Reuniunea CCL – 14.12.2016.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: miercuri,14 decembrie 2016.
Locul de desfasurare: Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca (sub rezerva confirmarii)
Presedinte de sedinta: d-na Claudia Anastase

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

Materiale anexe:

• Analiza HCL 28.11.2016
• Sinteza stadiu – mecanisme de implementare, monitorizare, evaluare a strategiei de dezvoltare a Clujului
• Executive summary – Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020
• HCL 315-1
• HCL 422
• HCL 523

Proces Verbal

Incheiat azi, 14.12.2016, cu ocazia reuniunii lunare a  Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, reuniunea Consiliului Civic, a avut ca invitati candidati ai partidelor la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, reprezentanti ai administratiei locale, membri, public interesat, si  a avut urmatoarea ordine de zi:

1. Informare cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna si luari de pozitie a membrilor CCL. Prezinta: d-ra Alexandra Cotae – secretariatul CCL.
2. Stadiul aplicarii Strategiei aprobate in Consiliul Local Cluj-Napoca – d-na Claudia Anastase.
3. Diverse (Raspunsul Primariei la propunerile CCL, Actiunile si rezultatele CCL, etc.)

La sedinta condusa de dna Claudia Anastase, fost consilier local, au participat reprezentanti ai Primariei Cluj-Napoca si membri CCL.

D-na Anastase: Crezul meu este acea ca mare parte din cee ace pierdem in comunitate, in societate se datoreaza faptului ca ne hartuim adesea nevinovat pentru pentru ca ne este teama sa comunicam. Si pe atunci pe acest subiect pe care l-am iubit si la nivel ideatic si la nivel de creatie proprie profunda, pe acest subiect mi-am dorit intotdeauna sa pastram cea mai frumoasa forma de dialog intre toate partile implicate pentru ca prima menire pe care am vazut-o acestei strategii a fost sa ne stranga aproape. Cateva exercitii de a fi aproape am avut adesea pe feliile din aceasta strategie. Despre unele dintre prioritatile strategiei stim cu totii  ca au evoluat frumos sau au reusit o victore de etapa, daca nu victoria finala care inca nu poate fi contabilizata si analizata in totalitate. Indiferent unde am fost-in Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca sau in orice alta dezbatere ca simplu cetatean am avut tendinta sa iau atitudine fata de un mod agresiv de a analiza o reusita sau o nereusita a colectivitatii din care fac parte. Asa ca astazi i-am adresat o invitatie domnului primar careia mi-a raspuns favorabil. Din partea Primariei a indemnat sa ne fie astazi alaturi  oamenii cei mai potriviti pe subiectul acesta sa ni adreseze. Materialul suport care va este cunoscut – culegerea pe care am facut-o atat din materialul strategiei cat si din hotararile Consiliului Local care au avut un impact asupra acestei strategii. Cu totii sunteti oameni interesati de viata comunitatii si aveti aceasta baza documentara. Mi-am zis ca trebuie sa incepem de undeva. Poate ca exista o anume atipie in materialul meu. Acel “de undeva” pare ciudat pentru ca vine din zona de monitorizare, implementare si evaluare – aspect care pot fi cantarite mai a sfarsitul producerii efectelor strategiei. Dar pentru a fi toti siguri ca toata aceasta cale pe care am ales sa o urmam prin acest masterplan va duce la acele rezultate cu dinamica necesara pe care o invocau creatorii strategiei (dinamica care poate fi reajustata pentru anumite proiecte) ne vor duce intr-o directive buna si noi toti din comunitate vom fi multumiti de rezultate. Urmatorul lucru mi-as dori de la aceasta dezbatere: sa ajungem la cateva concluzii favorabile dialogului care abia incepe pe acest subiect in acest cadru vizand modul de lucru:

• felul in care ne percepem reciproc
• ce ne-am dori noi de la reprezentantul unitatii administrative teritoriale,
• ce si-ar dori reprezentantul Primariei de la comunitate,
• cum putem interactiona altfel decat ciocnindu-ne, cum putem sa facem niste pasi inainte

Pentru dvs. am facut o culegere de 3 hotarari de Consiliu Local cu impact direct pe strategie. Aprobarea strategiei dupa dezbaterile la care multi dintre dvs. ati participat s-a aprobat in Consiliul Local in septembrie 2015 si a avut un element care probabil ne-a activat pe toti. Acolo se propuneau niste intalniri periodice, crearea unor grupuri de lucru, cu elemente specific victoriei acestei strategii. Eu am facut o cautare pe prezentarea publica a Primariei si am pregatit cam tot ce s-a prezentat public cu privire la rezultatele strategiei. Cand zic ce s-a prezentat public nu as vrea sa acuz pe cineva de lipsa de transparenta, ci s-a prezentat public corelativ cu strategia. Sunt, in schimb enorm de multe proiecte care au fost prezentate drept reusite individuale, dar eu as vrea sa ne facem azi un nucleu prin care sa putem comunica unitary, pro sau contra, frumos si civilizat, pe creuzetul-mama, pe tot ce inseamna strategia asta si unde ne regasim fiecare dintre noi, unde putem sa punem umarul, unde putem sa indemnam spre o terta parte a comunitatii noastre care poate sa puna umarul.

A doua hotarare de Consiliu Local viza reconfirmarea strategiei – a fost doar o parte formala pentru a putea intra in etapa de pregatire finala de Capitala Culturala Europeana 2021 si a fost dublata de graficul financiar, scadentarul financiar al acestui demers.

O a treia modificare apartine Consiliului Local si a avut loc in septembrie 2016. Am inteles-o eu in acel moment pentru a sta baza largita la inca un set de proiecte care nu fusesera vizualizate de prioritati immediate in momentul conceptiei strategiei.

Va mai sunt datoare cu inca o explicatie si promit ca intru in substanta etapelor din materialul meu. Mi-as fi dorit sa fie langa noi domnul Hintea. I-a fost adresata o invitatie, dar nu a putut sa fie astazi langa no. Feedbackul de arbitru profesionist l-am fi avut mult mai bine de la dumnealui. Cred ca acea opinie avizata a omului care a creat altceva, parte a echipei care a creat aceasta lucrare va putea sa fie intr-o alta etapa langa noi.

In materialul meu am extras din continutul strategiei viziunea absolut generoasa pe care au concentrat-o creatorii strategiei si pe care a vizat-o comunitatea locala prin Consiliul Local.  Ce mi-a placut intotdeauna a fost trimiterea la interactiune, la participare, la cetatean nu ca simplu beneficiar al unui produs finit creat de Primarie, ci ca participant viu si interactive la viata comuntatii.

“Clujul va fi un model de bună guvernare, cu o administrație transparentă, progresistă, performantă, în care cetățeanul va fi partenerul administrației.”

“Clujul va fi un reper european prin viața sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea și inițiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea comunității, devenind motorul transformării sociale și regenerării urbane.”

“Clujul se va defini ca un oraș european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural.”

“Cluj-Napoca va fi o rețea de comunități interconectate, un laborator al creativității sociale, un oraș cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos și responsabil”.

M-am straduit sa fac materialul cat mai prietenos, e greu sa vorbesti intr-un mod copilaros despre un subiect atat de profund, dar am insistat sa fie asa. Am extras totdata, pe langa aceste aspect de viziune pe care nu am subliniat decat partea nostra interactiva, si factorii strategici cheie, individualizand pe langa inovatie, universitate, 2 concepte si o institutie care ar putea, rupte de comunitate, sa se manifeste doar intr-un spatiu izolat. Am luat ce mi-a placut mie mai mult din aceasta strategie – partea de participare, dorind astfel sa intelegem modul in care se organizeaza creionarea; pentru ca fiind la doar un an de la aprobarea strategiei, chiar daca strategia a furat startul, si diverse proiecte de strategie au evoluat pana la momentul aprobarii in Consiliul Local, as vrea sa vad astazi opinia executivului Primariei cu privire la primii pasi pe care i-au facut in acest demers de a gandi echipe de lucru in aceasta etapa. De ce? Pentru ca acest mecanisme de implementare, monitorizare si evaluare nu le-am definit eu. Acestea sunt definite textual, cuvant cu cuvant, in strategia despre care va vorbesc. Imi apartine cuoarea, pericolul pe care l-am semnalat eu la un moment dat in material de a vedea strategia ca un “to do list” si a ignora factorii strategici cheie. Exact cee ace va spuneam mai devreme: nu vrem sa fie un check list in care bifam niste actiuni fara sa fi simtit inima beneficiarului proiectului respectiv. Din aceleasi ratiuni pentru ca ne-a fot teama, poate, sa comunicam, sau ne-am vanat reciproc in diverse cadre care ne determina sa fim dusmani fara a fi, in realitate, dusmani. In mod special am dorit sa cunoastem “constructia grupurilor de implementare, monitorizare, evaluare , pe baza dimensiunilor strategice din procesul de planificare strategică”. Poate ca nu e aceasta formula pe care s-a lucrat pana in acest moment. Oricum ea a fost cu titlu de recomandare formulata cu cele 3 grupuri. Poate s-au desprins niste grupuri fruntase, poate nu eram pregatiti noi sa interactionam. Poate ca Primaria si-a creat punctul de infrastractura si inca nu a ajuns la acea faza/etapa in care sa atraga oamenii de afaceri sau Camera de Comert in acest dialog. Niciun proiect nu cred ca se poate naste singur, Cu certitudine au fost atrase partile comunitati, dar am vrea sa putem vorbi deschis despre toate aceste subiecte.

In egala masura, as vrea sa va dam ocazia sa ne spuneti ce ati simtit dvs. in implementarea proiectelor, unde nu ne-ati simtit parteneri pe noi, pe societatea civila. Societatea civila as vrea sa spuna cum percepe modul in care a lucrat Primaria pana in acest moment, Si nu in ultimul rand, indifferent de opinia ce o avem despre tot acest demers, sa putem sa spunem la sfarsitul sedintei noastre ca avem 3 aspecte pe care le-am inteles din cele 26 mari parti componente ale acestei strategii si ca urmatoarea noastra intalnire, intr-un cadru pe care ni-l definim impreuna astazi, va fi cu certitudine mult mai aplicata si mai coerenta. Programul de intalnire, component si gradul de activitate – cred ca m-ati inteles de ce mi-am dorit acest lucru – pentru ca mare parte din oamenii de caceasta masa avem individual capacitatea sa facem o multime de lucruri, dar ne e mai greu sa fim stransi laolalta sa facem transferal de valoare spre valoarea colectiva. Am folosit o metafora la sfarsit – “pentru a evita pericolul pe care il nuantase strategia mai devreme. Pentru a Evita pericolul, adica pentru a ajunge la partra de succes a proiectului , am preluat metafora din strategie si cred ca e momentul sa ma opresc lansandu-va si multumirile si bucuria ca ati raspuns frumos chemarii noastre s ava dau posibiltatea dvs, prima data, celor 3 reprezentanti ai administratiei publice locale sa ne spuneti 2-3 elemente din ceea ce ne dorim noi, sa ne spuneti unde am gresit in abordare daca am gresit, ce credeti ca ati facut dvs. si nu a fost bine primi de noi sau nu am avut reactiile potrivite si ce v-ati dori de la noi.

D-l Ovidiu Campean: Cred ca se poate ca noi cei de a Primarie, in munca de zi cu zi, sa lucrezi la proiecte si intr-adevar sa exista aceasta nevoie de apel la strategie. Exact cee ace facem astazi: o revenire din cand in cand sa ne uitam sa vedem daca pasii pe care-I facem sunt in concordanta cu strategia pe care am aprobat-o si, intr-adevat, exista riscul, inviata de zi cu zi din Primarie luptandu-te pentru toate proiectele, sa respecti termene etc., sa pierzi la un moment dat aspectele strategice care fac sa lege toate proiectele sis a dea un rezultat pentru comunitate. Astfel , macar o data-de doua ori pe an e bine sa avem astfel de discutii in care sa tragem linie. Si acesta e un punct pozitiv in relatia cu societatea civila.

In ceea ce priveste stadiul, sunt proiecte incepute si care sunt prevazute in strategia municipal. Intre timp, au aparut 2 strategii destul de importante. Amandoua au o perspectiva la nivelul zonei metropolitane: strategia de mobilitate urbana si strategia de integrare urbana. Asa cum semnala dl Hintea, Clujul, fara sa privim lucrurile la nivelul intregii zone metropolitane nu are sanse sa mearga mai departe. Aceste strategii au fost facute si cu parteneri din strainatate, cu ajutorul Guvernului, cu experti romani si straini, cu grupuri de lucru-dupa modelul strategiei municipiului. Cred ca in acest moment este pentru prima data cand avem 3-4 documente mari strategice correlate intre ele. La nivelul strategiei de dezvoltare a zonei metroplitane avem prevazuta obligatia de a prelua planu de mobilitate si sa-l coreleze cu strategia de dezvoltare sis a avem ca punct de pornire si strategia de dezvoltare a municipiului.

Legat de directia pe care o coordonez: am beneficiat de experienta dobandita legata de proiectele de implementat, spre exemplu pe 2017-2018. Legat de aceste aspecte pot fi trase 2 concluzii:

1. Suntem pe primele 2-3 locuri la bani absorbiti din fonduri europene, datorita simplitatii: o singura firma, un singur partener
2. Am avut de suferit la relatia cu comunitatea, la calitatea proiecteor cateodata si de aici au aparut si dificultatile de implementare

Acum am incercat sa schimbam strategia: Nu mai mergem pe varianta cu o singura firma, ci incercam sa pornim intotdeauna de la dezbateri. Avem exemplu Turnul Pompierilor si mai ales Somesul  la care din ianurie 2015 am inceput cu un grup de lucru, cu arhitecti, cu activisti, cu oameni din Primarie. Am avut o dezbatere la care ati participat si dvs. si iata suntem deja dupa 2 ani cand marti propunem Consiliului Local aprobarea bugetului.

Aceasta noua abordare este consumatoare de timp, dar cred ca acest ragaz pe care-l dam proiectelor – sa devina mai promovate, sa fie mai dezbatute- va contribui la calitatea rezultatelor lor si la o usurinta in implementare. In ianuarie vom lansa o noua dezbatere publica cu privire la Parcul Feroviarilor. Aceste demersuri se axeaza exact pec e spuneati dvs. – pe impicarea societatii civile.

Tot din trecut, ne putem reprosa: la nivel de comunitate clujeana, proiectul cu bicicletele. Am facut eforturi mari sa consultam societatea civila, insa datorita unei atitudini destul de inflexibile….La momentul respective daca era o intelegere mai buna. Cu siguranta proiectul  este si un succes, din punctul meu de vedere: in zilele cu vreme buna, avem in medie 2000 de utilizatori zilnic. Pe partea de piste de biciclete mai avem mult de lucru pana sa avem o retea coerenta. Si cadrul legislativa a fost destul de dificil de lucrat cu licitatii cu 3 unitati administrative.

D-na Anastase: Ati spus ca abordarea prin dezbatere este consumatoare de timp. Oare nu gresim chiar aici? Cu exceptia timpului cerut de legiuitor pentru temele care sunt subliniate in C.L. inaintea aprobarii, sa aiba un interval de timp. Ajungem sa consumam atat de urat termenul de dezbatere pentru ca, intr-adevar, e un efort fantastic sa te duci punctual pe fiecare subiect. Ar putea fi un mod de al nostrum comun, favorabil si dvs., de a dezbate pachete? Sa consumam energiile creatoare pe un pachet de proiecte astfel incat sa nu devina fiecare pui din acest pachet un eventual consumator de timp?

D-l Ovidiu Campean: Momentul dezbaterii este doar un spatiu de discutie de idei. Dupa dezbatere urmeaza munca dificila. Dintre cei care sunt prezenti la dezbatere o parte sunt relevanti o parte, o parte dezinteresati. Aici e miza: dupa apelul la idei despre un proiecte, despre un subiect, sa urmeze o perioada in care sa ai cu cine lucre, sa fie un input.

D-na Anastase: Proiectele pot fi ingeminate sau apropiate cel putin la nive de dezbatere astfel incat sa fie un timp al tuturor proiectelor din acea zona.

D-l Campean: Oricum, Municipalitatea si-a asumat noua directiva de a aloca un timp mai mare pentru discutia cu comunitatea si incercam, in special in cazul proiectelor importante, sa nu venim cu proiecte deja autorizate, implementate si sa spunem “va place, nu va place, asta este”. Incercam acest lucru si prin mecanismul concursului de solutii care la nive national este putin utilizat. Vor fi o serie de concursuri pentru zone precum Cetatuia, Somesul, Parcul Feroviarilor, Piata Lucian Blaga, Piata Avram Iancu, concursuri in care sa creasca si calitatea solutiilor, iar noi sa interiorizam tot mai bine acest mecanism astfel incat sa ne fie mai usor sa lucram cu concursuri de solutii

D-l Adrian Chirca: Cred ca putem vorbi din ce in ce mai mult de guvernanta participativa. Solutiile la problem publice sunt puse si dezbatute cu sprijinul specialistilor, cu sprijinul societatii civile intr-un sens larg. Aici nu ma gandesc doar la dezbaterile anuale pentru buget, cele pentru planul de mobilitate urbana, de strategii, ci, de exemplu, si la grupul de lucru pentru regulamentul privind animalele cu stapan care a durat luni de zile. S-au intalnit in repetate randuri, luni de zile, reprezentanti de la USAMV, Asociatia Medicinilor Veterinari, ONG-urile de protectia animalelor cu reprezentantii Primariei de la diverse departamente: de la spatii verzi la cei care fac adaposturi pentru caini. Au discutat foarte mult timp, plecand de la pozitii destul de contradictorii pana au ajuns la un consens si au oferit o solutie rezonabila pentru toata lumea. Un alt exemplu: consiliul consultativ IT&C. In aceasta toamna am adresat ceor doua Clustere sa desemneze membrii acestui consiliu. La solicitarea unuia dintre Clustere, cu sprijinul Primariei, am reusit sa adduce bani in organizarea conferintei europene Open Innovation.

D-l Campean: Open Innoation este o conferinta a Comisiei Europene care nu a mai fost organizata in Europa de Est sip e inovatie noi consideram ca acesta este un domeniu care poate aduce cea mai mare plus valoare  din punct de vedere economic, dar si al vizibilitatii orasului.

D-na Anastase: Va rugam sa nu uitati sa aduceti inputuri pentru oamenii din partea aceasta a mesei versus comunitatea europeana reprezentata cu certitudine la un nivel inalt.

D-l Adrian Chrica: Politica asta a Clusterelor este o modalitate de sa fim aproape noi cei administratie, universitate, mediul privat. Primaria face parte din majoritatea Clusterelor la nivel de oras si regiune. In cee ace priveste grupul strategic pe dimensiunea de activitate, mentionat in materialul trimis, as vrea sa subliniez este primul Cluster de Industrii Creative creat in Romania cu o relevanta regionala, cu membri din judetele Maramures, Bihor, Salaj si adduce la un loc pe toti actorii din domeniile industriilor creative. Cred ca din zona asta, dupa finalizarea Centrului Regional de Excelenta pentru Industriile Creative, vom avea vesti bune.

D-l Florin Morosanu: Cele 3 expresii invocate la inceputul discutiei – evaluare, monitorizare, implementare – din bucata pe care eu si colegii am gestionat-o in acesti cativa ani, as imparti-o in:

• adunarea informatiilor relevante folosite apoi pentru a trage niste concluzii partiale, iar apoi pentru a face o evaluare mai generoasa. Pentru a vedea cum stam cu aceste informatii, partea de evaluare presupune o socoteala, o apreciere. Pe site-ul Asociatiei Cluj Napoca Capitala Culturala European 2021 gasim cateva analize relevante care se refera la sectorul cultural, la turism, la industrii creative, la evolutii inclusiv economice la nivelul orasului .De exemplu avem 2 analize IRES care vizeaza turismul si sectorul cultural, facute pe anii 2013, 2014,2015, reproduse de catre multi dintre cei care colaboreaza la nivelul orasului cu administratia pentru ca in acesti ani am reusit sa adunam o baza de date foarte utila si actuala si relevanta-prin metodologia aplicata si prin cei care au contribuit la dezvoltarea acestor analize. Asadar, exista partea de evaluare pe partea de evolutie culturala a orasului, este publica si ne-a permis sa ne fundamentam in mare parte si dosarul de candidatura la Capitala Europeana a Culturii, dar ea nu a fost facuta doar pentru asta. Candidatura nu este obiectivul suprem. Daca ne-am fi calat intreaga strategie culturala a orasului doar pe acest obiectiv si am fi pierdut, inseamna ca intreaga dezvoltare culturala a Clujului ar fi fost intr-o directie gresita. Pe langa aceste informatii, in planul meu de management pe urmatoarele 6 luni in cadrul Casei Municipale de Cultura am tocmai acesta idee si necesitate de a face o evaluare dupa 2 ani de zile a cee ace inseamna implementarea strategiei folosind informatiile adunate in acesti ani, precum si altele care sunt necesare, pe de o parte actualizarea, pe de alta parte alte directii de cercetare. Deci pentru cee ace inseamna evaluare si monitorizare, din punctul meu de vedere. Informatia exista. Pentru cee ace inseamna implementare, si aici exista informatiile culese, din nou, disponibile si evident, in momentul in care incepem sa inchegam, dupa 2 ani de zile, procesul de evaluare, monitorizare si implementare, vom avea o perspectiva mai generala. Sunt cateva informatii comunicate intens de catre mine si alti colegi de-ai nostril in ultima perioada pentru ca sunt niste reusite. Voi spune cateva.
• in urma cresterii alocarilor din partea Consiliului Local catre operatorii culturali sau ONG-urile cu profil socio-cultural, numarul acestora a crescut de la 120 la 300 intr-un interval de 5 ani de zile
• din 2013 pana in 2016 s-a dublat cuantumul finantarilor din partea Consiliului Local catre sectorul socio-cultural din Cluj-Napoca
• in urma colaborarii cu Ordinul Arhitectilor, cu administratia si cu operatorii culturali avem concursul pentru Turnul Pompierilor
• cresterea vanzarii numarului de bilete in Cluj-Napoca. Este un indicator simplu. Se poate verifica si cu cat a crecut turismul in Cluj-Napoca in perioada mai-iunie-iulie cand sunt mai multe activitati culturale.

Acestea sunt niste rezultate ale unor politici publice pe care urmeaza sa le evaluam daca sunt bune sau nu.

D-na Anastase: Ati spus ca pe site partea culturala a fost cea mai vizibila pentru ca a fost prima forma de expandare a Clujului si cea mai frumoasa, a avut beneficiul unui val de transparenta extraordinara cu efecte bune si rele. Cu toate astea as vrea sa va adresez o intrebare: cum aducem toate bucatile acestea, frumoase ca impact economic, alte proiecte intarziate, alte proiecte de pe alta felie a strategiei in ochiul furtunii, adica toate impreuna, astfel incat d-l Iosif Pop daca doreste sa gaseasca o informatie a nu trebuiasca sa retina 50 de site-uri? Cum aducem site-urile impreuna? Cand m-am referit a grupurile de monitorizare si implementare, m-am gandit la culegatorii de date astfel incat bazinul Acela de date sa fie accesibil si pentru mine care am o anume zona de interes profesional  sau un amator sau un alt profesionist, bastinas al Clujului, scolit in universitatile de inalt nivel ale Clujului, sa le aduca in ochiul furtunii. In aceeasi nota am pus si cealalta intrebare legata de dezbaterea care ar putea sa fie mult mai eficienta sau mai calda daca oamenii ar simti ca legam 2-3 proiecte ca parte a unei dezbateri. Deci nu o transformam in ce e obligatoriu de parcurs pentru a adopta o hotarare de Consiliu. Multumesc deocamdata. Va rog frumos.

D-l Florin Morosanu: Cei care am gestionat candidatura la acest titlu au facut si partea de cercetare, documentare pentru ca ea era necesara si este actualizata si intr-un impresionant si relevant. Cei care au lucrat pentru a vedea profilul consumatorului touristic in Cluj. Am avut o echipa multidisciplinara, cu reprezentanti de la Facultatea de Business, Facultatea de Turism, Centrul de Informare Turistica, reprezentant al Hotelului Napoca, oamenii care stiau ce fac aplicat pe mii de chestionare si raspunsuri cuantificate si interpretate. Noi ca si grup de lucru am avut resurse. Celelalte grupuri de lucru nu au avut resurse. Nu am fost cei mai harnici, am fost harnici pentru ca a fost datoria noastra si am avut resursele sa facem lucrul asta. Fara resurse sic el putin o persoana pe fiecare grupa care sa aiba aceasta responsabilitate, nu cred ca vom putea ajunge la o egalizare a informatiilor si la o actualizare a lor.

D-na Anastase: Nu am spus ca trebuie neaparat o actualizare. De exemplu: Sunteti oboist in acceptiunea frumoasa a termenului pentru ca ati lucrat enorm, si eu o identific o problema majora a municpiului. SI v-o adresez ca imputatie. Orice asemenea abordare ar fi anihilata de acea baza de date unde, in functie de cota de interes, vad si intarzierea proiectului celuilalt si identific cauzele: nu a avut resurse sau un grup antrenat alaturi de proiectul care a luat-o urgent inainte. E normal sa caut echipe bune pentru toate proiectele sau poate ajungem la concluziile ca un proiect nu are gradul de importanta la fel de mare ca si celalalt. Sub forma aceasta as vrea o culegere: un loc unde sa se intalneasca si ideile si oamenii.  Majoritatea clujenilor confunda strategia pe toata plaja de responsabilitati cu strategia culturala.

D-l Iosif Pop:  As incepe cu subiectul dezbaterilor publice. E o munca pe care ne-am dori toti sa o facem bine, dar majoritatea suntem pionieri. Legiuitorul ne impinge in aceasta directive pentru ca vrea ca democratia sa functioneze si altfel decat o practicam uneori. Rolul administratiei este sa cultive dialogul de asa natura incat sa-l poata valorifica in timp ca un rezultat al insamantarii pe care a facut-o. Adica fiti convinsi ca cei care la o dezbatere si au spus ceva care ii deranjeaza strict pe ei personal vor merge acasa si vor spune “Parca nu am zis nimica.” Eu cel putin ma evaluez de fiecare data cand spun ceva, daca a meritat sau nu. In conditiile in care munca de a cultiva e consecvent, cu siguranta ca din multi cetateni ai Clujului se vor alege cei care gandesc strategic. Argumentarea e un exercitiu care trebue cultivat. Se pierde timp, dar se poate castiga in timp. Ma pun in postura cetateanului. Acesta e documentul Primariei pe care il primesc acasa an de an cu decizia de impunere si ma uit pe fata unde scrie ce s-a facut, si in partea din spate unde scrie ce se vrea a se face. E o sursa primara de informare pentru orice neavizat si o posibilitate de a analiza ce anume imi foloseste mie din ce fac reprezentantii Primariei. Unii se vor regasi in planurile Primariei, altii nu. Care dintre obiectivele degajate din strategie se regasesc in 2016? Nu sunt subliniate aici. Cu siguranta m-as fi bucurat si mi-as dori daca se poate data viitoare sa punem pagina asta pe invers. Din acele 1129 de pagini a rezultat o viziune si cateva modalitati, mijoace prin care sa ne indreptam spre viziune. Pasul urmator, pentru mine ca si practician, sunt obiectivele: simple, concrete, esalonate pe o perioada de 5 ani (pe cat s-a facut strategia), pe mai multe coloane, in ordinea prioritatilor. In acest fel, cele 1129 de pagini devin chestiuni concrete pentru orice cetatean. De exempu Cinematograful Dacia in loc de manifestari culturale – e ceva foarte concret. Pentru a porni un dialog administrative aplicat, eu cred ca pana la urma aici trebuie sa ajungem. Sa vedem care ar fi obiectivele, ce bani putem aloca acuma si in perspectiva si sa le spunem apoi clujenilor. Am simtit ca este o abordare meseriasa. Atfel va inteleg, pricep foarte bine ce se intampla in Primarie, vin in fiecare noi propuneri, noi sarcini. Dar trebuie sa existe si o minte limpede care ordoneaza totul. Eu ma asteptam ca dupa strategie, pasul urmator sa fie obiectivele esalonate. Cand a venit P.U.G.-ul eu cetateanul corelez informatiile de acolo si la dezbatere spun de unde le-am luat.  In conditiile acestea, avand toate informatiile correlate si pe directii de activitate, Primaria se scutura de foarte multa birocratie si hartie.

Transparenta e buna, dar e putina pentru omul care vrea sa se implice. Fac si o referire la Consiliul Local care aproba atat de multe PUG-uri si puncta, adica referate, incat cred ca nu apuca sa discute de strategie decat atunci cand i se pune in fata o strategie pe urmatorii ani. Nu cred ca cineva va mai intreba dar ce s-a intamplat cu punctul acela din strategie. Si aici e iar o scoala pentru consilieri. Pentru ca daca il puneti doar sa aprobe PUD-uri –presupunem ca a citi, ai inteles, stie ce voteaza, dar implicarea creativa a ceea ace inseamna destinul orasului, din pacate, nu e a consilierului.  Poate pe contre politice. Eu dau feedback, nu reprosuri. Cetateanul spune ca s-au adunat sa se certe, nu sa-mi rezolve problemele. Si de aici imagnea care se creeaz este mai puternica decat ceea ce efectiv se face in oras. Si s-au facut multe lucruri bune si importante in acest oras. Ma lovesc mai degraba si ma socheaza birocratia decat lucrurile finalizate cu bine.

Mai e un aspect: in momentul in care obiectivele  expuse pe termen si urmarirea si gestionarea lor devine atfel. Daca odata pe trimestru sau semestru vin in fata Consiliului Local sa arat in ce stadiu suntem, cu siguranta castigul mare este ca inainte de a veni aici imi corijez foarte multe aspect care tin de felul cum s-au desfasurat lucrurie. Poate pe unele le mai indrept, dar pe viitor cu siguranta stiu sa ma organizez altfel. Cam asa as vrea eu ca cetatean sa curga lucrurile.

In concluzie, dvs. pe partea culturala ati avut un proiect care, pe de o parte, v-a obligat sa lucrati cu oamenii, cu cetatenii, si nu v-a deranjat dezbaterea. Dvs. ati avut aproape numai dezbateri si in final o sinteza, o asamblare.  De fapt asta cred ca da masei de cetateni si satisfactie si merge inainte. Pe de alta parte, in oaza asta de bunastare pe care am putea-o crea, trebuie sa fiti factorul cheie. Sa antrenam societatea din jur, in primul sa-I dau de lucru, sa-si poata vinde produsele si sa nu aduc chinezarii si otravuri

D-l Laurentiu Capusan: Ce e mai greu acuma urmeaza: punerea in aplicare. Si pentru asta e nevoie de niste regulamente pentru a gestiona lucrurile. Eu as vedea un regulament de desfasurare a unor manifestari standard. Este in Primarie asa ceva?

D-l Traian Ungureanu: Este un cadru foarte bine pus la punct pentru toate manifestarile stradale

D-l Capusan: Eu, de exemplu, nu stiu, daca este asa de bine pusa la punct o manifestare in centru. Vine un  bezmetic si pune 2 petarde in 2 cosuri de gunoi, si 4000 de oameni sar pe sticla aceea

Am observant ca Primaria este implicate foarte mult in confortul cetateanului, dar daca vrea sa aiba succes trebuie sase gandeasca tot timpul la confortul cetateanului. Actiunile pe care le face Primaria vor fi gandite astfel incat cetateanul, cotizantul este intr-un confort relative (nu poatesa fie absolut), atunci va avea success deplin. Dau un exemplu chiar din interiorul Primariei: s-a facut regulamentul de impozitare a terenurilor nelucrate. Dar in acelasi timp s-a facut si masterplanul in care cateva terenuri sunt scoase si puse sub rezervatie. Si cetateanul care are terenul in rezervatie nu are voie sa faca nimic acolo. Si este impozitat de Primarie. Eu zic ca e nevoie de o corelare intre functiile din interiorul Primariei.

Privind comunicarea de pe site la sectiunea de unde poti trimite sesizari: nu primesti un raspuns care sa confirme ca s-a primit sesizarea trimisa.

D-l Iosif Pop: Noi trimitem cereri online si ni se comunica numarul sub care s-au inregistrat.

D-l Capusan: Privind strategia: eu as vrea sa stiu un singur lucrul-cand va fi gata acel centru multicultural?

D-l Traian Ungureanu: De data asta voi fi omul Primariei. Primaria cand a dat atata credit zonei academice din Cluj (profesori universitari, cercetatori, student), dvs. ne puneti in fata o strategie de peste 1000 de pagini. Din acelea, Primaria ar putea sa ia 10 pagini, un numar de puncte de care sa tina cont, pentru ca Primaria are sarcinile ei. Deci dorintele pe care mediul academic le-a pus in cele 1200 de pagini  domnul Primar le-a luat in considerare. Noi am incercat in Consiliul Civic sa facem urmatorul lucru: am incercat sa preluam problem ce vin din zona civilizata a Clujului (pentru ca nu ultima problema a unui administrator de bloc sau a unei grupe de facut haine trebuie sa intre in zona Primariei), sa temperam partea char zgomotoasa si partea care vine aici crezand ca orice problema marunta. In momentul cand i-am ales si cand i-am dat mandatul nostrum, am plecat de la idea ca acolo sunt oameni de meserie, ca aia stiu legislatia tarii. Atata timp cat spuneti ca orasul Cluj nu are o foarte buna strategie  pusa la punct pentru protejarea populatiei, punem problema drobului de sare. Politia locala si jandarmeria si-au facut foarte bine treaba la festivalul Untold si la altele decare dvs. nu ati auzit, iar Romania nu este inca o tara a atentatelor. Prin urmare, Primaria Cluj-Napoca trebuie a se axeze pe lucruri concrete. Noi aici in Consiliul Civic am incercat sa preluam numai problemele serioase din societate. Langa Consiliul Civic au veni in 10 ani diverse ONG-uri care nu au stat aici decat pana si-au rezolvat mica problema personala. Asta este o treaba de care ma detasez complet sip e care o consider neconforma cu etica societatii noastre de astazi. Ma intereseaza ca, avand arhitecti, urbanisti precum d-l Tudose si d-l Ielcan care cunosc problemele majore ale Clujului. Am rugamintea ca informatiile care va parvin de la specialistii noastre sa le preluati si sa le discutati cu oamenii dvs. de specialitate pentru a vedea ce se poate face cu ele si folositi-le. Nu dorim aici nici paternitatea ideilor, nici sa primim decoratii sau titlul de cetateni de onoare s.a.m.d. , ci ca aceste probleme sa le preluati rapid si prin oamenii dvs. de specialitate sa le puteti implementa. Mai avem o speranta: odata cu stabilirea unui city-manager, sa se pastreze latura tehnocrata peste alegerea politica a unei primarii de la o legislatie la alta si un cap destept sa puna cap la cap proiectele de la vechea primarie cu cele de la viitoarea primarie.

Comunicatele Primariei nu trebuie sa fie prietenoase, ci pertinente. Ele se adreseaza specialistilor – deci ingineri, tehnicieni, economisti, finantisti – cine le citeste si intelege stie sa faca observatii, cine nu le citeste nici nu trebuie sa faca observatii. AIci nu este vorba de elitism. Trebuie sa ne crestem copii intr-o societate corecta, in care relatiile intre Primarie si cetateni trebuie sa fie corecte. N e vorba sa ne menajam unii pe atii, ci sa ne educam copiii sa fie cetateni mai buni. Nu gasesc ca ultimul om din Cluj trebuie sa dea Like la Primar. Este un punct de vedere si mi-l pastrez.

D-na Claudia Anastase: Pe site-ul Primariei, in zona Strategiei Municipale, exista o adresare publica, catre Municipiu. As vrea sa ne raspunda tuturor la felul in care stim sa dialogam, chiar daca eu am o opinie diferita de a dvs. cu privire la orice om, indiferent de nivelul lui de cultura care are dreptul sa primeasca un feedback frumos, nu inseamna ca nu-mi doresc ca fiecare, in functie de calea pe care o are la indemana, sa poata obtine gradul sau de satisfactie, indiferent de nivelul sau de pregatire. Nu mi-am propus sa intru azi in proiecte. As vrea ca o concluzie a intalnirii noastre sa fie cateva elemente.

D-l Mlesnita: Ideea este ca sa mentinem o stare de transparenta totala care va pune valoare adaugata atat in munca colegilor de la Primarie cat si din partea noastra a societatii civile. Mecanismele sunt arhicunoscute: avem strategie, avem proiecte, le-am pus pe site, avem si bani. Singurul lucru care observ ca nu functioneaza este sistemul de raportare. In sensul de a fi informatia trimisa la tot clujeanul, sa acceseze si pur si simplu sa vada ca in data de …. am deschis call pentru asfaltari sau centru cultural s.a.m.d. care are deadline si asteptam sa va depuneti ofertele. In cee ace priveste site-ul, mie imi place. Niste mici reorganizari ar duce la o mai mare transparenta din partea celor care nu inteleg, nu sunt tehnicieni efectiv in zona asta. Si atunci poate ca ar fi bine pe prima pagina sa existe call-urile, ca si pe site-urile Comisiei Europene, ca de fapt nu inventam nimic. De asemenea, rezultatele sa fie puse undeva foarte vizibil.

D-l Ungureanu: Singurul lucru pe care trebuie sa-l controlam este controlul financiar pertinent a modului in care se opereaza.

D-l Mlesnita: Asta se poate face in momentul in care ai raportul in care se stie cine a castigat, de ce a castigat. Este foarte usor apoi sa intervii si sa intrebi de ce a fost preferat cel care, de exemplu, conform legii, are cel mai ieftin pret.

D-l Ungureanu: Feedbackul este altundeva controlabil: o firma castiga licitatia si ia 10 blocuri din Cluj pentru reabiliare. In primele 3 luni u se poate apuca de jumatate din ele pentru ca nu gaseste oameni. Intelegeti? Adica si-a factu caietul de sarcini, a castigat supraevaluandu-si propriile posibilitati  ale firmei si 3-4 luni nu se lucreaza deloc. Dupa care respectiva firma gaseste o echipa de muncitori complet necalificati, ii urca pe scara, ii plateste cu ziua, nu pe stat de plata si fac o lucrare care, categoric, la prima intalnire cu directorul ii pune sa dea jos toata fatada pentru ca nu e facuta bine. Deci acolo trebuie cautata problema. Nu Primaria este de vina pentru ca legea achizitiilor publice este asa de clara. Legea licitatiilor publice este fara fisura. Si in momentul in care se termina ucrarea aflam ca este o societate comerciala din Bucuresti care se ocupa de upgradarea tuturor blocurilor din Gheorgheni si din alte zone; si trec luni de zile, nu stie cu cine sa lucreze pentru ca nu are oameni. Este adevarat domnul director?

D-ul Ovidiu Campean: Da. Licitatia de care spuneti castigate de o firma din Bucuresti, de fapt este a doua licitatie mare pe reabilitari termice. Inainte a fost o alta licitatie unde au castigat 4 firme, dintre care 2 din Cluj, una din Satu Mare si una din Maramures. Dupa implementarea proiectelor, i-am penalizat pe toti cu procente de 4-5% din valoarea contractului, conform legii, in functie de greselile facute. Pe una din frme am pus-o sa refaca o fatada intreaga la un bloc in primavara. Cand am dat drumul la a doua licitatie, ei fiind deja arsi la buzunar, nu a mai venit niciunul. Au venit 2-3 firme din Bucuresti, au castigat 2 din ele, la care la prima intalnire le-am atras atentia ca la calitate si la termen nu facem rabat. Si in momentul in care am finalizat proiectele ambele firme au ajuns la cote de 20-25% din facturi. Mai mult de rata lor de profit. Mie imi pare rau dar ca Primarie, e greu sa te duci intotdeauna.

D-na Anastase: Formula de guvernanta participativa de succes. D-le Chirca, v-as ruga sa ne lansati propunerea pentru urmatoarea intalnire in care am dori raspunsuri la urmatoarele intrebari:

• daca acea minte limpede credeti ca trebuie sa fie city managerul ca institutie, nu ca persoana, care sa culeaga aceste fapte sec, fara implicare imediata sau sa fie universitatea?
• daca credeti ca e nevoie sa mai facem un apel la universitate pentru partea de gestionare a acestei situatii strict din perspectiva comunicarii astfel incat sa avem creuzetul comun despre care va vorbeam. Universitatea cu un nou apel suplimentat din implementarea strategiei noastre
• daca am avea o baza de data unitara pana in luna septembrie a anului 2017 in care sa avem acele proiecte sub forma portofoliului pe care l-ati propus candva, dar care nu mai are nicio monitorizare
• daca credeti ca vom putea montoriza si proiectele care nu se bucura de succes  din varii motive: poate ca nu erau prioritare, poate ca era gandit bine prima data, poate nu am gasit oamenii care sa raspunda la tematica exacta. Avand toata aceasta baza de date, putem sa identificam impreuna si raspunsul pentru omul de stiinta si raspunsul pentru omul care nu are calificarea necesara pentru a citi limbajul institutional.

D-l Iosif Pop – city managerul are rolul de executa proiectele care au trecut prin Consiliu Local. Pentru sfaturi, se poate consulta cu mediul universitar, cu noi cei din Consiliul Civic, cu oricine altcineva, dar lui ii revine rolul de a superviza proiectele.  Am mai spus ca city managerul sa fie angajat pe viata, nu pe un mandat, si cu targhet. Dar suntem de accord si apreciem faptul ca ati facut un pas important-ati numit city managerul. Si am vrea sa se intample si pasul urmator: adica sa-l train-uim sa faca. Si sa ne bucuram ca avem rezultate peste un timp.

D-l Chirca: Cred ca uiversitatea, in orice formula, fiind cea care a gestionat intreaga metodologie, daca va uitati la documentul cu cele 1319 pagini, la inceput veti vedea o lista de oameni din care 80% au adrese de universitati. Cred ca universitatea nu poate sa lipseasca de la niciun instrument de masura.

D-l Florin Morosanu: Eu cred foarte mult monitorizare si evaluare ca niste etape foarte importante ale unui proces de lunga durata. Totusi, ca si principiu, cand ii dai sarcina unei persoane sa se evalueze, el de fapt se autoevalueaza, oricare ar fi el. Procesul de autoevaluare este diferit fata de cel de evaluare. City managerul se poate implica mai mult in etapele de evaluare si monitorizare, dar nu ar fi el personal cel care realizeaza evaluarea si monitorizarea. Partea de implementare este o alta componenta a procesului, este acel lucru  pe care city managerul trebuie sa-l faca.

D-na Anastase: Tema intalnirii viitoare din septembrie 2017 cu city managerul si reprezentantii universitatilor, autorii studiului in care sa evaluam culegerea proiectelor de pe scheletul strategiei si un prim dialog

D-l Mlesnita: O mai buna organzare site-lui, a modului in care sunt puse linkurile

D-l Ungureanu: Pe felia strategiei, Primaria se dezvolte mai mult site-ul respectiv de strategie. Aplicatiile sa fie corelate.