Reuniunea CCL – 15.06.2017.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi, 15 iunie 2017
Locul de desfasurare: Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca (sub rezerva confirmarii)
Presedinte de sedinta: d-l arh. Vasile Mitrea și d-l arh. Ionel Vitoc

ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR

1. Informare cu privire la hotararile adoptate de Consiliul Local in ședința sa din luna mai, cu formularea poziției CCL. Prezinta: Secretariatul CCL
2. Noutati legislative in domeniul adminstrației locale.Prezintă: d-l Ionuț Terec (LADO)
3. Mecanisme eficace de colaborare si comunicare comunitara, sustinute de Administratia judeteana și municipal in folosul marilor proiecte (universitati, rectori, ONG-uri, student, oameni de afaceri, cluburi sportive, institutii de cultura, scoli etc.
4. Obiectivele si programul CCL pentru sesiunea de intalniri 2017/2018, de dupa vacanta de vara. Prezinta: Iosif Pop
5. Diverse propuneri și observatii primite de la cetateni.

 

Materiale anexe

Propuneri pentru aniversarea 1918-2018 – arh. Vasile Mitrea
Propuneri – Bologa Dan
Calendar CCL 2017-2018

 

Proces Verbal

Incheiat azi, 15.06.2017, cu ocazia reuniunii lunare a  Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, reuniunea Consiliului Civic a avut ca invitati membri ai Consiliului, reprezentanti din lumea sportului clujean, public interesat si s-au discutat urmatoarele puncte din ordinea de zi:

1.    Informare cu privire la hotararile adoptate de Consiliul Local Cluj-Napoca

Sedinta Consiliului Local Cluj-Napoca nu a avut loc pana la data reuniunii Consiliului Civic Local.

D-l Iosif Pop:

Propune pregatirea de intrebari si subiecte care tin de nivel parlamentar pentru intalnirea din septembrie a Consiliului Civic Local cu parlamentarii

• Aprobarea fondurilor destinate centurii exterioare a Clujului
• Pregatirea  Centenarului Marii Uniri

-          Autoritatile (locale, parlamentarii, Guvernul) trebuie sa fie initiatorul programului Centenarului. Societatea civila poate fi un bun stimulator pentru autoritati carora li se imputa faptul ca nu s-au ocupat de pregatirea Centenarului

D-l Petre Ungureanu (referitor la subiectul Centenarului Unirii)

Societatea civila a Clujului si Clujul ca unul dintre cele mai importante orase ale Transilvaniei (regiune care a beneficat de unirea cu Patria-Mama) ar trebui sa fie in fruntea acestor activitati.

Propune un program de editare a marilor scriitori (prozatori si poeti) care prin opera lor au generat si au creat emulatia necesara pentru Unire in Ardeal – o editie de lux: 100 de ani pentru Romania Mare – volum cu banderola de mare protocol pe ele, cu sustinerea Societatii Scriitorilor din Cluj (scriitori, critici de arta s.a.m.d)

D-l Iosif Pop: sugereaza realizarea unei liste cu propuneri catre autoritati

D-l Emanoil Tudose:

Propune evidentierea medicilor (veniti din Regat si din strainatate) care au pus bazele scolii medicale clujene, insemnatatea aparitiei acestei scoli ca o consecinta pozitiva a Unirii Transilvaniei cu Romania. Este vorba despre o actiune pragmatic, directa despre care se stie foarte putine lucruri.

D-l Ungureanu:

Propune sa se mearga si pe urma scolilor romanesti care lipseau din satele si orasele Transilvaniei si care au fost infiintate de educatorii, profesorii, dascalii veniti din Vechiul Regat

D-l Danila Augustin:

Propune o intarire a relatiilor Cluj-Chisinau prin oferirea de burse de studiu pentru studentii basarabeni. Exista o preocupare la Grupul de Initiativa Basarabeana pentru a mobiliza putin comunitatea de business si cea a cluburilor Rottary si Lions pe partea de burse. Clujul poate fi orasul care da cele mai multe burse private pentru studenti din Republica Moldova.

A pus in discutie si problema cazarii tinerilor care vin la Untold prezentand o alternativa cu costuri rezonabile daca membrii CL se implica in deciziile scolilor cu disponibilitati de cazare.

D-l Ungureanu:

Vine cu obiectia unei stari de fapt: S-a constatat ca 80% din basarabenii care vin la studii sunt la origine rusi care imediat dupa luarea diplomelor de studii pleaca in Europa. Personal, ar conditiona acordarea acestor burse daca tinerii basarabeni lucreaza intre 4 si 7 ani dupa absolvire la ei in tara. Altfel, e cel mai neproductiv mod de a incuraja o stare de fapt.  Propune acest lucru ca initiativa legislativa de inaintat catre Guvern si Parlament.

D-l Dan Bologa: Pune problema faptului ca actuala legislatie nu permite ingradirea libertatii de miscare a absolventilor, iar o prevedere contractuala privata ar fi nula.

D-l Iosif Pop:

Pledeaza in ultimii 10 ani de zile pentru recuperarea cheltuielilor cu pregatirea profesionala  de la guvernele tarilor in care romanii  pleaca sa lucreze. Tara respectiva sa ramburseze cheltuielile cu pregatirea in baza unor reglementari unitare.

In cazul tinerilor sponsorizati/finantati de o companie privata, ei ar trebui sa lucreze pentru firma minim 5 ani de zile dupa absolvire pentru a-si compensa costurile de scolarizare suportate de firma.

D-l Ungureanu:

Sugestie de propunere legislativa: Pe linie guvernamentala,, bursele ar putea fi acordate printr-o institutie bancara: ulterior, se va ocupa banca de recuperarea banilor ce i se datoreaza.

2.      Mecanisme eficace de colaborare si comunicare comunitara, sustinute de Administratia judeteana și municipal, in folosul marilor proiecte (universitati, rectori, ONG-uri, studenti, oameni de afaceri, cluburi sportive, institutii de cultura, scoli etc.)

D-l Ionel Vitoc:

Prezinta propunerile transmise de d-l arh. Vasile Mitrea pentru aniversarea centenarului Marii Uniri (document anexat)

1.  Sesiune de comunicari privind realizarile din domeniul arhitecturii si urbanismului din cei 100 de ani pe teritoriul Municipiului Cluj-Napoca
2. Expozitia cu realizari din domeniul arhitecturii si urbanismului (1918-2018). Documentatia va face parte dintr-o expozitie itinerant organizata de Uniunea Arhitectilor din Romania
3. Dezbateri privind:

• Consideratii istorice
• Consideratii privind punerea in valoare a patrimoniului de: arheologie, arhitectura, arta de for public

4.   Lansarea concursului pentru un monument (sau insemn dn cauza timpului redus) dedicate celor 100 de ani de la Marea Unire

Exista initiativa dlui arh. Ionel Vitoc de strangere de semnaturi

 5)      Propuneri din partea:

• Uniunii Artistilor Plastici (filiala Cluj)
• Uniunii Scriitorilor (filiala)

6)      Realizarea unui film documentar cu metamorfozele imaginii municipiului de-a lungul celor 100 de ani. Ar fi mai mult decat un simplu act de cultura. Ar deveni si o invitatie turistica si o “memorie a locului”

7)      Demararea unor actiuni vizand realizarea unui muzeu al arhitecturii transilvane (sau numai al orasului pe Dealul Cetatuia?)

8)      Nu cunoastem intentiile Primariei

9)      Am inceput demersurile pentru angajarea de sponsori

10)  In 19.02. a.c. am depus la Camera de Comert documentatia de reabilitare a ansamblului Mihai Viteazul (din Piata Mihai Viteazul) ce a fost transmisa Primariei

-          nu exista nicio scuza din partea autoritatilor daca nu reabiliteaza acest monument, lucru care trebuia facut si pana acum.

Se aduc in discutie 3 argumente din partea a 3 personalitati: istoricul Vasile Lechintan, Horea Badescu, Mircea Popa. Pe baza lor, printer altele, s-a propus lansarea unui concurs deschis pentru ridicarea unui monument dedicat Centenarului Unirii. S-a conceput un juriu condus de acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, compus din artisti plastici, arhitecti si alte personalitati.

S-au propus 4 amplasamente, iar echipa participanta la concurs poate opta si pentru un alt amplasament. Fiecare necesita o conceptie aparte, nu seamana una cu cealalta. Sculptorului i se recomanda sa lucreze cu un arhitect ca sa poata stabili relatia ambientala si ceea ce propun ei.

• Piata Unirii – pandant cu stalpii impuscati dedicati eroilor Revolutiei, sau in partea opusa, in parcajul cu turnul Bisericii reformate
• Piata Mihai Viteazu – in zona fantanii din spatele statuii lui Mihai Viteazu se poate concepe o lucrare care sa completeze statuia domnitorului care a facut prima unire.
• Piata Marasti, in rotunda din mijloc – cuvantul “Marasti” e legat de istoria luptelor care au condus spre actul Unirii.
• Cartierul Manastur in fata Catedralei Ortodoxe – sugestia Preasfintiei Sale, Mitropolitul Andrei.

Referitor la ridicarea unei lucrari in cinstea Scolii Medicale Clujene,se sustine ca:

Doctorul Marin, profesor de istorie a medicinii s-a preocupat foarte mult de aceasta cauza, impreuna au colaborat pentru realizarea unui studiu de amplasament in urma caruia s-a stabilit cel mai potrivit amplasament: Piata Lucian Blaga, pe coltul dintre strada Clinicilor si strada Victor Babes, in gradina. S-a depus documentatia la Primarie. Proiectul a fost oprit din cauza diferentelor de viziune ale medicilor:

• Dezacord in privinta denumirii monumentului: Scoala clujeana de medicina sau Scoala de medicina clujeana
• Exista 2 puncte de vedere privind inceputul scolii de medicina clujene: din 1918, odata cu venirea doctorilor romani sau ne referim la medicina clujeana, care exista dinainte de 1918, avand ca reper primul colegiu iezuit din anii 1500

D-l Tudose: In incinta clinicilor exista un zid cu sprijin de vreo 6-7 metri, unde se poate face o lucrare de mare anvergura, folosind mulaje speciale dupa busturile de bronz raspandite in toate facultatile de medicina din Cluj

D-l Vitoc: Agreeaza idea, zona propusa fiind la strada, la vedere pentru cetateni si turisti. Consiliul Civic Local poate prelua aceasta intiativa si va fi antrenata direct.

D-l Ungureanu: Ii sugereaza dlui Vitoc amplasamentul din fata Bisericii Catolice din Piata Cipariu in zona sensului giratoriu care duce inspre Calea Turzii. Va fi un spatiu deschis in fata celei mai mari catedrale Greco-catolice din Cluj

D-l Vitoc:

D-l acad. Burzo l-a solicitat sa construiasca 4 monumente care sa reprezinte 4 personalitati: Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Bartolomeu Anania, Nicolae Inoan In zona Catedralei Greco-Catolice s-a sugerat construirea statuii lui Iuliu Hossu, insa locul nu este considerat potrivit pentru un grup statuar, ci pentur o lucrare abstracta.

Propunere comuna a CCL: Redenumirea strazii principale Bulevardul Eroilor cu numele Regina Maria, intocmai ca in perioada dinaintea comunismului.

D-l Elkan Gheorghe: Sa existe o forta civica care sa impuna conducerii Municipiului reluarea studierii Pietei Cipariu la modul profesional, inainte de orice alta autorizare de constructie.

D-l Tudose:

A propus Primariei un studiu privind amplasarea unui garaj cu 1000 de locuri in zona din Cipariu dinspre Calea Turzii, folosind giratia existent. Astfel, s-ar rezolva problema parcarilor pentru toate liceele din centru.

A propus  un trotuar langa Casa Invatatorului care leaga cele 2 treceri de pieton semaforizate de 90 cm -1m si catre Catedrala de 2,5 m. Dupa o saptamana de la propunere, Primaria a vopsit aceea zona din jurul Catedralei, transformand-o in pista de biciclete.

D-l Danila Augustin:

Propune un depozit de machete in sediul Garii Mici. Trenuletele din colectia unui pasionat pot fi aduse in cadrul Garii Mici sau a celei Mari: in schimbul unei stipendii, prin introducerea unei monede, acestea se aprind si se misca, se invart.

Alaturi de machete, pot fi aduse haine populare ardelenesti vechi care momentan se afla intr-un depozit din Chinteni.

D-l Ungureanu:

Propune o interventie la Primarie vizavi de clarificarea unor spatii care apartin comunitatii si care trebuie sa aiba o destinatie. In special, clarificarea destinatiei fostului strand din centrul orasului (Hotel Sport)

D-l Danila Augustin:

Propune un soft de pe care sa poata fi apelate toate dispeceratele de taxi. Daca clientul suna, timp de un minut sa poate fi tinut in dispeceratul propriu. In al doilea minut, prin hotarare de consiliu local, sa poata fi directionat spre 2 dispecerate partenere. In al 3 lea, sa fie obligat sa redirectioneze clientul la dispeceratul al carui taximetru se afla mai aproape de zona din care suna clientul.

Accesul in aeroport ar trebui sa fie permis doar taximetristilor care respecta anumite criterii pe care Cluster Taxi le poate stabili: masini curate, limba vorbita, calitatea serviciilor. In zona intrarii vechi se poate face acces pentru toata lumea, iar in zona aeroportului vor sta doar cei care trec de o anumita grila.

Un concurs de creatie din zona studentilor: cantece, strigaturi, pricesne, dedicate Centenarului

Primaria sa sugereze scolilor sa intre in parteneriate private pentru a oferi cazare in conditii bune si cat mai aproape  de oras  celor care vin la festivalul Untold si alte evenimente majore

Concluziile dupa dezbaterile acestei initiative: Pana la urmatoarea intrunire a CCL sa conturam un concept rotund al evenimentelor propuse de catre societatea civila clujeana si  sa il supunem acordului Primariei Cluj-Napoca si a Consiliului Local.

3.      Diverse propuneri ale clujenilor

Initierea unei dezbateri publice: Rediscutarea regulamentului si criteriile de denumire a strazilor ,la propunerea dlui.Aurel Coltor

Organizarea viitoarei sedinte a CCL in incinta Hotelului Continental pentru a identifica posibilitati de recuperare a acestuia.

Secretariatul CCL.