului “ROMANIA CULTURAL” si sa introduca un canal de “ISTORIE”,
• Clujul solicita Radiodifuziunii Romane  difuzarea programului: ” ROMANIA MUZICALA “  si in zona  CLUJULUI

D-l Iosif Pop: In Consiliul Civic obisnuim sa construim. Aceasta e atitudinea. Si daca dam un sfat, il dam cu toata deschiderea si in folosul cetatenilor. Aprecieri ,pentru munca ce s-a facut, ca sa fim un candidat cu potential si cu sanse. Continuam proiectul asa cum il sustine si administratia, si cred ca si asociatia. Cetateniii vor sa fie mai multa transparenta in programe si in cheltuirea banilor, si daca se poate sa ne lasati sa va sustinem mai indeaproape , asa cum zicea dl Ungureanu, pentru  ca la un moment dat am avut senzatia ca va deranjam intreband  ce faceti acolo si stiti bine ca a fost o discutie tensionata peste care am trecut. Finalmente, ne-am dat seama ca avem o realizare pe care o vom finaliza in urmatorii ani. Trecem la urmatorul punct.

D-ul Stefan Teisanu: Noi vrem sa ne retragem, va multumim pentru invitatie, si eu doresc sa multumesc partidelor politice care in acesti 6 ani ne-au sprijini impreuna cu societatea civila care s-a constituit. Am lucrat bine si cu reprezentantii P.S.D., si cu reprezentantii UDMR  si cu reprezentantii  P.N.L. Felul in care a colaborat politica cu acest proiect a fost un exemplu de bune practici. Va multumim.

Punctul 3. Dezbatere electorala cu candidatii jud.Cluj la Parlamentul Romaniei pe tema “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”

D-ul Iosif Pop: Rugamintea  mea este ca,  odata enuntata tema punctului 3, raspunsurile sa fie cat mai aplicate la tema, pentru a putea sti ce ganditi despre ceea ce noi socotim ca cetateni ca ii trebuie Clujului:

1. Solutii de limitare  a intrarilor auto in Cluj,
2. Solutii pentru facilitarea intrarii  turistilor in Cluj (Clujul nu are un loc unde sa parcheze autocarele, in afara de zona din fata Salii Sporturilor),
3. Solutii pentru traversarea rapida a orasului si pentru acces rapid in cartiere;
4. Sansa finantarii centurilor ocolitoare, dar si a legaturilor cu autostrada. Cand s-a lansat proiectul autostrada Transilvania, prima cerinta exprimata de vocea societatatii civile  a fost  aceea ca  pentru  accesul in/din Cluj sa avem o sosea rapida care sa faca legatura intre autostrada si oras, pentru ca autostrada se va face oricum-nevoia o va impinge spre realizare. Dar centura  trebuie sa existe pentru ca altfel ne sufocam. Si daca gasiti alte solutii de traversare mai rapida a orasului si de degrevare a  circulatiei in oras, va rugam sa ne spuneti. Daca iesim cu o gandire comuna, daca aderam la o solutie comuna, am putea sa o sustinem fie printr-un Prim-ministru sau prim viceprim-ministru sau poate prin toti cei alesi in Parlament. Dar de regula Parlamentul  este la elaborat legi, nu la impartit bugete pe proiecte.

D-ul Csoma Botond: Domnule Pop si distinsi oaspeti, acest oras a avut proiectele facute intodeauna pe 50 de ani inainte. Dinstinsi domni in 1967, 1977, in 1988 au descris toate problemele,  inclusiv la proiectele de executie din 88. In aceasta perioada de proiectare, prin planul de sistmatizare, o serie de elemente din el s-au construit. Studentii de anul 2 de la constructii care spun ca se poate face un tunel dedesubtul  orasului pentru transportul  auto de obicei pica. Cu toate acestea, cred ca sunt printre putinii cei care pe de-o parte au citit planul de mobilitate care a fost adoptat de Consiliu recent, 300 si ceva de pagini (2/3 e descrierea tehnica si nu ceea ce propune) si avem o serie de probleme prin necorelarea documentelor adoptate de Consiliu. Si aici studiile de circulatie in 4 etape, unde suntem la etapa 2 ,2 si ¼ si dezvoltarile nu au mai fost continuate: spre exemplu, strada Avram Iancu care nu este cu sens unic. PUD-ul nu prevede elementele propuse pe planul de mobilitate.  A III-a problema este ca o buna parte din propunerile  dansilor: axe alternative sud-nord, est si vest sunt perimate datorita deciziilor administrative gresite si nu mai pot fi facute. Ganditi-va la prelungirea strazii Cehoslovacia, care este continuarea  de la podul Garibaldi intr-un sens sau altul sau proiectele propuse a nodului N, numarul 2, din care o parte exista  si este propusa inca din anii 1976, 77. La ora actuala conditia oricarei negocieri  a formarii unei majoritati parlamentare din partea noastra este conditionata de finalizarea, pe de o parte, a tuturor autostrazilor transilvanene pana in 2020. Cine nu se angajeaza sa nu conteze pe noi, pe langa celelalte probleme pentru ca suntem in 2016. Nu stim ce resurse vor sta la dispozitia noastra dupa 2020. Daca continuam tot asa cu dezvoltarile de infrastructura, atunci poate ca nu le vom avea. Cred ca sunt foarte clare propunerile, mai putin drumul expres de sub Somes. Cred ca este suficietnt de clar ce poate fi facut intr-un timp  scurt si mediu si care sunt rezultatele  acestor interventii. Dupa parerea mea, cred ca cel mai urgent lucru in aceasta clipa, si vor trebui facute demersuri , este axul de-a lungul caii ferate care trebuie continuat. Iar de 2 ori am pierdut termenul de depunere pentru punctul internodal de la aeroport, si batem pasul pe loc cu problema  Garii mici, si a problemelor legate de autogari. Cred ca va trebui sa ne schimbam putin mentalitatea de administrare a  acestui areal. Intentionat am spus areal pentru ca vrand, nevrand, e foarte adevarat, toata lumea se gandeste doar la zona lui adminstrativa. Nu mai exista asa ceva. Sunt localitati interconectate, fie ca vorbim de Floresti cu Cluj, Gilau cu Cluj, sau Floresti cu Baciu. Dar traim intr-un spatiu unde lumea s-a schimbat. Exista un trafic intre Floresti si Cluj mai mare decat intre Bucuresti  si Ploiesti. Pe aceasta cale vreau sa multumesc domnilor care mi-au pus la dispozitie materialele la care au lucrat si le-au regasit in arhiva Consiliului Judetean. Va stau la dispozitie.

D-ul Iosif Pop: Multumim. Noi contam totusi ca separat de conditionari sa ajungeti si la fapte, pentru ca noi ,ca si cetateni, nu mai suportam amanari si justificari, si va marturisim ca ne este greu sa nu injuram atunci cand stam blocati in trafic.

D-ul Ovidiu Nistor: Buna ziua. Sunt candidat la Camera Deputatilor din partea partidului Uniunea Salvati Romania. Noi ne-am gandit la  6 proicte realizabile in term mediu si lung. Primul ar fi realizarea inelului sudic care va avea rolul de strada colectoare interna a orasului. Acest inel poate fi vazut si in noul P.U.G. O alta  idee ar fi un tren urban regional, pe calea ferata, care sa conecteze toata zona metropolitana care sa mearga de la Radaia pana la  Dej inclusiv, sa aiba diverse statii atat in localitatile adiacente Clujului cat si in interiorul orasului. Acest tren urban s-ar putea realiza pe infrastructura deja existenta si anume calea ferata, va conecta si aeroportul, avand traseu pe langa aeroport, va conecta si aeroportul de zona industriala; prevedem ca zona industriala din estul orasului se va dezvolta foarte mult si va sustine si parcurile industriale. Un alt aspect ar fi benzile dedicate transportului in comun, a carei dezvoltare a inceput pe toate arterele din oras. Ar mai fi un drum express: un fel de centura ocolitoare a Florestiului la nordul drumului european care ar decongestiona tot traficul Cluj-Floresti, Floresti-Cluj. Acest lucru ar putea face posibila si introducerea tramvaiului din Cluj pana in Floresti, prin decongestionarea arterei actuale, care ar fi al 5-lea proiect. Si ar mai fi coridoarele pietonale si cicliste din interiorul orasului.

D-ul Mihai Gotiu: Noi venim cu aceste propuneri, dar in acelasi timp asteptam si propunerile dumneavoastra pentru a le sustine. Noi ne-am saturat ca si Clujul sa fie ocolit si izolat pe harta Romaniei, nu stiu de ce, dar este o invidie fata de cum s-a dezvoltat la un moment dat, asta fiind si unul din motivele pentru care am intrat in politica. Eu am studiat inclusiv la Viena si promovat in societatea cvila conceptul de oras pentru oameni nu pentru masini, cu tot ce inseamna acest lucru. De aceea, legat de dezvoltarea orasului, vrem sa vedem si cum vedeti dumneavoastra lucrurile si pe viitor astfel de intalniri sa aiba loc nu doar in campania electorala.

D-ul Iosif Pop: Propunerile noastre sunt trimise la Primarie, sunt inregistrate, cam tot ce am colectat de 10-12 ani incoace, dar nu vrem sa le impunem, ci doar sa auzim cat de departe  sau de aproape ne sunt ideile de cela ale administratiei si  daca putem sustine sau nu putem sustine   din punct de vedere civic anumite proiecte. Primaria a anuntat o consultare publica, cum sa tarifeze in centrul orasului astfel incat  sa nu mai intre nimeni sau sa nu mai stea nimeni decat o ora, iar apoi sa plece sau sa plateasca o taxa majorata. Ar trebui si solutii alternative altele decat simpla tarifare – din punct devedere al circulatiei, al stocajelor, al eliminarii blocajelor si abia dupa aceea sa punem tarifele si apoi sa vedem cu banii ce vin din amplificarea tarifelor unde-i ducem. Caci, vorba domnului profesor, nu avem atatia bani sa cumparam atatea cladiri, desi am vandut multe. A fost o comisie aici la Primarie care 5 ani de zile a vandut cladiri ca intr-o competitie. Am obtinut 800-1200 euro/metrul patrat. Banii obtinuti s-au dus, dezvoltare nu am facut, iar acum ne plangem ca  nu avem infrastructura. Iar odata cu depunerea acestor propuneri am cerut dezbatere publica. Ne-au promis in scris ca vor face dezbaterea publica. Atunci vom detalia solutiile care vin din societate dar si din mediul candidatilor politici pentru ca noi contam pe sprijinul parlamentarilor.

D-ul Mihai Gotiu: Legat de ceea ce spuneti dvs., eu insumi, inclusiv la Viena, in perioada in care eram acolo, testam solutii provizorii de obicei pe 6 luni,sa vedem cum functioneaza.Iar dupa 6 luni se ia o decizie, se face o consultare publica si in functie de rezultatele date de aceasta perioada noua se iau noi decizii.

D-ul Alexandru Cordos: Buna seara! Sunt candidat la Senatul Romaniei din partea P.R.U. As vrea sa va salut si sa apreciez efortul pe care de multi ani Consiliul Civic Local il face in atragerea opiniei publice locale si nu numai. Sigur ati pus si dvs. intrebarea, eu m-as fi asteptat sa fie prezent cel putin un reprezentant al Primariei Municipiului Cluj-Napoca, al celorlalte primarii, cel putin  reprezentanti ai comunelor invecinate, pentru  ca este vorba despre una din problemele mari care pana la urma intr-o forma sau alta ne afecteaza – problema traficului. Sunt foarte multe propuneri, inclusiv cele ale colegilor de la USR care deja exista. Legislatia este din nou suficienta in acest domeniu, atat nationala, cat si europeana sau chiar si locala. Intrebarea majora este daca avem sau nu vointa politica sa facem aceste lucruri. Pana la urma, vrem,nu vrem, suntem oameni, si reprezenam oameni care, sub o forma sau alta, au aceste nevoi. Avem un plan urbanistic general care s-a facut relativ recent, s-a modificat. Mai are inca unele probleme. Acum, ne punem problema ca nu sunt cuprinse toate solutiile pentru zona metropolitana. Asta este o decizie a Consiliilor Locale din zona metropolitana, iar noi nu mai putem facem nimic.

D-ul Iosif Pop: Daca exista aceste proiecte, decizia politica este cea care da sansa realizarii lor. Pentru ca nici municipiul, nici orasul, nici judetul, nu are acel excedent de bani. Banii se duc la Bucuresti si se intorc dupa cum ii impart cei care sunt la putere. Aici este si scopul dezbaterii noastre.

D-ul Alexandru Cordos: Exact acest lucru doresc sa va spun si eu si va dau dreptate. Pentru ca atat timp cat se cheltuiesc sume enorme, putem sa sarim de cealalta parte a finantarii. Cand a fost ultima dezbatere locala reala si corecta cu parlamentarii pentru sustinerea unor proiecte majore? De acum 6 ani? Dvs. Consiliul Civic Local sunteti singurii care ati facut aceste dezbateri serioase. Si mai doresc sa va intreb ceva. Cand vom reusi sa clarificam cine poate rezolva problemele din zona metropolitana? Noi parlamentarii? Municipiul Cluj-Napoca? Cand vom lamuri aceasta problema? Nu exista inca niciun proiect serios, mare pe aceasta zona, desi se puteau atrage multe fonduri. Nu s-a putut rezolva proiectul Centrul Integrat de deseuri de ani de zile in Cluj. Vrem sa facem ce anume – e bine ca vrem, dar nu noi am fost cei care nu am stiut sa gestionam. Bani au fost multi,acolo la Consiliul Judetean penru acel proiect. Unde sunt? Acum nu sunt nici banii, nici proiectul. Nu am putut termina nici acel terminal – o legatura intre aeroport si zona de transport feroviar, sustinut de toti parlamentarii. As veni cu cateva sugestii: Prelungirea centurii Valcele-Apahida – cel putin eu si domnul senator Nicoara si inca cativa , am facut foarte multe demersuri, lobby peste posibilitatile noastre de parlamentari, si nu s-a reusit. Este totul intr-o faza de proiect de decongestionare a traficului care nu ar mai trece prin Turda pentru ca efectiv darama casele. O centra ocolitoare ar fi binevenita. Dar noi continuam tot cu drumul national in loc sa prelungim 7 km si sa finalizam cu asta. S-a incercat prelungirea impreuna cu R.A.T.U.C.  spre Apahida, spre Feleacu, spre Floresti, dar e insuficient. De ce nu s-a incercat si acest proiect, cu tramvaiul? Tot ce s-a facut cu el a fost foarte bine. Si s-au facut lucruri foarte  bune in municipiul Cluj-Napoca. Din pacate cred ca cei care vor fi noi in Parlament daca vor dori ca impreuna cu administratia (liderul fiind pana la urma Muncipiul Cluj-Napoca)  prin anumite parghii vor reusi: prin legea bugetului de stat, si v-as ruga sa o luati in consideratie in noul buget. Este un lucru realizabil, cu o anumita suma, desigur care sa cuprinda sustinerea proiectelor din zona metropolitana, daca este o vointa politica.

D-ul Iosif Pop: Societatea civila clujeana dezbate, cere si va mandateaza. Sa nu considerati ca faceti un lobby pro-domo .

D-ul Narcis Somesfalean: Buna seara! Sunt cetatean al municipiului Cluj-Napoca si candidez pentru Camera Deputatilor din partea Partidului Romania Unita. Vreau sa multumesc CCL pentru aceasta invitatie pentru care ma simt onorat si as dori  sa amintesc ca in trecut m-am mai implicat personal  intr-un proiect , in 2002. Am venit cu o idee de a amenaja albia raului Somes, cu destinatia de alee pietonala si pentru biciclisti si sunt bucuros ca astazi acest proiect este finalizat. Astazi as dori sa punctez 3 elemente principale. Primul este legat de transportul in Cluj-Napoca, al II-lea:  pozitia municipiului si a judetului Cluj in regiunea de N-V,  si al treilea element la care as dori sa fac referire este partea de finantare cu ajutorul careia aceste proiecte pot fi puse in practica. La primul proiect, la nivelul municipiului Cluj-Napoca  am identificat cateva elemente si anume: delimitarea si localizarea unor cartiere pe prioritati de transport public; aici as dori fac referire la cartierele cu rezidenti sezonieri: studentii care populeaza municipiul cu cate zeci de mii de autovehicule in fiecare an. Aici as veni cu propunerea de a realiza linii de maxi taxi intre diversele locatii-domiciul acestora si facultatile din Municipiu. De asemenea, reorganizarea centrului Cluj-Napoca cu autovehicule ecologice. In centrul Clujului se gasesc multe institutii care sunt vizitate zilnic (Tribunalul, Finantele si alte institutii)  unde transportul ar putea fi  asigurat prin anumite vehicule care sa circule in Centru. In ceea ce priveste punctul 3- interconectarea zonei metropolitane Floresti-Apahida cu vehicole de transport cu mare capacitate in perspectiva dezvoltarii acestor zone si al cresterii numarului  de pasageri anuali. Toate aceste proiecte vor fi realizate in etape astfel sa nu puna la incercare adaptabilitatea cetatenilor. Al II-lea aspect, la nivelul judetului Cluj si a zonei metropolitane doresc sa reamintesc ca toata zona de N-V a tarii a fost scoasa din reteaua prioritara C.O.R, si anume programul TEN-T.Aceasta retea asigura interconectivitatea tuturor zonelor metropolitane la nivel european  In calitate de viitori parlamentari este de datoria noastra sa asiguram reintroducerea la nivelul Comisiei Europene a masterplanului pe termen scurt, mediu si lung, si anume reintroducerea zonei de Nord-Vest in acest masterplan. As dori sa trec la ultimul punct: exista 2 posibilitati de finantare. Primul prin  programul TEN-T, al doilea este programul POS-T. In functie de directiile lor de finante, putem gasi solutii pentru judetul Cluj, dar si pentru regiunea N-V care ar fi un sprijin pentru noi in relansarea masterplanului pe termen mediu si lung. Si, in ultima instanta, avem posibilitati de finantare si de la Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD).

D-ul Marius Nicoara: Multumesc pentru invitatie. Am ascultat cu mare interes tot ceea ce s-a spus pana acum. Poate ca nu toata lumea intelege care este rolul nostru si puterea unui parlamentar. Aici amintea si d-ul Cordos de presiunile pe care le-am facut in Parlament prin interpelari si alte mijloace legale disponibile, de lobby-ul facut impreuna penru a lega autostrada de centra Valcele prin construirea a 7 kilometri. La ultima interpelare ni s-a raspuns de catre Guvern ca va fi inclusa in bugetul de finantare pentru anul viitor. Au fost anumite chestiuni care s-au discutat pe care Primaria le face. S-a facut referire la zona metropolitana care nu este neaparat doar Cluj-Floresti, ci e mult mai larga.  Guvernul este cel care are toate parghiile necesare, si daca suntem in echipa guvernamentala sigur putem sa facem presiuni de lobby cu sanse mai mari de succes, in sensul firesc ca nu le facem pentru noi, ci pentru cetatenii care ne-au votat. Referitor la Primarie, as aminti proiectele sale de parkinguri: Primaverii nr. 8, Mogosoaia 7, in Hasdeu, parking subteran in zona Catedralei Greco-Catolice, la Albac-Azuga, Trotusului, Liviu Rebreanu, Baita, Alverna, Padis, in diverse faze. A mai in ultimul timp peste 1500 de locuri de parcare. Pe parte de trafic, s-au facut aici in sedinta propuneri foarte pertinente pe care Primaria le are in studiu. De exemplu, realizarea unei benzi dedicata circulatiei mijloacelor transportului in comun pe Bulevardul 21 Decembrie. Este in curs de finalizare si lucrarea pentru cele 237 de locuri de parcare de pe strada Navodari si multe altele de care Primaria se ocupa, dar dureaza.

Referitor la centura ocolitoare am constatat ca nu multi stiu ca exista in masterplanul general elaborat de Ministerul Transportului si aprobat de Guvern si trimis Comisiei Europene, o centura care se numeste TransRegio Feleac sau ED35. Are o lungime totala de 38,3 km si un cost estimat la 126,3 de milioane de euro si se realizeaza pe niste etape, pe niste centuri. E mai important sa spun ca noi ca si parlamentari putem sa ne angajam sa facem lobby pentru astfel de proiecte, proiecte cu finantare europeana mai ales sau pentru alte idei: pana cand se va face exproprierea pe Buna Ziua, sa se faca un singur sens si cu un sens giratoriu pe Calea Turzii in dreptul strazii Mihai Romanul. Si cred ca ar fluidiza traficul. Eu cred ca se poate veni cu astfel de propuneri intrucat Primaria tine cont de ele si le ia in studiu.

D-ul Zoltan Coraian: Buna ziua. Sunt directorul general al Asociatiei de dezvoltare intercomunitara zona metropolitana Cluj. Am observat ca agream cu toti aceleasi solutii. Problema este fezabilitatea lor si punerea in practica. As discuta mai intai de vestita centura metropolitana InterRegio Feleac de 38,3 km – am reusit pe ultima suta de metri si prin lobby-ul actualilor parlamentati, sa introducem acest proiect in Masterplanul general de transport al Romaniei si in lista de finantare pentru Programul Operational de Investitii Majore. Proiectul era impartit in 2 faze, in planul Guvernului. O faza este portiunea dintre nodul de autostrada de la  Gilau pana la intersectia de la Cora, si faza a doua era.

De la Cora la Centura Clujului. Ca atare am cautat solutii sa putem demara proiectul mai repede. Prioritizarea proiectului pentru 2016-2017 este rezultatul muncii Primariei si a parlamentarilor de Cluj. Blocajul implementarii sale la momentul actual revine desfintarii C.N.A.D.N.R. si noua companie de investitii care a inlocuit-o, prin Hotarare de Guvern, nu putea sa genereze proiecte de investitii noi si ar fi intarziat proiectul cu 3-4 ani, ceea ce pentru Cluj este inadmisibil. Ca atare, am cautat solutii pentru a demara proiectul mai repede si am reusit sa initiem alte 2 hotarari de Guvern si sa le trecem prin Parlamentul Romaniei. 1. Mandatarea CNADNR de a porni anumite proiecte de investitii 2. Autoritatile locale pot face studiul de fezabilitate si proiectele tehnice care vor fi predate CNADNR-ului sau noii companii de investitii rutiere sa le puna in practica.

D-ul Emanoil Tudose: D-ule Director, am nevoie de o precizare: Cum considerati dvs. ideea acestei centuri metropolitane care, de la Cora pana in Manastur in capat,  se suprapune pe circulatia majora a orasului: care leaga cartierul Manastur de cartierul Grigorescu.

D-ul Iosif Pop: Adaug si eu o intrebare: Despre centura de Sud  uitati sa ne spuneti cate ceva ?.

D-ul Zoltan Coraian:  Practic aceasta centura porneste din Gilau pana la intersectia Cora; al doilea segment va fi in Floresti inzona Uzinei actuale de apa, unde trece printr-un viaduct de 1 km peste uzina de apa  si peste soseaua nationala fara sa se intersecteze cu UTM-ul (?)

D-ul Emanoil Tudose: La vremea respectiva noi, societatea civila am protestat vehement si la aceasta lucrare nu s-a primit avizul de mediu pentru ca a traversa un canal de apa pe un pod pe care circula diverse autovehicole care transporta si cisterne cu chimicale reprezinta un real pericol pentru rezerva strategica de apa a Clujului. Ulterior, nu stiu cum, s-a aprobat acest proiect.  Vreau raspunsuri tehnice cu toate avizele pentru aceste aprobari. Tot CNADR a bagat Clujul in cofa facand traseul intre Cluj si Muntii Apuseni, lasand descoperita toata Campia de Vest a Transilvaniei in legatura cu autostrada: Gherla,Dej s.a.m.d. fara sa ne intrebe si pe noi, pe clujeni. Iarasi: cum poate fi implementat studiu de mobilitate urbana aprobat   la 3 ani de la aprobarea P.U.G.-ului. ?

D-ul Coraian: In ceea ce priveste P.U.G.-ul la corelarea dintre P.U.G. si P.N.U.D. ,pe modelul de dezvoltare urbana durabila, in contextul programului de mobilitate urbana. am avut discutii la nivelul Agentiei de Dezvoltare Regionala: legislatia prevede acum ca PUG-ul trebuie sa se caleze pe P.N.U.D. si C.S.I.D.U., dar in momentul aprobarii P.U.G.-urilor majoritatii municipiilor resedinta de judet, aceasta prevedere nu  exista, nu exista P.N.U.D. si strategii integrate la nivel national, doar strategii la nivelul municipiilor resedinta de judet.

D-ul Emanoi Tudose: Exista legea cu strategia, obligatia sa supervizezi strategia si obligativitatea studiului de circulatie avizat si aprobat de COR ?

D-ul Zoltan Coraian: Studiul de circulatie nu este acelasi lucru cu strategia de mobilitate. Noi incercam sa gasim solutii pentru a le aplica impreuna cu dvs.

Centura ocolitoare de la Valcele de 16 km se va face. Pana acum autorizatiile de constructie, certificatul de urbanism au fost refuzate de Consiliul Local din Tureni, fiindca proiectantul nu a tinut cont de P.U.G.-ul comunei Tureni. Pe de alta parte, legislatia Achizitiilor Publice in care un proiect din Buzau castiga prin premiul cel mai mic si am stat 2 ani de zile pe un simplu proiect ca asa a fost castigat prin legea respectiva. Acum este autorizatie de constructie si in primavara ne vom apuca de lucrarea respectiva, speram prin C.N.A.D.N.R.

D-ul Iosif Pop: In planul de mobilitate, intr-adevar, multe solutii sunt date bune, dar nu sunt conforme cu P.U.G.-ul.

D-ul Petre Ungureanu:

Societatea Civila solicita ca viitorii Parlamentari, indiferent de programele proprii ale partidelor, sa actioneze ca o echipa dedicata obiectivelor CLUJULUI: in mod deosebit acolo unde este necesara sustinerea Administratiei Centrale :

• infrastructura care sa lege Clujul de Proiectele Nationale de Autostrazi
• infrastructura de Cai Ferate magistrala Bucuresti Brasov Cluj Oradea
• promovarea unui articol de lege , care sa ofere judetelor cu o  contributie substantiala la BUGETUL tarii , un procent proportional cu contributia  acestora la BUGET

D-ul Vasile Mitrea: Foarte multe din problemele discutate aici sunt existente deja in documentatiile din 1965, inclusiv prima centura ocolitoare a fost prevazuta de atunci. Din pacate, administratiile urmatoare nu avut in vedere acest lucru.Pana in  1989 se putea descurca si fara aceasta ocolitoare. In momentul de fata cand avem 516 de masini ca densitate, depasind norma de 300, problema a deveit deja foarte acuta. Era normal ca in cei peste 20 ani de dupa 1989, Clujul sa isi clarifice care este pozitia sa in sistemul teritorial national, in reteauade orase nationale si daca se putea si pe plan international. In momentul de fata Clujul nu are o vocatie,  deci nu se stie, inclusiv din Planul Urbanistic General,  cam ce loc am vrea noi sa ocupam din punct de vedere cultural, administrativ, industrial s.a.m.d. Aceasta lipsa de tinta pe o perioada de 20 de ani, nu poate decat sa duca la dezavantaje, se pierd an de an tot felu lde atuuri. La un moment dat se punea problema unei nise pentru Cluj. Eu cred ca nu ar trebui sa se puna problema unei nise, ci sa fie o  gandire la nivel regional si national. Plecand mai departe de la aceasta problema, as aminti ca zona metropolitana propusa este un proiect de o mare modestie. Ce inseamna o arie metropolitana? O arie metropolitana tine sema de niste interese a unei zone care trebuie sa se dezvolte  pe baza carora se alcatuieste aceasta arie metropolitana. Noi am ce am facut?  Noi am adunat  19 comune care fac parte din vecinatatea Clujului fara sa ne gandim care este relatia noastra cu Apusenii, cu Somesul, care e relatia noastra cu orasele din vecinatate. Mai devreme sau mai tarziu daca acest municipiu nu isi gaseste niste parteneri care sa il ajute sa depaseasca aceste momente dificile, va pierde pe termen lung.  Aceasta lipsa de vocatie mi se pare unul dintre  defectele dezvoltarii Clujului. D-ul Primar a comandat o strategie la nivelul Universitatii Babes-Bolyai care  a venit cu 23 de proiecte, fiecare vroia ceva: Unul dorea sa se faca un oras al biciclistilor, unul pleda doar pentru un oras al culturii si tot asa, pentru alte nise. Cum s-a putut comanda aceasta strategie si care a fost avizata dupa aprobarea P.U.G.-ului? Cum poate administratia sa coreleze P.U.G.-ul cu ce prevedere aceasta strategie? Am recomandat Primariei sa infiinteze un colectiv destrategie urbana independent politic care sa urmareasca prevedrile P.U.G.-ului, precum si ceea ce se intampla la nivel national si international. Si sa se remedieze directiile care sunt gresite – pentru acest lucru ar fi trebuit sa fie si asa numitul city manager.  Care e echipa care a facut treaba aceea, iar aici societatea civila trebuie sa fie mai ferma, politicul – angrenat mai ferm iar dezbaterile pe care le face Consiliul Civic Local sa fie mai dese si cu ecou si in presa, nu doar la primarie,  care le pune in dosar si uita de ele.

D-ul Iosif Pop: am bifat 2 lucrari cerute dupa ce s-a facut P.U.G.-ul, si cu atat am ramas. Strategia si mobilitatea urbana sunt 2 bife pe care nu le mai urmareste inca nimeni. Dar le-am votat in Consiliu si suntem mandri ca le avem, dar deocamdata atat.

D-ul Csoma Botond:  Ar trebui sa ne axam pe realizarea acestor investitii, pentru ca planuri avem si la nivelul municipiului si la nivel judetean . De 10 ani de cand sunt eu consilier local tot discutam de aceasta autostrada urbana sudica ocolitoare si nu s-a realizat. Tot de 10 ani  discutam despre Filarmonica, de un parteneriat public-privat care inca nu s-a realizat. Eu am propus de mai multe ori sa luam un credit cum am luat si pentru Sala Polivalenta, pentru ca am vrut sa fim capitala culturala europeana, nu am putut. Dar acum a zis d-ul senator: vrem sa fim capitala culturala a Romaniei. Atunci municipiul ar avea nevoie de o Sala pentru concerte la Filarmonica la standarde europene. Noi ca parlamentari avem mijloace limitate, Guvernul este cel care aloca bugetul, dar as dori sa punctez cateva lucruri: despre majorarea tarifelor la parcarile din centru e gresit sa spunem ca nu facem aceasta majorare pana cand nu avem parkinguri alternative. Cred ca o alternativa ar fi utilizarea transportului public in comun, nu neaparat masina pentru toti cei care vor sa vina in centru. Totusi nu in toate zonele  Clujului, dar totusi in foarte multe dintre ele transportul public este destul de dezvoltat. Este o alternativa cel putin pana la finalizarea actualelor parkinguri aflate in constructie, cum este cel din zona Catedralei Greco-Catolice. In privinta prioritizarii acestor investitii, cel mai important pentru Cluj pentru ca traficul sa nu se blocheze de tot  ar fi aceasta centura ocolitoare sudica. Atunci daca cineva vrea sa ajunga din Manastur in Marasti, de exemplu,  nu trebuie sa treaca prin centrul orasului. Nu se poate amenaja o zona exclusiv pietonala in centru pentru ca o mare parte din trafic trece prin centru.

D-ul Iosif Pop: Credeti ca daca centura ocolitoare va fi pusa in folosinta, centrul se va degreva?

D-ul Csoma Botond: Nu , nu cred. O parte (doar) se va degreva.

D-ul Iosif Pop: Cat timp ar trebui ca la intrarea dinspre Oradea sa se faca o platforma betonata pentru 1000 de masini? Ce tarif sa pui acolo ca sa il determini pe om sa isi lase masina acolo, care vine din localitati precum Zalau?

D-ul Csoma Botond: Nu exista finantare.

D-ul Iosif Pop:  Primaria Cluj a beneficiat de foarte multe finantari, nu a avut restrictii.

D-ul Iosif Pop: In Consiliul Local ar trebui sa discutati hotarari simple si practice pentru nevoile orasului.

D-ul Csoma Botond: Centura Sudica si parkingurile sunt 2 proiecte care se vor corela.

D-ul Iosif Pop: Cu parkingurile construite in zona istorica si centrala nu facem altceva decat sa aducem  oameni si masinile lor in centrul Clujului.

D-ul Csoma Botond: Lipsa de finantare nu a fost singura problema. In multe zone avem probleme juridice, unde situatia este incerta si din aceasta cauza nu am putut proceda. Retrocedarile sunt  o problema reala, precum in cazul Palatului Banffy de care ati amintit. Sunt foarte multe terenuri in litigiu unde nu se poate investi.

D-l Iosif Pop: Primaria vrea donatii (de terenuri pentru parcari,pentru strazi, etc.),aproape la fiecare aprobare de constructie. Sunt de acord sa ofer, dar comunitatea ce facedin banul public dat CL?

D-ul Csoma Botond: Sunt  cerute pentru interes public nu pentru interesul Consiliului Local. In Occident, daca un investitor propune un proiect, Primaria spune ok, dar poi sa faci si un parc, o gradinita, care sa satisfaca interesul public.

De ce credeti ca prin centura sudica nu s-ar diminua traficul, daca puteti sa prezentati argumente in acest sens.

D-ul Iosif Pop:  Pentru ca legatura cu centura din  centrul orasului nu este rezolvata de niciun fel.

D-ul Csoma Botond: Legatura nu este pentru a ajunge in Centru, ci pentru a ajung din Manastur in Marasti si din Gheorgheni in Zorilor.

D-ul Pop: De acord. Dar solutia pentru cel care intra in Cluj, centura nu ajuta, pentru ca tot vor trebui sa vina in centru sa parcheze, unde au un serviciu sau o problema administrativa de rezolvat.

D-ul Csoma Botond: De aceea exista transportul public, Domnule Pop.

D-ul Pop: Dati-i platforma sa parcheze gratuit la marginea Clujului pentru a nu-si aduce masina in centrul Clujului si atunci va folosi transportul public.

D-ul  Nicoara:  Intradevar centura este de traversare a orasului si nu de acces in centru, dar in seama  Municipalitatii cade sarcina realizarii  bretelelor care vor asigura legarea cartierelor de centura. Sa se rezolve astfel de bretele. Apoi se pot face descarcari si parkinguri in acele zone. Primaria  are si un teren acolo la intrarea in Cluj destul de mare unde se poate face o astfel de experienta. Ceea ce e important pentru viitorii parlamentari: avem un proiect de hotarare de guvern legat de internodal in care statia CFR  se leaga cu aeroportul, in care transportul de marfuri si chiar si de oameni va fi spectaculos.  Din nefericire CNADR este cu Clujul, dar CFR-ul nu mai este cu Clujul. Pozitia pe care ministerul o are este nefavorabila dezvoltarii si ca si parlamentari veti avea obligatia sa va luptati alaturi de mine pentru ca sa realizam acest lucru.

D-l Marcel Duda: Buna ziua, sunt de la partidul Alianta Noastra Romania, cred ca s-ar putea  imbunatati circulatia. Sensurile giratorii sunt foarte utile si ar trebui inmultite. Apoi, semaforizarea de asemenea lasa de dorit. De multe ori pornesti de pe un loc, iar cand ajungi la semafor e deja rosu. Apoi, cu totii stim ca in marile orase europene,  mergem pama in centru si avem unde parca, sunt parkinguri subterane. Si la noi, de exemplu  in piata Mihai Viteazul de ce nu s-ar face un parking subteran cu 3 nivele.

D-ul Zoltan Coraian: Aici ar trebui sa vorbim de problemele legislative de care ne lovim. As aminti 3 proble mari pe care nu le putem reforma la nivelul Clujului si cu care ar trebui sa lucreze in continuare parlamentarii: 1. Managementul Corporatist la nivelul companiilor de stat: CNADNR si mai ales CFR. Ministerul ne spune ca nu are niciun fel de parghie de actiune asurpra CFR e in subordinea sa, dar este independenta. Aceasta este o problema care tine de legislatia nationala. Daca secretarul de Stat incearca sa demareze o actiune de schimbare in cadrul CFR, poate fi sanctionat. 2. Zona metropolitana Cluj: legislativ zona metropolitana exista, insa in fapt fiecare U.A.T. Este independent.Daca Consiliul Local din municipiul meu nu vrea sa ia in considerare strategiile sau propunerile dintr-un plan de comunicare sau strategie integrata, este decizia lui si are dreptul sa facaacest lucru. Nicio lege nu-l obliga sa se incadreze intr-o strategie mai mare. 3. Legea Achizitiilor Publice care produce intarzieri: niciodata administratia pe legislatia actuala nu va putea tine pasul cu investitiile private si cu necesitatea de dezvoltare, la nivelul cererii de locuinte s.a.m.d. Clujul este practic blocat pe dezvoltarea infrastructurii regionale. 2 autoturisme la noi ocupa spatiu cat un autobuz care transporta 150 de calatori.

D-ul Iosif Pop: Ati subliniat si ati punctat bine cateva probleme legislative majore.

D-ul Stamatian: Tot ce pot face eu, nefiind specialist in probleme de circulatie, ci in domeniul sanatatii, este sa adun impreuna toti parlamentarii de Cluj si sa sustinem cauza zonei metropolitane a Clujului. Sa ma duc sa incerc sa ameliorez legea invatamantului valabila, transmisibila de la o generatie la alta. In privina transporturilor. Va dau o veste buna: in prima sedinta de anul viitorul a Consiliului Local se va aproba cofinantarea din partea Primariei a punctului nodal de la aeroport. Exista proiectul, dar termenul de depunere este undeva in februarie. Si de aici incolo, asa cum a spus d-ul Nicoara, trebuie urmarit ca toae lucrurile sa mearga inante.

D-ul Iosif Pop: Tema sensurilor giratorii si a sensurilor unice e caduca. Acum 10 ani era o tema valabila.

D-na Craciun Adina: O sosea pe Somes de la Podul Garibaldi pana la iesirea din Apahida.  O parte pe pamant, o parte suspendat.

Ce s-a realizat de pe Feleac ca a facut 4 poduri si apoi a intrat in pamant?

D-ul Mircea Giurgiu: Drumurile judetene sunt foarte importante. De exemplu, de la Cluj la Baisoara se ajunge foarte greu. Consiliul Judetean promite ca va lua masuri, dar deocamdata nu exista o circulatie fluidizata. La fel si cu drumul de la Cluj la Manastirea Muntele Rece. E mai departe de Cluj, e drept, dar si acei oameni au dreptul ca atunci cand au nevoie sa poata circula. Parlamentul poate sa ajute sa aduca puncte pentru judet, sa gasim fonduri impreuna fiindca e nevoie de implicare si de sprijin pentru toti locuitorii din judetul Cluj.

D-ul Pop: Multumim. O concluzie de la D-ul Zamfir, arhitect.

D-ul Mihai Gotiu: Daca voi ajunge in Parlament voi sustine motivele pentru care trebuie facute aceste investitii pentru ca exista indicatori: la nivelul Vienei fiecare km de bicicleta se calculeaza, se economiseste si bugetul de sanatate. Pot arata in Parlament aceste calcule, precum si legile din Franta unde tocmai s-au introdus faptul ca oamenii sunt platiti sa mearga cu bicicleta la serviciu. Sa aratam de ce aceste costuri care aparent sunt mari, de fapt se justifica pentru ca se fac economii la bugetul de sanatate, la diferite alte bugete. Vorbeam de planul de mobilitate: aici este schimbarea de paradigma: nu ne mai gandim cum ajungem cu masina dintr-o parte in alta a orasului, ci cum ajunge un om dintr-o parte in alta a orasului- cum e mai economic, cum ajunge mai rapid s.a.m.d. Asta se poate face in Parlament si se poate face lobby pentru asa ceva sase justifice toate aceste investitii.

D-ul Pop: Si mai puteti face ceva, sa chemati Guvernul la raport.

D-ul Romulus Zamfir: Cred ca suntem cu totii satui de pareri. De ani de zile urmarim acest final al manageriatului. Manageriatul e o responsabilitate care trebuie sa puna capat la toate domeniile. In momentul in care doresti sa faci, e important in primul rand ca tu sa urmaresti acel ceva pana la capat, sa ai grija sa nu se schimbe legislativul unui anumit obiecitiv. A 2 a parte a manageriatului inseamna ca daca reusesti sa faci acest lucru, atunci ai puteasa sa propui city manageri. Populatia noastra nu este la nivelul unui city manager pentru ca acela are drept de veto. Adica el nu poate fi contestat. La noi, oamenii nu fac diferenta intre instructie si cultura. Poti sa ai cultura si sa nu ai instructie si invers. La noi ele sunt confundate sau bagate in aceeasi oala. Din cauza asta pot sa va spun, unele rezultate: sensul giratoriu dintre Buna Ziua si Calea Turzii este subdimensionat, din start facut prost. In 30 de ani nu s-a intamplat ca o coada de masini sa ajunga pana sus acolo la benzinarie. Deci in loc sa facem mai bine, facand sensul giratoriu prea mic la trafic, de fapt l-am blocat. Asta e doar un exemplu si stiu foarte multe cazuri. Aeroportul: s-a cerut acum 10 ani dublarea intrarii la aeroport printr-o modernizare. Toata banda urma sa intre pe actuala portiune care duce la Gherla. In timp, odata cu construirea autostrazii, pentru siguranta aterizarilor, banda ori va fi inchisa, nefolosita, ora va fi sparta. In strainatate se lase o pauza de 2-3 saptamani intre lucrari. Daca ai facut o greseala, ii platesti si pe urmatorii investitori. La noi, spun ca o lucrare dureaza 2 ani si de fapt dureaza 10, 8 luni in loc de 2.

D-ul Iosif Pop: O concluzie gospodareasca si economica. Clujul, cu toata forta lui economica, cu toate impozitele pe care le aduna, nu este in masura sa se autofinanteze. Chiar daca i-ar ramane toti banii nu este in masura sase autofinanteze incat sa-si permita investitii majore. Si ne-a demonstrat ziele trecute, chiar Primul Ministru, dar si altii, ca cifrele nu se potrivesc inca. Daca ai o sustinere economica puternica, poti sa ajungi la faza in care metropola cu zona (orasul nu poate duce totul singur fara sustinerea zonei) poti sa gandesti pete 30 de ani, ca ajungi sa-ti faci investitiile pe forta ta. Apropo de ce sustine UDMR ca toti banii sa ne ramana aici: iata ca in Secuime raman foarte multi bani si nu se descurca pentru ca in momentul in care nu stii sau nu poti  sa gestionezi situatia, esuezi. In conditile acestea, privind din zona strict economica si gospodareasca, un suport din bugetul central trebuie sa fie sustinut de toti parlamentarii de asa natura incat obiective mari de infrastructura (despre care nu s-a discutat decat intr-o anume masura) sa poata fi edificate pana prin 2020-2021. Dar astazi in Cluj, daca vrei sa circuli la o ora de varf pe la 9.30, iti trebuie cel putin 3 ceasuri din Floresti pana la Someseni. Asta nu se numeste de niciun fel administratie buna. O solutie ar fi o sosea rapida peste Somes, pe care o ridici la 40-50 de metri asa cum au facut japonezii la Tokyo:  au ridicat circulatia deasupra orasului si au scapat si de zgomot si de poluare si de ingramadeala.

Indemnul nostru este: haideti cand se va organiza dezbaterea publica din partea Primariei sa punem pe masa idei sa iasa un studiu  de buna calitate si dupa aceea sa vorbim de proiecte. Pentru ca noi vorbim acum de dorinte de a iesi dintr-un impas. Ele au o anumita tehnologie pentru a finaliza tot ce am discutat, pentru a  merge impreuna.

Secretariatul CCL