Reuniunea CCL – 14.12.2017.
CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi, 14 decembrie 2017
Locul de desfasurare: Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca (sub rezerva confirmarii)
Presedinte de sedinta: doamna Ana Ludușan – LADO Cluj; domnul Iosif Pop – SRC Cluj
ORDINEA DE ZI A DEZBATERILOR
- Noutăți legislative în domeniul administrației locale. Prezintă: LADO
- Pozitia CCL dupa analiza proiectelor si hotararilor din CL Cluj-Napoca. Prezintă: Secretariatul CCL
- Aplicarea Strategiei 2014-2020, la 3 ani după aprobarea ei. Prezintă: doamna Ana Ludușan – pe partea socială și domnul Iosif Pop – pe cea economică.
- Diverse.
Materiale anexe
Anexa I
Anexa II.pdf
Anexa III
Proces Verbal
Încheiat azi, 14.12.2017, cu ocazia reuniunii lunare a Consilului Civic Local Cluj-Napoca, desfașurată în Sala de Sticlă a Primăriei, str. Moților nr.3.
La reuniune au fost invitați consilierii locali, domnul Gheorghe Șurubaru – City manager Primăria Cluj Napoca, domnul Cătălin Hintea – decan al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicarii Cluj-Napoca, domnul director executiv DASM Aurel Mocan – din Primăria Cluj-Napoca, răspunzand cu prezența la dezbateri domnul consilier local Andras Tothfalusi, domnul director Aurel Mocan din Primărie, membrii ai CCL și publicul interesat de temele anunțate.
Ordinea de zi:
- Noutăți legislative cu impact asupra administrației locale.
- Poziția CCL după analiza hotărărilor CL Cluj-Napoca – site CCL Anexa I.
- Aplicarea Strategiei 2014-2020 la 3 ani după aprobarea ei. Prezintă rapoarte: doamna Ana Ludușan (pe partea socială) și domnul Iosif Pop (pe partea economică)- site CCL Anexa II-III.
Reuniunea a început la ora 17:00
1.Referitor la primul punct, aflat pe ordinea de zi, domnul Iosif Pop îi mulțumește domnului Ionuț Terec, consilier juridic LADO pentru prezentarea amănunțită mai ales pe Codul fiscal modificat si care aduce schimbări la impozitul pe venit, impozitul pe operațiunile transfrontalier, norme generale antiabuz, impozitul pe venitul microinterprinderilor, cotele de impozitare diferențiate, cotele de impozitare pentru sociețățiile mici și mijlocii. În fine, toate aspectele legate de contribuțiile sociale în legătura cu trecerea lor de la angajator la angajat, cu menținerea evidenței, a sarcini de colectare și de vărsare, în continuare, la angajator. Taxa pe valoarea adăugată a fost legiferată prin splitarea Tva-ului într-un cont distinct- la rau platnici- ca să nu mai poată beneficia firmele de aceeasta sursă de finanțare temporară. Măsurile luate se vor transpune de la 1 ianuarie 2018. Administrațiile locale vor prelua efecte destul de substațiale din aceste reglementări, veniturile locale se vor diminua. Primăria municipiului Cluj-Napoca a făcut o evaluare de impact, rezultănd diminuarea cu 38 de milioane Euro a veniturilor bugetului local.
Reactia primăriei – prin ceea ce s-a aprobat în Consiliul local săptămăna care se încheie- este să nu majoreze taxele și impozitele locale, ceea ce înseamnă că acest minus și-l asumă să îl gestioneze din alte resurse.
Ne așteptăm ca resursele din care va fi suplinit acest gol să fie aduse mai ales din fonduri europene sau prin diminuarea a ceea ce înseamnă învestiții care erau pe prioritate și se vor amăna pt mai încolo.
Una peste alta, noutățile din domeniul fiscal- taxe și impozite- au implicații majore asupra administrației locale. În acest sens, ne putem aștepta la primării care vor fi nevoite să-și restrăngă numărul de personal, să închidă activitatea, ori să fuzioneze cu alte primării, fară forță economică și făra capacitatea de a aduce venituri locale.
Domnul Iosif Pop subliniază că la dezbaterea publică din urmă cu o lună – la care a participat domnul director Ovidiu Campean, alături de alți colegi din Primărie – s-a încercat să se transmită un mesaj cu privire la acest subiect. Mesajul a fost să se identifice unul sau două obiective de investit, vitale Clujului și care sunt presante, să fie convinș clujeni, ca pe o perioadă de maxim doi ani de zile să suporte taxe mai substanțiale din care să finalizeze aceste 1-2 proiecte mari(în asemenea circumstanțe ar fi crescut mai mult interesul clujenilor despre cum se cheltuiesc banii din taxe și impozite). Spre exemplu: investiții pentru fluidizarea transportului sau pentru construirea Centrului Cultural Multifuncțional. Dar pană la urmă e decizia Consiliul Local- pe care l-am votat -așa încăt o respectăm și mergem mai departe. În viitorul foarte apropiat ar merita să fim prezenți la dezbaterea bugetului pentru 2018, întrucăt doar acolo mai putem continua această discuție.
Ceea ce este de apreciat actualmente este că ideea unui inceput de consultări cu fundamentare de jos în sus a bugetului a început, prin faptul că clujenii au fost invitati să “spună” ce proiecte văd ei prioritare- proiecte mici- și s-a creat astfel un flux de consultare util și profesional. Este un aspect, ce în viitor, poate duce încet, încet la implicarea mai multor clujeni și la o mai responsabilă relație dintre cetățeni și administrația locală.
2. Cu privire la cel de-al doilea punct aflat pe ordinea de zi(a se vedea anexa I atașată prezentului proces verbal) nu au fost făcute observații.
3. Cu privire la cel de-al treilea punct aflat pe ordinea de zi, domnul Iosif Pop intervine pe partea economică: “după cum bine știm, strategia s-a aprobat prin HCL nr. 315 din 22 septembrie 2015″. CCL a decis să revenim la acest subiect după dezbaterea de acum un an cu doleanța ca: O dată pe an “colectivele nominalizate la aprobarea în CL”, să vină în fața Consiliul Local și să spună ce s-a făcut si ce nu s-a facut. Prin hotarărea respectivă a CL au fost nominalizate 3 grupuri pentru implementare-monitorizare-evaluare, însă niciunul din aceste grupuri formate din:
- Dan Lazar(UBB),Marcel Pop(UBB),Bogdan Moldovan(UBB)-Dezvoltare economică.
- Cristina Bolog,Valentin Toader,Adriana Bradea-Turism.
- Rodica M Candea(UTCN),Andrei Țigănaș,Ioan Hossu(UBB)-Marketing teritorial
- Cristian Dascălu(Clujhub)-Antreprenoriat,nu au avut manifestări publice în intregul parcurs de 3 ani.
Persoanele acestea aveau obligația de a veni în fața Consiliului Local și a comunica ce și cum s-a făcut.
Privind retrospectiv, nu suntem în măsură să susținem că în CL ar fi fost prezentat un Raport anual de evaluare a stadiului în care este aplicată Strategia aprobată la 22 septembrie 2015, cu toate că anumite obiective iși urmează parcursul adoptat sau chiar sunt înfăptuite pas cu pas:
- Parteneriatul dintre administrație și comunitate face pași concreți, mai ales în: bugetarea participativă, fundamentarea bugetului local de jos în sus, organizarea de dezbateri publice pentru proiectele urbane viitoare, abordarea metropolitană pe teme de infrastructură și transportului public, studiu și aplicații pentru mobilitatea urbană, dotari cu aparatura și promovare prin mișcare și sport, refatadizarea și regenerarea urbană.
- Există și amănări nefirești pentru obiective ce fac dificilă viața de zi cu zi a clujenilor,cum ar fi: blocajele și viteză scazută a traficului,cat și lipsa posibilităților de parcare, mediul politico-administrativ impredictibil,alături de instabilitatea decizională,bazată pe interese și incompetentă, și multe alte proiecte nefinalizate sau abandonate temporar; birocrația ,generată de proceduri sofisticate,de indecizie și grile de personal cu multe nivele ierarhice; lipsa suportului real pentru investitori; proiecte promise și asteptate de multi ani:Centura ocolitoare sud,Drumul rapid Cora- Autostrada,Centrul financiar-bancar,Centrul expozitional si de conferinte;Amenajarea malurilor Somesului,Centrul Cultural Multifunctional,Piata Mihai Viteazul,City manager cu rol major in administratia orasului,etc.
Obiectivele mari, stabilite prin Strategie sunt bine conturate și pot fi enunțate:
- Orașul sigur – Oamenii și comunitatea – Dezvoltarea urbană și planific. spațială;
- Orașul inovativ,creativ – Buna guvernare – Cultura și identitatea locală;
- Orașul sănătos – Orașul verde.
Concluziile raportului rețin că Orașul Cluj-Napoca este foarte dinamic datorită inițiativelor private însă birocrația administrației se menține ca o bariera excesiv de greu de trecut și de suportat- costurile ei sunt greu cuantificabile pentru mulți întreprinzători. Creșterea veniturilor bugetului local, chiar fără majorări semnificative de taxe și impozite are un foarte bun suport antreprenorial, somajul este la cote foarte joase, populația orașului se menține în permanență creștere,numărul celor ramași în oraș după terminarea studiilor este în progres și toate aceste fenomene favorabile aduc salarii mai ridicate,numărul celor care folosesc aeroportul Avram Iancu se dublează aproape la fiecare doi ani, învestitiile străine și cele locale măresc cerere de birouri, de hale de producție-comerț, de apartamene, etc.
Aceasta conjunctură extrem de favorabilă orașului impune mai multă responsabilitate administrației locale și celor aleși să ne reprezinte în Consiliul Local, motiv suficient să argumentam și de această dată că punerea în fapte a Strategiei adoptată în anul 2015 este imperativă.
Invităm CL să solicite executivului Raportul detaliat pe Strategia adoptată și să discute cu prioritate modalitățile de atingere în următorii 3 ani a propunerilor aprobate.
În cadrul discuțiilor, doamna Ana Ludușan intervine pe partea socială, subliniind faptul că a citit cele 1159 de pagini dedicate strategiei și a încercat să conceapă o sinteză a acestei viziuni, precum să și încadreze prioritățile care erau oarecum profilate în strategie dar erau destul de ascunse în maldărul de text.
Astfel, un document programatic pentru orice primărie trebuie să conțină: puține pagini, puține direcții, căteva proiecte prioritare și direcții precise pe care ulterior să poată să fie construite alte proiecte și alte valori pe termen lung.
Strategia socială a municipiului Cluj Napoca – viziune – proiecție de viitor deziderabil:
- Clujul va avea o calitate a vieţii din cele mai ridicate din România și deocamdată la ora actuală cam asta se întamplă;
- Clujul va fi un model de bună guvernare, cu o administraţie transparentă, progresistă, performantă, în care cetăţeanul va fi partenerul administraţiei – în acest sens merită menționat faptul că noi, asociația Lado avem două proiecte naționale și avem foarte mult de lucru cu instituțiile publice și nici o primărie din Romănia nu are abordarea primăriei Cluj-Napoca, care este atăt de deschisă pe anumite teme, sau mai bine spus cel puțin pe temele sociale și cele de tineret. Cu alte cuvinete este o primărie citată ca o primărie de bune practici;
- Clujul va fi un pol de excelenţă academică; deocamdată UBB-ul și chiar și alte universități din Cluj sunt cotate ca printre cele mai bune din Romănia și din Europa;
- Cultura va reprezenta motorul transformării sociale şi regenerării urbane – putem doar să conchidem că pe această ramură sunt mult restanțe;
- Cluj-Napoca va fi un oraş al incluziunii şi coeziunii socio-teritoriale, asigurând participarea grupurilor vulnerabile la deciziile privind priorităţile de dezvoltare;
- Clujul va fi definit ca un oraş european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural.
- Cluj-Napoca va fi o reţea de comunităţi interconectate, un oraş cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos şi responsabil. Din acest punct de vedere edificator este capitala europeană a tineretului, unde tineretul a făcut un exercițiu de participare excelent.
Cu intenția de a creiona aceste tendințe doamna Ana Ludușan afirmă că: «este un exercițiu bun și americanii o fac foarte des, pentru că atunci cănd începi un dialog cu un om, cu un grup de oameni, sau chiar și cu instituții publice mai întăi scoți în evidență punctele foarte bune pentru a încuraja și a destinde comunicare ca apoi, ulterior, să discuți lucrurile mai puțin bune».
Această strategie se “așează” pe strategia europeană care pană în anul 2020 își propune trei priorițăți: creştere inteligentă; creştere durabilă; creştere favorabilă incluziunii.
Avem de altfel și căteva direcții care sunt introduse aproape “motamo” în programul național al Romăniei, și anume:
- Ocuparea forţei de muncă: o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani
- Cercetare şi dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare
- Schimbări climatice şi energie :reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990; creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;creşterea cu 20% a eficienţei energetice
- Educaţie: reducerea abandonului şcolar la sub 10%;creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
- Sărăcie şi excluziune socială: reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale
Mai multe informaţii detaliate se găsesc în strategia UE Europa 2020 disponibilă online la adresa:
http://ec.europa.eu/archives/growthandjobs_2009/pdf/complet_ro.pdf
OBIECTIVE naţionale: ROMÂNIA (sursa: CE)- rata ocuparii fortei de muncă 70% faţă de 63,9 % in 2013; cercetare si Dezvoltare 2% din PIB, fata de 0,49% in 2013;reducere emisii CO 19%, faţă de 47 % in 2013; surse regenerabile de energie 24%, tintă atinsă în 2013; eficientă energetică de 20% faţă de 33,6% în 2012; părăsirea timpurie a şcolii de 11,3% faţă de 17,3% în 2013; învăţământ terţiar de 26,7% faţă de 22,7% în 2013;reducerea persoanelor expuse la sărăcie cu 580.000 persoane faţă de 8.907.000 în 2014.
Toate aceste cifre sunt preluate în programele naționale și în Cluj -rata de ocupare la nivelul municipiului este cea mai ridicată din România – în ultimele luni ale lui 2017 s-a inregistrat o rată a şomajului de 1,9%.
Există oportunităţi: dezvoltarea programelor de instruire/reprofesionalizare/calificare pentru inserţia pe piaţa munci (avantaj competitiv universităţi+mediu ONG dezvoltat); linii de finanţare pentru programe de incluziune socială a unor categorii defavorizate(beneficiari potenţiali – în special ONG-uri – avantaj competitiv existenţa unei minorităţi rome în zonă); oraş model pentru incluziune socială; politici locale pentru păstrarea forţei de muncă calificată în oraş.
La Cluj sunt 5 direcții foarte mari de dezvoltare:
- Incluziunea economică;
- Accesibilizarea serviciilor publice pentru categorii dezavantajate;
- Reţele de servicii specializate adresate grupurilor vulnerabile;
- Planul integrat pentru incluziunea socio-teritorială a comunităţilor marginalizate din zona Pata Rât;
- Mecanisme şi instrumente instituţionale incluzive şi participative.
În continure, s-a trecut în revistă partea de asociativitate, filantropie, multicultularismul, democrație participativă, învățamănt preuniversitar, leadership regional, mediere comunitară, sănătate, sport și comunitate, tineret, turism după cum urmează:
- Asociativitate şi filantropie: stimularea parteneriatului intra şi intersectorial între ONG-urile clujene şi alţi actori comunitari. Propuneri de proiecte: crearea unei hărţi a ONG-urilor clujene şi a ofertelor lor către beneficiari -nu este cunoscută;stimularea de parteneriate în domenii cheie (guvernare laterală)- model pe ţară dar insuficient de reprezentativ, cu impact scăzut; crearea unei platforme online care să prezinte iniţiativele, resursele necesare/investite şi rezultatele din domeniul asociativ, de filantropie şi voluntariat. Menţinerea pe termen lung şi dezvoltarea platformei.
Program operaţional: Crearea unui mecanism de finanţare sustenabilă care să întărească independenţa şi anduranţă ONG-urilor clujene.
Propuneri proiecte: formarea unor bugete strategice la nivelul autorităţilor publice cu participarea sectorului privat și diferenţierea susţinerii financiare pe tipuri de organizaţii prin alocarea unei secţiuni din buget pentru iniţiative noi şi abordări inovative.
- Multiculturalism: 1. asumarea consecventă a mesajului multicultural; 2. promovarea şi susţinerea unor structuri, instituţii şi strategii educaţionale care pot juca un rol în dezvoltarea mentalităţii inter- şi multiculturale (Există programe în şcoli şi licee); 3. crearea unor cadre de acţiune comună a grupurilor etnice şi culturale diferite ( Zilele Clujului, alte evenimente locale);4. alocarea resurselor necesare dezvoltării şi implementării politicilor multiculturale. Dace există nu sunt cunoscute ca atare;5. asumarea politicilor multiculturale şi a implementării acestora de către autorităţile locale în mod continuu şi independent de calculele electorale. Da, tot spectrul politic a asumat multiculturalitatea
- Democraţie participativă: 1. administraţie locală. Democraţia participativă în contextul cadru al democraţiei reprezentative în administraţia locală necesită crearea de arene participative prin intermediul şedinţelor publice pentru ca cetăţenii şi delegaţii cetăţenilor să poată facă recomandări participând astfel activ la luarea deciziei. Bugetarea participativă pe vot online pentru primele 12 proiecte prioritare; 2. politici economice cooperativiste și dezvoltarea economiei sociale. Nu există rezultate
- Învăţământ preuniversitar – obiectivul major prin atingerea a 4 cerinţe: calitatea educaţiei; eficienţa; relevanţa; echitatea.
- Învăţământ universitar – 4 cerințe: adaptarea la dinamica dezvoltării societăţii, îmbunătăţirea comunicării interuniversitare şi cu mediul de afaceri – prin proiectul strategic major Cluj Innovation City,stimularea antreprenoriatului prin crearea de incubatoare de afaceri, integrarea universităţilor clujene, în reţele europene.
- Leadership regional – schimbarea mentalităţii în favoarea bicicletei și dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete
- Mediere comunitară – înfiinţarea, unui Centru de Mediere Comunitară la nivelul municipiului Cluj-Napoca, cu rol de informare şi soluţionare amiabilă a disputelor de tip comunitar – nu există
- Sănătate: aderarea municipiului Cluj-Napoca la reţeaua Healthy Cities, conform criteriilor World Health Organization (WHO); îmbunătăţirea infrastructurii la nivelul serviciilor de îngrijiri de sănătate -suntem în urma anilor 1970; realizarea unei politici coerente de promovarea a resurselor umane în domeniul sănătăţii la nivelul municipiului Cluj-Napoca;
- Sport si comunitate: Promovarea sportului comunitar ca pe un avantaj competitiv al oraşului. Nu se văd rezultate
- Tineret: dialog structurat şi participarea tinerilor la luarea deciziilor; infrastructura de tineret
- Turism: Obiectiv strategic cheie: Cluj-Napoca – destinaţie turistică valoroasă prin identitatea sa şi experienţele oferite. Există rezultate vizibile în infrastructura de transport public şi în obiectivele turisitice.
Spre finalul ședinței, intervine domnul Aurel Mocan pe tema incluziunii sociale, punănd în discuție principalele proiecte și rezultate. Înainte însă, de a intra în temă, ține să mulțumească Consiliului Civic Local pentru invitație, fiind plăcut surpins să vadă o implicare atăt de serioasă și consecventă a CCL-ului.
Referitor însă la tema incluziunii sociale, strategia pune în evidență acest lucru – avănd dedicat capitolul social Clujul inclusiv. Plecănd de la acest aspect s-a realizat primul grup de acțiune locală înființat ca să se poată accesa finantări pe viitoarea perioadă de finanțare, pe POCU și POR – Asociația Clujului Inclusiv. Astfel, documentul de strategie de dezvoltare locală pe componenta aceasta este depus la Ministerul Dezvoltării Regionale în asteptarea “verdictului”. Prin asociația nou inființată s-a realizat strategia de dezvoltare locală pe zona urbană marginalizată- Pata Rat- trebuie, însă precizat, că strategia de dezvoltare locală cuprinde și zona adiacentă, adică partea de est a orașului cu alte zone care prezintă risc de marginalizare și anume: str. Meșterul Manole, fosta Byron, Irisului și chiar în zona Gării pe unele străzi. După cum se observă zona este destul de largă dar zona țintită rămane în Pata Rât. Astfel, “modelul pe care ni l-a oferit Pata Rat, prin care 35 de familii au fost scoase de acolo și relocate în diferite zone din Apahida și Floresti, este un model excelent pe care vrem să-l multiplicăm și noi”.
Cu privire la fondurile norvegiene- Asociația de Dezvoltare Intracomunitară vor depune proiect integrat prin care și comunitatea de locuire va fi cuprinsă, sperănd astfel să acopere prin viitoarea finanțare acordarea de locuințe pentru 70 de familii- un proiect de incluziune socială- pentru că după cum subliniează domnul Mocan “nu putem vorbi de incluziune dacă ne lipsește unul dintre elemente definitorii – ocupare, sănătate, acces la servicii și partea de locuire, pentru că fără aceasta nu poți să faci incluziune socială, integrare”. În anul 2012 s-a creat centrul de incluziune socială.
Spre finalul intervenției sale, domnul Aurel Mocan amintește de proiectele care sunt implementate la ora actuală:
- Proiectul EUSCREEN – în care sunt parteneri alături de UMF Iuliu Hațeganu – Cluj-Napoca și alte 7 universități din Europa. Printre parteneri fiind și Institutul Karolinska care stabilește căstigatorii premiului nobel în medicină. Un proiect pe sănatate, dedicat copiilor de vărstă 4-5 ani, avănd ca obiect Screeningul în probleme de văz în Cluj Napoca și județul Cluj și probleme de auz în Albania – în trei județe din proximitatea Tiranei. Scopul proiectului pe scurt: identificarea acelor copii care au cum spun medicii “ochiul leneș”, să se stabilească diagnosticul, să intre în tratement iar cănd ajung la școlă să aibă deja ochiul vindecat, ca să nu mai fie necesar să poarte ochelari. De exeplu, în județul Cluj, numărul estimat al grupului țintă este de 6000 de copii ( 4-5 ani). Proiectul se întinde pănă în 2020 iar bugetul este de aproximativ 4 miloane și ceva, în care procentul Directiei de Asistență Socială ca partener este de 2,99%. Lider în acest proiect fiind Univeristatea de Medicină din Rotterdam.
- Și alte 7 proiecte în implementare, în parte cu finanțare europeană.
Tot referitor la tema incluziuni, domnul prof. Vasile Surd, dă ca exemplu, un caz finalizat într-o notă pozitivă. Este vorba despre o persoana care a fost condamnată pentru crimă, care după ispășirea pedepsei este eliberată. Din acel moment încolo, cu mari dificultăți, reușește să se reintegreze în societate, devine profesor și o persoană foarte apreciată de colegi. Ce nu se știe însă cu certitudine este în ce proporții și-a revenit din acest șoc fizic- psihic.
Cei prezenți au ridicat diverse probleme și întrebări, între care:
Domnul Andras Tothfalusi: numărul extrem de limitat de psihologi din școli precum și programul de lucru redus al acestora este o problemă care poate fi rezolvată ?
Domnul Aurel Mocan: o problema ridicată de multe școli, este cea referitoare la situația copiilor cu nevoi educaționale speciale pentru care parinții optează, aleg să fie incadrați în învățămăntul obișnuit (și nu intr-o scoala specială).
Domnul Augustin Dănilă: în ce măsura putem limita folosirea jocurilor agresive pe calculator? La aceasta chestiune intervin și membrii CCL – ing.Dan Drăghiuciu și Dan Bologa .
Domnul ing.Dan Bologa afirmă că despre Pata Rat s-a discutat mult, fie ca problema socială fie ca problema ecologică, așa că revine la o întrebare mai veche la care înca nu a primit răspuns din partea primăriei; De ce la Cluj nu s-a găndit nimeni că selectarea cum trebuie a acestui deșeu menajer sau gunoi menajer poate constituti o sursă de energie?
Domnul Andras Tothfalusi: referitor la proiectul Pata Rat, domnule Mocan, aș vreau să știu cum s-au integrat cele 35 de familii, pentru că nu am primit nici un feedback? Răspunsurile primite din partea dlui Mocan au fost clarificatoare.
Domnul Iosif Pop: Nu credeți că lipsa forței de muncă poate fi mai bine acoperită prin intermediul școlilor profesionale, unde să fie pregătiți cei din Pata Rat sau din alte zone defavorizate? De exemplu, lipsa oamenilor calificați în construcții – evident că aceasta nu este singura ramură.
Concluziile dezbaterii CCL de astazi au primit acordul celor prezenți în următoarele formulări:
- Ar fi binevenită analiza de etapa anuală a aplicării Strategiei, cel tarziu pană la finele primului trimestru din anul următor.
- City managerul și echipa dumnealui să-și asume obiectivele Strategiei si realizarea lor, atăt în fața Consiliului Local căt și a clujenilor; în acest sens, poate domnul primar îi extinde aria de implicare a city managerului – pentru ca acesta are o arie de implicare restrînsă;
- Colectivele de implementare și de urmărire să fie completate ( dacă desigur după analiză se va ajunge la aceasta concluzie) și cu practicienii care să vină în fața Consiliului Local cu raportul sau rapoartele anuale.
- Este momentul ca Primăria Cluj-Napoca să facă un pas spre debirocratizarea activităților proprii pentru a veni în sprijinul comunității cu servicii operative .
Reuniunea s-a terminat la ora 19.
Secretariatul CCL