Consiliul Civic Local Cluj

Bine ati venit!

Comunicate de presa

Anul 2017:
Reuniunea CCL din 21 septembrie 2017
Scrisoare catre Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca – propunerile CCL
Reuniunea CCL din 15 iunie 2017
Reuniunea CCL din 18 mai 2017
Reuniunea CCL din 27 aprilie 2017
Reuniunea CCL din 16 martie 2017
Reuniunea CCL din 16 februarie 2017
Reuniunea CCL din 19 ianuarie 2017
Anul 2016:
Reuniunea CCL din 15 decembrie 2016
Reuniunea CCL din 17 noiembrie 2016
Reuniunea CCL din 20 octombrie 2016
Proces verbal 15 septembrie 2016 – Profilul Managerului Teritorial
Dezbatere publica – Dobandirea titlului de Capitala Culturala Europeana – Deziderat major pentru orasul Cluj-Napoca
Proces verbal 19 mai 2016
Proces verbal 21 aprilie 2016
Audierea Publica “Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte” – raportul comisiei de experti
Articol despre audierea publica “Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte”
Invitatie – audiere publica “Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte”
Comunicat de presa si proces verbal 18 februarie 2016 – Proiectul SMID privind deseurile menajere
Proces verbal 21 ianuarie 2016 – 2015 Cluj-Napoca – Capitala europeana a tineretului
Anul 2015:
Proces verbal 17 decembrie 2015 – Aplicarea strategiei 2014-2020 in Cluj-Napoca
Proces verbal 19 noiembrie 2015 – Migratia in Europa
Proces verbal 15 octombrie 2015 – dezbaterea publica pe tema deșeurilor
Comunicat de presa – Concluziile dezbaterii publice de la Consiliul Județean pe tema deșeurilor
Comunicat de presa – Câteva cauze ale blocajelor de circulație din Cluj-Napoca
Proces verbal 17 septembrie 2015
Comunicat de presa – Începe cea de a 12-a sesiune a Consiliului Civic Local
Comunicat de presa – dezbatere publica privind problema deseurilor (19 august 2015)
Proces verbal 18 iunie 2015
Proces verbal 21 mai 2015
Proces verbal 16 aprilie 2015
Proces verbal 19 martie 2015
Proces verbal 20 februarie 2015
Proces verbal 22 ianuarie 2015
—————————–
Comunicate de presa – 2014
Comunicate de presa – 2013
Comunicate de presa – 2012
Comunicate de presa – 2011
Comunicate de presa – 2010
Comunicate de presa – 2009
Comunicate de presa – 2008
Comunicate de presa – 2007
Comunicate de presa – 2006
Comunicate de presa – 2005
Comunicate de presa – 2004

Scrisoare catre Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca – propunerile CCL

Stimati consilieri ai Consiliului Local Cluj-Napoca,
Stimate dle.primar Emil Boc,

Reuniunile lunare ale Consiliului Civic Local Cluj-Napoca din ultimele 12 luni au supus spre analiza administratiei locale o paleta larga de propuneri, sustinute atat de catre specialistii CCL pe domenii ale administratiei locale cat si de catre un numar apreciabil dintre clujenii consultati.
Revenim acum cu o succinta enumerare a celor discutate si sustinute public de catre CCL Cluj-Napoca, cu rugamintea de a primi reactia Dumneavoasta pertinenta si autorizata:

  1. Construirea a 4 platforme de stocaj (parcare) autoturisme la intrarile in municipiu dinspre:Turda, Gherla, Huedin, Zalau, cu asigurarea de facilitati de acces pentru calatori,in zonele aglomerate ale orasului.
  2. Amenajarea a cca. 40 de locuri de parcare pentru autocare turistice in proximitatea obiectivelor turistice, sportive si hoteliere.
  3. Construirea a cate 3 benzi de circulatie auto si tramvai pe sens, pe directia est-vest, pe traseul caii ferate si a raului Somes.
  4. Limitarea timpilor de stationare-parcare autoturisme in zonele centrale ale orasului, concomitent cu cresterea tarifelor.
  5. Finalizarea centurilor ocolitoare nord si sud, in perioada 2017-2020, cu racordarea lor la culoarul de circulatie rapida-raul Somes-linia CF.
  6. Conectarea in 2018 a municipiului Cluj-Napoca la autostrada Transilvania pe traseul proiectat prin comuna Ciurila.
  7. Traseu complet pentru biciclete si agrement intre Gilau-Floresti-Cluj-Napoca-Someseni-Apahida.
  8. Linii rapide si culoare dedicate pentru microbuze, ca si mijloc de legatura intre platformele de stocare autoturisme si cartierele orasului.
  9. Revizuirea strategiei culturale a Clujului, bazata pe proiectul de candidatura la CCE-2021, cu rapoarte de etapa semestriala, pe obiective si buget.
  10. Alocarea de suplimentari bugetare ONG-urilor cu rezultate in activitatea depusa in folosul comunitatii.
  11. Rebrenduirea pentru Cluj-Napoca,cu asumarea de tinte credibile si cu marcarea rezultatelor doar dupa atingerea lor.
  12. Functia de City Manager sa fie independenta politic, sa fie profesionalizata, sa aiba mandat nelimitat in timp, sa prezinte anual proiectele si rezultatele.
  13. Hotelul Continental-destinat nevoilor comunitatii ca si Centru de Cultura Urbana.
  14. Restaurarea statuilor orasului cu o prioritate imediata pentru Pta. Mihai Viteazu si statuia domnitorului unificator de provincii romanesti.
  15. Linie de tramvai pe traseul Gilau-Apahida,cu prelungire ulterioara spre Jucu-Bontida,in sustinerea dezvoltarii ariei Metropolitane Cluj.
  16. Amendamente substantiale la contractele pentru lucrari de intretinere si investitii, pentru asigurarea calitatii, evitarea costurilor suplimentare si inscrierea in termenele de finalizare licitate.
  17. Permanentizarea dezbaterilor pe cartiere, cu periodicitate anuala si cu rapoarte de etapa din partea administratiei.
  18. Imbunatatirea Regulamentului de alocare a fondurilor din bugetul local pentru sustinerea sportului de masa si a celui de performanta.
  19. Sustinerea infiintarii Centrului Local de selectie si monitorizare a tinerilor practicanti ai sportului alaturi de Insp.Scolar si Dir.Jud.de Sport.
  20. Coordonarea Programului pentru utilizarea bazelor sportive-proprietatea CL-cu Inspectoratul Scolar si Dir.Jud.de Sport.
  21. Concept si program,in parteneriat cu comunitatea, aprobat in CL, in toamna 2017, pentru sarbatorirea Centenarului Marii Uniri.
  22. Punerea in valoare a marilor personalitati ale Clujului prin: muzee, biblioteci, simpozioane-seminarii, afisaj, case memoriale, statui, albume,etc.
  23. Imbunatatirea esteticii orasului-incepand cu piata Mihai Viteazu-dupa un concept si un program rezultat din dezbatere publica cu clujenii.
  24. Finalizarea, cu prioritate, a proiectelor si investitiilor incepute:
  25. Amenajarea albiilor raului Somes – din intravilanul municipiului-atat peisagistic cat si al echiparii si sustinerii cu servicii specifice zonei de agrement.
  26. Repunerea in valoare a Canalului Morii pe itregul traseu disponibil si in special in zona Parcului Caragiale-str.Baritiu.
  27. Intrarea in folosinta comunitatii a Sistemului Integrat de Management a Deseurilor Menajere si a programului de selectare la producator.
  28. Construirea Centrului Cultural Multifunctional pe amplasamentul si proiectul aprobat in CL.
  29. Alocarea bugetara – pe termen mediu si lung – pentru obiectivele si proiectele aprobate prin Strategia si Planul de Mobilitate a Clujului.

Secretariatul CCL,


PROCES VERBAL

17 NOIEMBRIE 2016

Incheiat azi, 17 noiembrie 2016, cu ocazia reuniunii lunare a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, reuniunea Consiliului Civic, a avut ca invitati candidati ai partidelor la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, reprezentanti ai administratiei locale, membri, public interesat, si a avut urmatoarea ordine de zi:

  1. Informare cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna si luari de pozitie a membrilor CCL. Hotarari discutate la final dezbaterilor.
  2. Opinii si concluzii ale clujenilor in legatura cu pierderea titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021 de catre Cluj-Napoca. Moderator: d-ul Radu Mlesnita – membru CCL.
  3. Dezbatere electorala cu candidatii jud.Cluj la Parlamentul Romaniei pe tema “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”. Moderatori: D-ul Iosif Pop si D-ul Petre Ungureanu – membrii CCL.
  4. Diverse: Pozitia CCL in legatura cu Consultarile Publice organizate de Primaria Cluj-Napoca in cursul lunii noiembrie 2016.

Sedinta a inceput cu punctul 2 din ordinea de zi, dupa cum urmeaza:

D-ul Iosif Pop: In prima parte a sedintei, incercam sa dam posibilitatea celor care au condus partea executiva a proiectului Cluj-Napoca Capitala Culturala Europeana sa spuna concluziile – cateva puncte care tin de un mic bilant. Presa a fost destul de reactiva, iar noi am postat pe Facebook tot ce s-a scris, si bun si rau. Continuarea proiectului presupune ca nu mai avem un supraveghetor al mersului proiectului, si in aceste conditii cetatenii devin cei mai interesati sa vada cum se aloca si se cheltuie banul public. Si mai ales sa vada ce actiuni, ce activitati si cine participa la imparteala obligatiilor si a veniturilor sau a alocarilor de bani. Pentru punctul 2, sa incercam sa avem o discutie foarte la subiect, foarte aplicata legata de infrastuctura Clujului. Clujul privit nu ca si oras, in exclusivitate, ci privit ca si judet si conexiune cu vecinatatile. Motivatia nici nu cred ca mai trebuie sa o subliniem, se vede de la sine. Circulam cu masinile pe strada si ceea ce putem face in 5 minute, facem in 25 de minute. Daca vrem sa parcam, nu avem unde parca. Daca vrem sa gasim o solutie de parcare pe o durata mai lunga, nu avem inca decat cateva posibilitati de oferit. Se vor puse tarife majorate si se vor a se capacita bani si resurse suplimentare, dar cetateanul din noi vrea sa vada si cum se cheltuie acei bani, si mai ales vrea sa vada ca odata ce vin restrictiile ( majorarea tarifelor, n.r.) sa vina si solutiile. Solutiile, nu neaparat facilitati, pentru ca facilitatea, inseamna si sa nu intre cu masina in Cluj, daca vreti sa o privim cu exigenta maxima. Si in conditiile acestea, propunerea noastra pentru cei care candideaza la fotoliile Parlamentului Romaniei, este sa va exprimati un punct de vedere cu ingaduinta dumneavoastra; sa avem de la fiecare dintre dumneavoastră un rezumat de 2 randuri, pentru ca sa avem o intelegere pentru perspectiva celor 4 ani , in masura in care, si scopul de fond al acestei intalniri, este masura in care putem coaliza toate partidele de Cluj, toti parlamentarii de Cluj pentru a aduce pentru Cluj o infrastructura pe masura nevoilor sale, ceea ce si-ar dori orice cetatean. Scopul nostru ca cetateni ar fi sa fim mai agresivi in cerinte. Adica sa spunem mereu: haideti sa facem ceva , ca am mai reusit si altadata cand am vrut sa schimbam o lege. Ne-am dat mana cu toti parlamentarii, s-a facut o initiativa parlamentara, am strans semnaturi si am reusit sa facem acest lucru. Cu aceasta ocazie nici nu o sa mai fac o alta introducere pentru punctul 2 , ci doar vom da posibilitatea domului Teisanu sa ne faca prezentarea (despre Cluj-Napoca Capitala Culturala Europeana 2021, n.r.). Deci, punem intrebari, ne clarificam si vedem ce se poate face in acest ani care urmeaza pana in 2021.

D-ul Stefan Teisanu: Buna ziua, va multumim pentru invitatie. Stefan Teisanu este numele meu. Sunt directorul executiv al Asociatiei Cluj-Napoca 2021, as fi vrut sa vin in fata dumneavaostra cu vestea buna a titlului european. Din pacate nu a fost sa fie si incercam sa discutam astazi despre motivele si mai ales de perspectivele de viitor ale proiectului. Vin insa cu alte vesti bune, dupa cum veti vedea. Va multumesc pentru invitatie, sunt cu noi doi stimati membri ai Consiliului Director, d-l Stamatian si d-l Sbarciu. o sa incercam sa raspundem intrebarilor subiectelor pe care dumneavoastra ni le-ati propus, dar si proiectele, bugetul alocat si eventuale propuneri ale Consiliului Civic Local. Ca o punere in context, competitia aceasta e de 30 de ani, care a inceput cu marile capitale europene. Apoi trendul s-a dus inspre orase tot mai mici. In ultimii 5 ani, orasele capitale, le gasiti acolo, capitale ale culturii: Plzen și Mons, San Sebastian și Wroclaw, Pafos și Aarhus, Valletta și Leeuwarden, Matera și Plovid, Rjeka și Galway. (prezentare din documentul anexa atasat ). In Romania au existat 200 de orase care au candidat si au fost in situatia noastra de a nu obtine titlul. Competitia din Romania a adus premiere europene. In primul rand este prima oara cand se publica oficial votul juriului, precum stiti 6-6 de 2 ori si pentru prima oara, a fost vot decisiv dat de presedintele juriului. Tot o premiera este faptul ca orasul a anuntat prin persoana domnului primar si printr-o lista de prim sustinatori ai proiectului ca doreste contiuarea proiectului. De asemena raportul juriului european si discutiile ulterioare deciziei sunt toate favorabile acestei continuari a proiectului care ar insemna o buna practica in premiera absoluta. Ce se intampla, cum se poate continua acest proiect? Asociatia noastra a primit din partea d-lui Primar si din partea d-lui Presedinte al Consiliului Judetean o invitatie sa vina cu un plan de functionare al proiectuui, iar Consiliul Director al Asociatiei a aceptat in unanimitate, mandatandu-ne pe noi, echipa executiva, sa lucram la acest plan. Acesta urmeaza sa fie propus Adunarii generale a Asociatiei in luna decembrie. De acolo, in functie de decizia Adunarii Generale, ar urma sa intre intr-o dezbatere publica si apoi intr-un an de recalibrare, de replanificare integrala a proiectelor, pentru ca se modifica si bugetul maximal de pornire intrucat nu mai avem acelasi sprijin financiar din partea ministerului, cat si pentru ca se modifica intregul calendar al proiectului. Ar fi rezonabil sa nu ne mai propunem ca acest proiect sa isi atinga obiectivul nu in 2021, ci cu un an inainte, pentru a lasa Timisoarei, anul pentru care a castigat acest titlu. In legatura cu proiectele ramase in aplicatie, asa cum v-am spus, vor intra intr-o dezbatere publica si apoi intr-o replanificare integrala. Despre unele dintre ele, putem spune cu siguranta ca nu vor fi implementate, nu vom avea ceremonii de deschidere si de inchidere foarte costisitoare. De asemenea un proiect care a fost foarte apreciat de catre juriu, dar care din pacate nu mai este de actualitate in situatia noastra este proiectul Remake care celebra cele mai importante productii din istoria de 30 de ani a Capitalelor Culturii. In legatura cu bugetul alocat proiectului: doar pentru proiectul de Capitala Europeana a Culturii Clujul reusise sa mobilizeze un buget de pornire de 35 de milioane de euro, 15 milioane de la Consiliul Local , 6 de la Consiliul Judetean, 10 de la Ministerul Culturii, fonduri private si fonduri europene. Tin sa precizez ca acest buget era destinat exclusiv proiectului de candidatura, suma aceasta adunandu-se peste suma anuala pentru cultura de la Consiliul Local care in anul 2021 se estimeaza a fi la 3% din bugetul total al orasului, adica aproximativ 7-8 milioane de euro. Si alocarilor de la bugetele de stat pentru functionarea institutiilor de cultura care sunt in jur de 20-25 de milioane de euro in Cluj. Am tinut sa fac precizarea aceasta pentru ca mai multe articole din presa au sustinut ca bugetul nostru era cel mai mic. In urma replanificarii integrale pe care o vom traversa impreuna in anul care vine, asociatia va veni cu o noua propunere de proiect si cu o noua propunere de buget care va intra, probabil in a doua jumatate a anului viitor, in Consiliile Local si Judetean pentru a fi aprobata. Dupa cum stiti, sumele mentionate anterior au fost aprobate in Consiliul Local si cel Judetean doar pentru cazul castigarii titlului. Acum, nemaifiind, din pacate, de drept Asociatiei. Acum practic pentru inceputul anului viitor, daca Adunarea Generala a Asociatiei va decide ca Asociatia trebuie sa continue, vom functiona pe fonduri private. Ca si concluzii, suntem de parere ca o munca de 6 ani a intregului oras trebuie continuata. Am fi vrut sa castigam acest titlu, dar e important sa mergem inainte si fara el. Partenerii europeni ne sustin, de asemenea si partenerii locali si nationali si sponsorii. Credem ca e important sa recalibram integral proiectul si sa-l dam in lucru din 2018 pentru ca e nevoie inainte de o noua runda de aprobari pentru alocarile financiare si mai ales este nevoie de un cadru legislativ imbunatatit atat la nivel local cat si la nivel national. La nivel national am depus anul trecut un memorandum de 8 pagini la Ministerul Culturii cu probleme care impiedica desfasurarea lucrarilor de o asemenea anvergura si de aceasta tipologie si inca asteptam un raspuns. Astazi am vorbit cu colega mea de la Timisoara: si acolo sunt in aceasi situatie si vor petrece anul viitor in replanificare si incercarea de a imbunatati cadrul actual. De asemenea credem ca in implementarea urmatoare a proiectului este nevoie de implicarea puternica a administratiei locale, de o mai activa implicare a universitatilor, care au fost alaturi de noi si in faza pregatirii dosarului, cat si in faza strategica, de gandire a proiectelor. Credem ca pe langa aceasta etapa este nevoie sa aiba si un rol operational important. De asemenea, este nevoie de o crestere a capacitatilor institutionale. O asociatie in Romania de astazi care este totusi independenta, nu poate duce singura un asemenea proiect. Este nevoie de o mai buna colaborare cu administratia, de mai mult sprijin institutional și am inceput sa operam la acest lucru. Si speram ca si partenerii din sectorul de afaceri vor fi alaturi de noi in continuare.

D-ul Iosif Pop: Multumim. Intrebari scurte la obiect. Si dupa aceea, sugestii, concluzii.

D-ul Emanoil Tudose: In cazul acestei actiuni extraordinare si acestei munci mai mult decat laudabile, v-ati gandit la unul din cele mai importante locatii ale Clujului, Muzeul de Arta, care este pe punctul de a fi pierdut? Primaria nu a avut fonduri. In piata aceasta frumoasa, eleganta, extraordinara, cu multe manifestatii, Clujul ar urma sa piarda unul din elementele de baza ale culturii, Muzeul, acesta fiind pe punctulde a fi retrocedat. In aceeasi situatie se afla, oarecum altfel, dar intr-un mod similar, si Hotelul Continental. Ideea de Capitala Culturala cu nucleul in centrul orasului fara aceste 2 cladiri mi se pare putin hazardata. Urmele care ar trebui sa ramana dupa noi toti erau si aceste 2 cladiri puse la punct care puteau sa constituie nuclee extraordinare pentru cultura in diverse forme.

D-ul Iosif Pop: Pun si eu 2 intrebari. Muzeul Emil Racovita si personalitatea Emil Racovita. El apartine Clujului, atat muzeul cat si omul si personalitatea lui. Muzeul este inchis, iar despre Emil Racovita vorbim doar cand trecem pe langa statuie. Sau ne mai uitam la o cladire sau institutie care ii poarta numele. Am putea face din personalitatile mari ale Clujului un subiect de culturalizare pentru cei multi ?.

D-ul Teisanu: Va multumim. Mai intai vom raspunde la intrebarea legata de Muzeul de Arta. Ceea ce sta in puterile noastre sa raspundem despre acest subiect este implicarea Muzeului in programul nostru cultural. Muzeul de Arta a fost unul dintre partenerii de baza al celui mai important proiect al nostru, Centrul European de Arta Contemporana. Am lucrat impreuna cu domnul Nastasa Kovacs care ne-a reprezentat si in timpul vizitei juriului Si noi ne-am dori ca acest muzeu sa aiba o soarta mai buna , dar nu putem vorbi mai multe in numele administratiei; din cate cunosc, nu e de competenta primariei si tine de Consiliul Judetean. Stiti dvs. domnule Stamatian mai multe?

D-ul Florin Stamatian: Primaria intr-adevar nu poate sa investeasca, fiind o proprietate privata. In ceea ce priveste programul care s-a creat, trebuie sa priviti totusi proiectul ca atare – Cluj Capitala Culturala nu inseamna doar cultura si arta. Au fost programe care au luat multe domenii de activitate, incepand de la brandul de universitate si de putere pentru tineret. Dar au fost preocupari. De exemplu, au fost discutii si se incearca ca Gara mica sa fie transformata intr-un centru, pavilion expozitional. In contextul actual, se poate discuta despre altfel de proiecte. Se poate gasi eventual un parteneriat public-privat sau altceva. Sunt probleme care la viitoarea asociatie, care deja nu mai reprezinta neaparat Clujul ca si administratie, ci reprezina intr-adevar comunitatea clujeana, sa isi canalizeze eforturile pentru a gasi solutii pentru asa ceva. Pentru asta e nevoie si de mult voluntariat.

D-ul Csoma Botond: In legatura cu situatia Continentalului, de mai multe ori am propus in Consiliul Local ca Primaria, Consiliul Local, Municipiul sa exercite dreptul de preemptiune. La un momen dat Primaria a avut aceasta posibilitate sa cumpere acea cladire, care pana la urma nu s-a achizitionat. Eu cred ca puteam face un centru cultural, sau mai multe chestii, sa se investeasca bani in cladirea Continental; si atunci aceasta, care este o cladire monumentala a Municipiului, nu ar fi ajuns in aceasta stare deplorabila in ziua de astazi. Si pe strada Horea, de exemplu, am avut posibilitatea sa cumparam cladirea Urania, am fi avut posibilitatea sa ne exercitam dreptul de preemptiune. Nu am facut acet lucru. Ca si autoritate, eu cred ca am fi putut sa facem mult mai mult. Si daca am avut titlu de Capitala a Culturii, pe termen lung Primaria ar fi putut sa utilizeze aceste cladiri in diferite feluri pentru realizarea proiectelor culturale, in interes public. Am renuntat la Urania, am renuntat si la Continental, si nu mai exista posibilitatea juridica in acest moment sa cumparam aceste cladiri.

D-ul Iosif Pop: Exista o hotarare de Consiliu Local ce permite Primariei sa repare si sa se indestuleze ulterior, daca cel care-i titular nu are cu ce plati. Cel putin asa am vazut eu. Poate va ganditi la o formula, pentru ca dintre toate ofertele pe care le-am avut, singura achizitie pe care a facut-o Primaria, este poarta de la intrare de sus de pe Cetatuie. Putin pentru ceea ce are ca si posibilitate baneasca Primaria, si pentru ceea ce are nevoie Clujul ca si imagine de cultura arhitecturala.

D-ul Teisanu: Nu este pierduta cauza Muzeului de Arta. Daca Continentalul este o proprietate privata, Muzeul de Arta inca nu este pierdut. Asta este o chestiune care din punctul meu de vedere poate fi solutionata cu sprijinul tuturor parlamentarilor care vor fi alesi in decembrie pentru ca este o achizitie la care Ministerul Culturii poate sa puna umarul in parteneriat cu Consiliul Judetean Cluj. Ambele institutii isi pot exercita dreptul de preetentiune si este un litigiu pe acea speta, dar sunt convins ca acel edificiu poate fi salvat acum, adica acum insemnand pe o agenda a tuturor parlamentarilor dar si a celor care vor ajunge la conducerea acestui minister.

D-ul Stefan Teisanu: In legatura cu Muzeul de Speologie, chiar ieri am avut o discutie, pe aceasta tema. Acolo exista un proces, nu exista acces permis si din cauza aceasta Muzeul este blocat. Eu personal am organizat acum 2 ani o expozitie cu exponatele de acolo. Cred ca trebuie totul valorificat insa ne impedicam in chestiuni administrative nesustinute in timp.

D-ul Iosif Pop: Cred ca nu e singura cladire pe care Clujul o poate dedica drept muzeu pentru o personalitate ca Emil Racovita. Indemnul ar fi sa gandeasca administratorii nostri care sunt in Consiliul Local, si sa fie un pic mai atasati de cauza Clujului, pentru ca in rest de aprobat P.U.D.-uri, P.U.Z:-uri si alte probleme de prezenta in CA (de cine e in Consiliul lui X si in Consiliul lui Y), aici sunt foarte activi. Or, 60 de subiecte se dezbat lunar cu ridicare de mana. Si atunci problemele importante ni se pare ca raman pe dinafara si doar in Consiliul Civic ele se reiau, pentru ca noi toti credem ca pana la urma vor obosi si consilierii si vor spune “hai sa facem si noi ceva”.

D-ul Ioan Sbarciu: Tot legat de Muzeul de Arta, eu fiind artist: 1. De ce nu se stie cine a castigat Muzeul de Arta? 2. Cum a putut sa castige muzeul de arata, atata vreme cat familia Banffy nu l-a revendicat… Si atunci cine sa-i plateasca si pentru ce?

D-ul Emanoil Tudose: Juridic povestea este foarte clara. Insa vin si eu cu o intrebare: Cum de legea permite Primariei si Consiliului Local sa vanda sute de spatii comerciale cu licitatie sau nelicitate, pe banii contribuabililor, si nu isi poate permite sa cumpere o cladire sau doua? Ce fel de lege e aceasta? Nu trebuie sa fie echivalență intr-o lege?

D-ul Florin Stamatian: Nu legea iti interzice sa cumperi.Iti interzice sa cumperi cand e in litigiu, poate ca eu o cumpar, iar pe urma tu vii si spui ca nu am cumparat-o de buna credinta. Deci atata timp cat cladirea este in litigiu nu se poate modifica statutul juridic.

D-ul Attila Laszlo: As dori sa felicit foarte sincer echipa care a lucrat la acest proiect. Trebuie sa va spun cateva lucruri insa. Clujul nu a fost nici macar pe lista scurta. Aceasta echipa a renuntat la sprijinul de lobby care i s-ar fi putut acorda. In ultima clipa am reusit ca lista scurta sa nu contina 3 localitati, ci 4. A fost inclusiv o comisie exceptionala a comisiei de cultura pe aceasta tema, tocmai pentru a evita surprizele. In domeniul culturii Senatul este forul decizional si sunt o serie de institutii in subordinea Senatului care au fost implicate in moderarea acestei decizii, si bineinteles si domnul vicepremier a avut partea grea a problemei. A doua problema este cea legata de naivitatea independentei unui for decizional la noi in tara. Pentru ca, odata cu schimbarea domnului Alexandrescu a venit o noua echipa cu alte interese si cu alte posibilitati de influenta, care pana la urma s-a ajuns la acest raport , 6-6. Intentionat am felicitat echipa, si consider ca este pacat ca aceasta munca sa fie irosita. La momentul respectiv cand colegii au iesit de la aceasta decizie, propunerea mea a fost: nu vom deveni capitala europeana culturala, haideti sa devenim Capitala culturala a Romaniei. Pentru ca nu ne impiedica nimeni, cu un astfel de proiect, prin implicarea celorlalti competitori, sa lansam un sir de evenimente din care sa profite comunitatea noastra si comunitatile de la noi din tara, bineinteles valorificand experienta si proiectul care a fost facut. Ceea ce tine de partea juridica: s-au facut foarte multe demersuri, mie imi pare foarte rau, ca la momentul respectiv nu am executat Continentalul, din cauza ca la vremea respectiva s-au acumulat o serie de datorii catre primaria Cluj. Dar legislatia nu ne-a permis ca sa o executam, pentru ca ministerul a avut drept de preentiune, a fost un proces extrem de anevoios pana s-ajungem in aceasta situatie. Iar in ceea ce priveste Muzeul, si eu am semne de intrebare, dar justitia a decis ca este vorba de o persoana care a avut in ingrijire pe unul din membrii familiei Banffy. Prima decizie se refera la un spatiu de vreo 200 si ceva de metri patrati, dupa care ne-am trezit ca marea majoritate a cladirii este solicitata in baza unui act despre care am mari semne de intrebare, dar aceasta este situatia. Atunci cand se va finaliza, vor trebui facute demersurile privind exercitarea dreptului de preemptiune de catre Minister. Daca nu doreste Ministerul atunci il poate transfera drepturile de preemptiune catre Autoritatea Locala, si lucrurile pot sa functioneze, insa din pacate acum nu suntem in aceasta situatie.

D-ul Iosif Pop: Multumim de explicatii. Mai este o solicitare. (Haideti sa ne prezentam totusi, sa se poata consemna.) Va rog.

D-ul Mihai Gotiu: Buna seara. Candidez din partea USR la Senat pe prima pozitie. Nu am avut ocazia sa ne implicam in deciziile care s-au luat pana acum, dar acest subiect, Cluj Capitala Culturala, ne-a interesat foarte mult, mai ales ca foarte multi dintre noi venim din zona societatii civile care a sprijinit acest proiect. Mai ales Primaria a preluat din energia societatii civile, si din acest punct de vedere Clujul nu a pierdut foarte mult, dimpotriva s-au clarificat niste directii pe viitor. Spre exemplu, aceasta dezvoltare a Somesului si proiectele culturale care sa-l valorifice este o ideea care a prins in societatea clujeana, si cred ca este o idee care se poate sprijini pentru a aduce dezvoltarea culturala a orasului ,din aceasta perspectiva , pe viitor. Am avut o discutie cu domnul Vlad Alexandrescu saptamana trecuta la Bucuresti legata de cateva initiative pe care domnia sa le-a initiat referitor la patrimoniul construit, tezele patrimoniului, codul patrimoniului, care este o solicitare a societatii civile din domeniu de foarte multi ani, si in sfarsit temele au fost puse in dezbatere in aceasta toamna si probabil vom avea in Parlament acest cod al Patrimoniului in discutie in legislatura urmatoare. De asemenea am discutat faptul ca Clujul are foarte multi operatori culturali independenti, pentru ca vorbim de cladiri de spatii; dar aceste spatii nu exista fara acesti operatori culturali independenti, si sunt in discutie statutul artistului, modalitati de rezidente culturale, modalitati de finantare a culturii, si in special a culturii ce a insemnat si inseamna foarte mult pentru Cluj in ultimele decenii. Aceasta este o perspectiva, o viziune pe care deja o discutam, si de asemenea o propunem. Domnul Vlad Alexandresu a si initiat-o, atata timp cat a fost ministru si este decis sa il dezvolte in continuare. Suntem oameni si intelegem acest fenomen. Si la Iasi este un inalt operator cultural care stie foarte multe despre ce inseamna acest lucru. Cred ca avem argumente care ar putea ajuta Clujul, chiar daca aparent a pierdut acest concurs de Capitala culturala europeana. Sa foloseasca toate aceste spatii culturale si toate ideile care au existat pentru a se dezvolta in viitor.

D-ul Iosif Pop: Multumim, concluziile daca se poate.

D-ul Petre Ungureanu:

  • Societatea Civila apreciaza in mod deosebit prestatia grupului de lucru din Cluj
  • Decizia Comisiei de Analiza o apreciem ca obiectiva , Timisoara a prezentat un proiect mai consistent , construit exact pe “obiectivele europene” ale competitiei si a stiut sa-si adapteze cu promptitudine proiectul , “recomandarilor” facute de juriu , pe parcursul “analizelor de etapa”
  • Recomandam CONTINUAREA PROGRAMULUI PRIN CARE CLUJUL DORESTE SA DEVINA O CAPITALA CULTURALA A ROMANIEI . Ca obiective prioritare :
    • constructia CENTRULUI MULTICULTURAL : sediul Filarmonicii ,Sali multifunctionale de Congrese- Conferinte , Expozitii
    • propunem ca in echipa de lucru , sa fie cooptat un membru la C.C.L. pentru o legatura directa cu sugestiile Societatii Civile,
    • propunem un control permanent al modului in care Echipa va gestiona situatia financiara a proiectelor in curs si a celor viitoare (audit financiar anual)
  • La capitolul Cultura solicitam ca Televiziunea Nationala sa reia difuzarea canalului “ROMANIA CULTURAL” si sa introduca un canal de “ISTORIE”,
  • Clujul solicita Radiodifuziunii Romane difuzarea programului: ” ROMANIA MUZICALA ” si in zona CLUJULUI

D-l Iosif Pop: In Consiliul Civic obisnuim sa construim. Aceasta e atitudinea. Si daca dam un sfat, il dam cu toata deschiderea si in folosul cetatenilor. Aprecieri ,pentru munca ce s-a facut, ca sa fim un candidat cu potential si cu sanse. Continuam proiectul asa cum il sustine si administratia, si cred ca si asociatia. Cetateniii vor sa fie mai multa transparenta in programe si in cheltuirea banilor, si daca se poate sa ne lasati sa va sustinem mai indeaproape , asa cum zicea dl Ungureanu, pentru ca la un moment dat am avut senzatia ca va deranjam intreband ce faceti acolo si stiti bine ca a fost o discutie tensionata peste care am trecut. Finalmente, ne-am dat seama ca avem o realizare pe care o vom finaliza in urmatorii ani. Trecem la urmatorul punct.

D-ul Stefan Teisanu: Noi vrem sa ne retragem, va multumim pentru invitatie, si eu doresc sa multumesc partidelor politice care in acesti 6 ani ne-au sprijini impreuna cu societatea civila care s-a constituit. Am lucrat bine si cu reprezentantii P.S.D., si cu reprezentantii UDMR si cu reprezentantii P.N.L. Felul in care a colaborat politica cu acest proiect a fost un exemplu de bune practici. Va multumim.

Punctul 3. Dezbatere electorala cu candidatii jud.Cluj la Parlamentul Romaniei pe tema “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”

D-ul Iosif Pop: Rugamintea mea este ca, odata enuntata tema punctului 3, raspunsurile sa fie cat mai aplicate la tema, pentru a putea sti ce ganditi despre ceea ce noi socotim ca cetateni ca ii trebuie Clujului:

  1. Solutii de limitare a intrarilor auto in Cluj,
  2. Solutii pentru facilitarea intrarii turistilor in Cluj (Clujul nu are un loc unde sa parcheze autocarele, in afara de zona din fata Salii Sporturilor),
  3. Solutii pentru traversarea rapida a orasului si pentru acces rapid in cartiere;
  4. Sansa finantarii centurilor ocolitoare, dar si a legaturilor cu autostrada. Cand s-a lansat proiectul autostrada Transilvania, prima cerinta exprimata de vocea societatatii civile a fost aceea ca pentru accesul in/din Cluj sa avem o sosea rapida care sa faca legatura intre autostrada si oras, pentru ca autostrada se va face oricum-nevoia o va impinge spre realizare. Dar centura trebuie sa existe pentru ca altfel ne sufocam. Si daca gasiti alte solutii de traversare mai rapida a orasului si de degrevare a circulatiei in oras, va rugam sa ne spuneti. Daca iesim cu o gandire comuna, daca aderam la o solutie comuna, am putea sa o sustinem fie printr-un Prim-ministru sau prim viceprim-ministru sau poate prin toti cei alesi in Parlament. Dar de regula Parlamentul este la elaborat legi, nu la impartit bugete pe proiecte.

D-ul Csoma Botond: Domnule Pop si distinsi oaspeti, acest oras a avut proiectele facute intodeauna pe 50 de ani inainte. Dinstinsi domni in 1967, 1977, in 1988 au descris toate problemele, inclusiv la proiectele de executie din 88. In aceasta perioada de proiectare, prin planul de sistmatizare, o serie de elemente din el s-au construit. Studentii de anul 2 de la constructii care spun ca se poate face un tunel dedesubtul orasului pentru transportul auto de obicei pica. Cu toate acestea, cred ca sunt printre putinii cei care pe de-o parte au citit planul de mobilitate care a fost adoptat de Consiliu recent, 300 si ceva de pagini (2/3 e descrierea tehnica si nu ceea ce propune) si avem o serie de probleme prin necorelarea documentelor adoptate de Consiliu. Si aici studiile de circulatie in 4 etape, unde suntem la etapa 2 ,2 si ¼ si dezvoltarile nu au mai fost continuate: spre exemplu, strada Avram Iancu care nu este cu sens unic. PUD-ul nu prevede elementele propuse pe planul de mobilitate. A III-a problema este ca o buna parte din propunerile dansilor: axe alternative sud-nord, est si vest sunt perimate datorita deciziilor administrative gresite si nu mai pot fi facute. Ganditi-va la prelungirea strazii Cehoslovacia, care este continuarea de la podul Garibaldi intr-un sens sau altul sau proiectele propuse a nodului N, numarul 2, din care o parte exista si este propusa inca din anii 1976, 77. La ora actuala conditia oricarei negocieri a formarii unei majoritati parlamentare din partea noastra este conditionata de finalizarea, pe de o parte, a tuturor autostrazilor transilvanene pana in 2020. Cine nu se angajeaza sa nu conteze pe noi, pe langa celelalte probleme pentru ca suntem in 2016. Nu stim ce resurse vor sta la dispozitia noastra dupa 2020. Daca continuam tot asa cu dezvoltarile de infrastructura, atunci poate ca nu le vom avea. Cred ca sunt foarte clare propunerile, mai putin drumul expres de sub Somes. Cred ca este suficietnt de clar ce poate fi facut intr-un timp scurt si mediu si care sunt rezultatele acestor interventii. Dupa parerea mea, cred ca cel mai urgent lucru in aceasta clipa, si vor trebui facute demersuri , este axul de-a lungul caii ferate care trebuie continuat. Iar de 2 ori am pierdut termenul de depunere pentru punctul internodal de la aeroport, si batem pasul pe loc cu problema Garii mici, si a problemelor legate de autogari. Cred ca va trebui sa ne schimbam putin mentalitatea de administrare a acestui areal. Intentionat am spus areal pentru ca vrand, nevrand, e foarte adevarat, toata lumea se gandeste doar la zona lui adminstrativa. Nu mai exista asa ceva. Sunt localitati interconectate, fie ca vorbim de Floresti cu Cluj, Gilau cu Cluj, sau Floresti cu Baciu. Dar traim intr-un spatiu unde lumea s-a schimbat. Exista un trafic intre Floresti si Cluj mai mare decat intre Bucuresti si Ploiesti. Pe aceasta cale vreau sa multumesc domnilor care mi-au pus la dispozitie materialele la care au lucrat si le-au regasit in arhiva Consiliului Judetean. Va stau la dispozitie.

D-ul Iosif Pop: Multumim. Noi contam totusi ca separat de conditionari sa ajungeti si la fapte, pentru ca noi ,ca si cetateni, nu mai suportam amanari si justificari, si va marturisim ca ne este greu sa nu injuram atunci cand stam blocati in trafic.

D-ul Ovidiu Nistor: Buna ziua. Sunt candidat la Camera Deputatilor din partea partidului Uniunea Salvati Romania. Noi ne-am gandit la 6 proicte realizabile in term mediu si lung. Primul ar fi realizarea inelului sudic care va avea rolul de strada colectoare interna a orasului. Acest inel poate fi vazut si in noul P.U.G. O alta idee ar fi un tren urban regional, pe calea ferata, care sa conecteze toata zona metropolitana care sa mearga de la Radaia pana la Dej inclusiv, sa aiba diverse statii atat in localitatile adiacente Clujului cat si in interiorul orasului. Acest tren urban s-ar putea realiza pe infrastructura deja existenta si anume calea ferata, va conecta si aeroportul, avand traseu pe langa aeroport, va conecta si aeroportul de zona industriala; prevedem ca zona industriala din estul orasului se va dezvolta foarte mult si va sustine si parcurile industriale. Un alt aspect ar fi benzile dedicate transportului in comun, a carei dezvoltare a inceput pe toate arterele din oras. Ar mai fi un drum express: un fel de centura ocolitoare a Florestiului la nordul drumului european care ar decongestiona tot traficul Cluj-Floresti, Floresti-Cluj. Acest lucru ar putea face posibila si introducerea tramvaiului din Cluj pana in Floresti, prin decongestionarea arterei actuale, care ar fi al 5-lea proiect. Si ar mai fi coridoarele pietonale si cicliste din interiorul orasului.

D-ul Mihai Gotiu: Noi venim cu aceste propuneri, dar in acelasi timp asteptam si propunerile dumneavoastra pentru a le sustine. Noi ne-am saturat ca si Clujul sa fie ocolit si izolat pe harta Romaniei, nu stiu de ce, dar este o invidie fata de cum s-a dezvoltat la un moment dat, asta fiind si unul din motivele pentru care am intrat in politica. Eu am studiat inclusiv la Viena si promovat in societatea cvila conceptul de oras pentru oameni nu pentru masini, cu tot ce inseamna acest lucru. De aceea, legat de dezvoltarea orasului, vrem sa vedem si cum vedeti dumneavoastra lucrurile si pe viitor astfel de intalniri sa aiba loc nu doar in campania electorala.

D-ul Iosif Pop: Propunerile noastre sunt trimise la Primarie, sunt inregistrate, cam tot ce am colectat de 10-12 ani incoace, dar nu vrem sa le impunem, ci doar sa auzim cat de departe sau de aproape ne sunt ideile de cela ale administratiei si daca putem sustine sau nu putem sustine din punct de vedere civic anumite proiecte. Primaria a anuntat o consultare publica, cum sa tarifeze in centrul orasului astfel incat sa nu mai intre nimeni sau sa nu mai stea nimeni decat o ora, iar apoi sa plece sau sa plateasca o taxa majorata. Ar trebui si solutii alternative altele decat simpla tarifare – din punct devedere al circulatiei, al stocajelor, al eliminarii blocajelor si abia dupa aceea sa punem tarifele si apoi sa vedem cu banii ce vin din amplificarea tarifelor unde-i ducem. Caci, vorba domnului profesor, nu avem atatia bani sa cumparam atatea cladiri, desi am vandut multe. A fost o comisie aici la Primarie care 5 ani de zile a vandut cladiri ca intr-o competitie. Am obtinut 800-1200 euro/metrul patrat. Banii obtinuti s-au dus, dezvoltare nu am facut, iar acum ne plangem ca nu avem infrastructura. Iar odata cu depunerea acestor propuneri am cerut dezbatere publica. Ne-au promis in scris ca vor face dezbaterea publica. Atunci vom detalia solutiile care vin din societate dar si din mediul candidatilor politici pentru ca noi contam pe sprijinul parlamentarilor.

D-ul Mihai Gotiu: Legat de ceea ce spuneti dvs., eu insumi, inclusiv la Viena, in perioada in care eram acolo, testam solutii provizorii de obicei pe 6 luni,sa vedem cum functioneaza.Iar dupa 6 luni se ia o decizie, se face o consultare publica si in functie de rezultatele date de aceasta perioada noua se iau noi decizii.

D-ul Alexandru Cordos: Buna seara! Sunt candidat la Senatul Romaniei din partea P.R.U. As vrea sa va salut si sa apreciez efortul pe care de multi ani Consiliul Civic Local il face in atragerea opiniei publice locale si nu numai. Sigur ati pus si dvs. intrebarea, eu m-as fi asteptat sa fie prezent cel putin un reprezentant al Primariei Municipiului Cluj-Napoca, al celorlalte primarii, cel putin reprezentanti ai comunelor invecinate, pentru ca este vorba despre una din problemele mari care pana la urma intr-o forma sau alta ne afecteaza – problema traficului. Sunt foarte multe propuneri, inclusiv cele ale colegilor de la USR care deja exista. Legislatia este din nou suficienta in acest domeniu, atat nationala, cat si europeana sau chiar si locala. Intrebarea majora este daca avem sau nu vointa politica sa facem aceste lucruri. Pana la urma, vrem,nu vrem, suntem oameni, si reprezenam oameni care, sub o forma sau alta, au aceste nevoi. Avem un plan urbanistic general care s-a facut relativ recent, s-a modificat. Mai are inca unele probleme. Acum, ne punem problema ca nu sunt cuprinse toate solutiile pentru zona metropolitana. Asta este o decizie a Consiliilor Locale din zona metropolitana, iar noi nu mai putem facem nimic.

D-ul Iosif Pop: Daca exista aceste proiecte, decizia politica este cea care da sansa realizarii lor. Pentru ca nici municipiul, nici orasul, nici judetul, nu are acel excedent de bani. Banii se duc la Bucuresti si se intorc dupa cum ii impart cei care sunt la putere. Aici este si scopul dezbaterii noastre.

D-ul Alexandru Cordos: Exact acest lucru doresc sa va spun si eu si va dau dreptate. Pentru ca atat timp cat se cheltuiesc sume enorme, putem sa sarim de cealalta parte a finantarii. Cand a fost ultima dezbatere locala reala si corecta cu parlamentarii pentru sustinerea unor proiecte majore? De acum 6 ani? Dvs. Consiliul Civic Local sunteti singurii care ati facut aceste dezbateri serioase. Si mai doresc sa va intreb ceva. Cand vom reusi sa clarificam cine poate rezolva problemele din zona metropolitana? Noi parlamentarii? Municipiul Cluj-Napoca? Cand vom lamuri aceasta problema? Nu exista inca niciun proiect serios, mare pe aceasta zona, desi se puteau atrage multe fonduri. Nu s-a putut rezolva proiectul Centrul Integrat de deseuri de ani de zile in Cluj. Vrem sa facem ce anume – e bine ca vrem, dar nu noi am fost cei care nu am stiut sa gestionam. Bani au fost multi,acolo la Consiliul Judetean penru acel proiect. Unde sunt? Acum nu sunt nici banii, nici proiectul. Nu am putut termina nici acel terminal – o legatura intre aeroport si zona de transport feroviar, sustinut de toti parlamentarii. As veni cu cateva sugestii: Prelungirea centurii Valcele-Apahida – cel putin eu si domnul senator Nicoara si inca cativa , am facut foarte multe demersuri, lobby peste posibilitatile noastre de parlamentari, si nu s-a reusit. Este totul intr-o faza de proiect de decongestionare a traficului care nu ar mai trece prin Turda pentru ca efectiv darama casele. O centra ocolitoare ar fi binevenita. Dar noi continuam tot cu drumul national in loc sa prelungim 7 km si sa finalizam cu asta. S-a incercat prelungirea impreuna cu R.A.T.U.C. spre Apahida, spre Feleacu, spre Floresti, dar e insuficient. De ce nu s-a incercat si acest proiect, cu tramvaiul? Tot ce s-a facut cu el a fost foarte bine. Si s-au facut lucruri foarte bune in municipiul Cluj-Napoca. Din pacate cred ca cei care vor fi noi in Parlament daca vor dori ca impreuna cu administratia (liderul fiind pana la urma Muncipiul Cluj-Napoca) prin anumite parghii vor reusi: prin legea bugetului de stat, si v-as ruga sa o luati in consideratie in noul buget. Este un lucru realizabil, cu o anumita suma, desigur care sa cuprinda sustinerea proiectelor din zona metropolitana, daca este o vointa politica.

D-ul Iosif Pop: Societatea civila clujeana dezbate, cere si va mandateaza. Sa nu considerati ca faceti un lobby pro-domo .

D-ul Narcis Somesfalean: Buna seara! Sunt cetatean al municipiului Cluj-Napoca si candidez pentru Camera Deputatilor din partea Partidului Romania Unita. Vreau sa multumesc CCL pentru aceasta invitatie pentru care ma simt onorat si as dori sa amintesc ca in trecut m-am mai implicat personal intr-un proiect , in 2002. Am venit cu o idee de a amenaja albia raului Somes, cu destinatia de alee pietonala si pentru biciclisti si sunt bucuros ca astazi acest proiect este finalizat. Astazi as dori sa punctez 3 elemente principale. Primul este legat de transportul in Cluj-Napoca, al II-lea: pozitia municipiului si a judetului Cluj in regiunea de N-V, si al treilea element la care as dori sa fac referire este partea de finantare cu ajutorul careia aceste proiecte pot fi puse in practica. La primul proiect, la nivelul municipiului Cluj-Napoca am identificat cateva elemente si anume: delimitarea si localizarea unor cartiere pe prioritati de transport public; aici as dori fac referire la cartierele cu rezidenti sezonieri: studentii care populeaza municipiul cu cate zeci de mii de autovehicule in fiecare an. Aici as veni cu propunerea de a realiza linii de maxi taxi intre diversele locatii-domiciul acestora si facultatile din Municipiu. De asemenea, reorganizarea centrului Cluj-Napoca cu autovehicule ecologice. In centrul Clujului se gasesc multe institutii care sunt vizitate zilnic (Tribunalul, Finantele si alte institutii) unde transportul ar putea fi asigurat prin anumite vehicule care sa circule in Centru. In ceea ce priveste punctul 3- interconectarea zonei metropolitane Floresti-Apahida cu vehicole de transport cu mare capacitate in perspectiva dezvoltarii acestor zone si al cresterii numarului de pasageri anuali. Toate aceste proiecte vor fi realizate in etape astfel sa nu puna la incercare adaptabilitatea cetatenilor. Al II-lea aspect, la nivelul judetului Cluj si a zonei metropolitane doresc sa reamintesc ca toata zona de N-V a tarii a fost scoasa din reteaua prioritara C.O.R, si anume programul TEN-T.Aceasta retea asigura interconectivitatea tuturor zonelor metropolitane la nivel european In calitate de viitori parlamentari este de datoria noastra sa asiguram reintroducerea la nivelul Comisiei Europene a masterplanului pe termen scurt, mediu si lung, si anume reintroducerea zonei de Nord-Vest in acest masterplan. As dori sa trec la ultimul punct: exista 2 posibilitati de finantare. Primul prin programul TEN-T, al doilea este programul POS-T. In functie de directiile lor de finante, putem gasi solutii pentru judetul Cluj, dar si pentru regiunea N-V care ar fi un sprijin pentru noi in relansarea masterplanului pe termen mediu si lung. Si, in ultima instanta, avem posibilitati de finantare si de la Banca Europeana de Constructii.

D-ul Marius Nicoara: Multumesc pentru invitatie. Am ascultat cu mare interes tot ceea ce s-a spus pana acum. Poate ca nu toata lumea intelege care este rolul nostru si puterea unui parlamentar. Aici amintea si d-ul Cordos de presiunile pe care le-am facut in Parlament prin interpelari si alte mijloace legale disponibile, de lobby-ul facut impreuna penru a lega autostrada de centra Valcele prin construirea a 7 kilometri. La ultima interpelare ni s-a raspuns de catre Guvern ca va fi inclusa in bugetul de finantare pentru anul viitor. Au fost anumite chestiuni care s-au discutat pe care Primaria le face. S-a facut referire la zona metropolitana care nu este neaparat doar Cluj-Floresti, ci e mult mai larga. Guvernul este cel care are toate parghiile necesare, si daca suntem in echipa guvernamentala sigur putem sa facem presiuni de lobby cu sanse mai mari de succes, in sensul firesc ca nu le facem pentru noi, ci pentru cetatenii care ne-au votat. Referitor la Primarie, as aminti proiectele sale de parkinguri: Primaverii nr. 8, Mogosoaia 7, in Hasdeu, parking subteran in zona Catedralei Greco-Catolice, la Albac-Azuga, Trotusului, Liviu Rebreanu, Baita, Alverna, Padis, in diverse faze. A mai in ultimul timp peste 1500 de locuri de parcare. Pe parte de trafic, s-au facut aici in sedinta propuneri foarte pertinente pe care Primaria le are in studiu. De exemplu, realizarea unei benzi dedicata circulatiei mijloacelor transportului in comun pe Bulevardul 21 Decembrie. Este in curs de finalizare si lucrarea pentru cele 237 de locuri de parcare de pe strada Navodari si multe altele de care Primaria se ocupa, dar dureaza.

Referitor la centura ocolitoare am constatat ca nu multi stiu ca exista in masterplanul general elaborat de Ministerul Transportului si aprobat de Guvern si trimis Comisiei Europene, o centura care se numeste TransRegio Feleac sau ED35. Are o lungime totala de 38,3 km si un cost estimat la 126,3 de milioane de euro si se realizeaza pe niste etape, pe niste centuri. E mai important sa spun ca noi ca si parlamentari putem sa ne angajam sa facem lobby pentru astfel de proiecte, proiecte cu finantare europeana mai ales sau pentru alte idei: pana cand se va face exproprierea pe Buna Ziua, sa se faca un singur sens si cu un sens giratoriu pe Calea Turzii in dreptul strazii Mihai Romanul. Si cred ca ar fluidiza traficul. Eu cred ca se poate veni cu astfel de propuneri intrucat Primaria tine cont de ele si le ia in studiu.

D-ul Zoltan Coraian: Buna ziua. Sunt directorul general al Asociatiei de dezvoltare intercomunitara zona metropolitana Cluj. Am observat ca agream cu toti aceleasi solutii. Problema este fezabilitatea lor si punerea in practica. As discuta mai intai de vestita centura metropolitana InterRegio Feleac de 38,3 km – am reusit pe ultima suta de metri si prin lobby-ul actualilor parlamentati, sa introducem acest proiect in Masterplanul general de transport al Romaniei si in lista de finantare pentru Programul Operational de Investitii Majore. Proiectul era impartit in 2 faze, in planul Guvernului. O faza este portiunea dintre nodul de autostrada de la Gilau pana la intersectia de la Cora, si faza a doua era.

De la Cora la Centura Clujului. Ca atare am cautat solutii sa putem demara proiectul mai repede. Prioritizarea proiectului pentru 2016-2017 este rezultatul muncii Primariei si a parlamentarilor de Cluj. Blocajul implementarii sale la momentul actual revine desfintarii C.N.A.D.N.R. si noua companie de investitii care a inlocuit-o, prin Hotarare de Guvern, nu putea sa genereze proiecte de investitii noi si ar fi intarziat proiectul cu 3-4 ani, ceea ce pentru Cluj este inadmisibil. Ca atare, am cautat solutii pentru a demara proiectul mai repede si am reusit sa initiem alte 2 hotarari de Guvern si sa le trecem prin Parlamentul Romaniei. 1. Mandatarea CNADNR de a porni anumite proiecte de investitii 2. Autoritatile locale pot face studiul de fezabilitate si proiectele tehnice care vor fi predate CNADNR-ului sau noii companii de investitii rutiere sa le puna in practica.

D-ul Emanoil Tudose: D-ule Director, am nevoie de o precizare: Cum considerati dvs. ideea acestei centuri metropolitane care, de la Cora pana in Manastur in capat, se suprapune pe circulatia majora a orasului: care leaga cartierul Manastur de cartierul Grigorescu.

D-ul Iosif Pop: Adaug si eu o intrebare: Despre centura de Sud uitati sa ne spuneti cate ceva ?.

D-ul Zoltan Coraian: Practic aceasta centura porneste din Gilau pana la intersectia Cora; al doilea segment va fi in Floresti inzona Uzinei actuale de apa, unde trece printr-un viaduct de 1 km peste uzina de apa si peste soseaua nationala fara sa se intersecteze cu UTM-ul (?)

D-ul Emanoil Tudose: La vremea respectiva noi, societatea civila am protestat vehement si la aceasta lucrare nu s-a primit avizul de mediu pentru ca a traversa un canal de apa pe un pod pe care circula diverse autovehicole care transporta si cisterne cu chimicale reprezinta un real pericol pentru rezerva strategica de apa a Clujului. Ulterior, nu stiu cum, s-a aprobat acest proiect. Vreau raspunsuri tehnice cu toate avizele pentru aceste aprobari. Tot CNADR a bagat Clujul in cofa facand traseul intre Cluj si Muntii Apuseni, lasand descoperita toata Campia de Vest a Transilvaniei in legatura cu autostrada: Gherla,Dej s.a.m.d. fara sa ne intrebe si pe noi, pe clujeni. Iarasi: cum poate fi implementat studiu de mobilitate urbana aprobat la 3 ani de la aprobarea P.U.G.-ului. ?

D-ul Coraian: In ceea ce priveste P.U.G.-ul la corelarea dintre P.U.G. si P.N.U.D. ,pe modelul de dezvoltare urbana durabila, in contextul programului de mobilitate urbana. am avut discutii la nivelul Agentiei de Dezvoltare Regionala: legislatia prevede acum ca PUG-ul trebuie sa se caleze pe P.N.U.D. si C.S.I.D.U., dar in momentul aprobarii P.U.G.-urilor majoritatii municipiilor resedinta de judet, aceasta prevedere nu exista, nu exista P.N.U.D. si strategii integrate la nivel national, doar strategii la nivelul municipiilor resedinta de judet.

D-ul Emanoi Tudose: Exista legea cu strategia, obligatia sa supervizezi strategia si obligativitatea studiului de circulatie avizat si aprobat de COR ?

D-ul Zoltan Coraian: Studiul de circulatie nu este acelasi lucru cu strategia de mobilitate. Noi incercam sa gasim solutii pentru a le aplica impreuna cu dvs.

Centura ocolitoare de la Valcele de 16 km se va face. Pana acum autorizatiile de constructie, certificatul de urbanism au fost refuzate de Consiliul Local din Tureni, fiindca proiectantul nu a tinut cont de P.U.G.-ul comunei Tureni. Pe de alta parte, legislatia Achizitiilor Publice in care un proiect din Buzau castiga prin premiul cel mai mic si am stat 2 ani de zile pe un simplu proiect ca asa a fost castigat prin legea respectiva. Acum este autorizatie de constructie si in primavara ne vom apuca de lucrarea respectiva, speram prin C.N.A.D.N.R.

D-ul Iosif Pop: In planul de mobilitate, intr-adevar, multe solutii sunt date bune, dar nu sunt conforme cu P.U.G.-ul.

D-ul Petre Ungureanu:

Societatea Civila solicita ca viitorii Parlamentari, indiferent de programele proprii ale partidelor, sa actioneze ca o echipa dedicata obiectivelor CLUJULUI: in mod deosebit acolo unde este necesara sustinerea Administratiei Centrale :

  • infrastructura care sa lege Clujul de Proiectele Nationale de Autostrazi
  • infrastructura de Cai Ferate magistrala Bucuresti Brasov Cluj Oradea
  • promovarea unui articol de lege , care sa ofere judetelor cu o contributie substantiala la BUGETUL tarii , un procent proportional cu contributia acestora la BUGET

D-ul Vasile Mitrea: Foarte multe din problemele discutate aici sunt existente deja in documentatiile din 1965, inclusiv prima centura ocolitoare a fost prevazuta de atunci. Din pacate, administratiile urmatoare nu avut in vedere acest lucru.Pana in 1989 se putea descurca si fara aceasta ocolitoare. In momentul de fata cand avem 516 de masini ca densitate, depasind norma de 300, problema a deveit deja foarte acuta. Era normal ca in cei peste 20 ani de dupa 1989, Clujul sa isi clarifice care este pozitia sa in sistemul teritorial national, in reteauade orase nationale si daca se putea si pe plan international. In momentul de fata Clujul nu are o vocatie, deci nu se stie, inclusiv din Planul Urbanistic General, cam ce loc am vrea noi sa ocupam din punct de vedere cultural, administrativ, industrial s.a.m.d. Aceasta lipsa de tinta pe o perioada de 20 de ani, nu poate decat sa duca la dezavantaje, se pierd an de an tot felu lde atuuri. La un moment dat se punea problema unei nise pentru Cluj. Eu cred ca nu ar trebui sa se puna problema unei nise, ci sa fie o gandire la nivel regional si national. Plecand mai departe de la aceasta problema, as aminti ca zona metropolitana propusa este un proiect de o mare modestie. Ce inseamna o arie metropolitana? O arie metropolitana tine sema de niste interese a unei zone care trebuie sa se dezvolte pe baza carora se alcatuieste aceasta arie metropolitana. Noi am ce am facut? Noi am adunat 19 comune care fac parte din vecinatatea Clujului fara sa ne gandim care este relatia noastra cu Apusenii, cu Somesul, care e relatia noastra cu orasele din vecinatate. Mai devreme sau mai tarziu daca acest municipiu nu isi gaseste niste parteneri care sa il ajute sa depaseasca aceste momente dificile, va pierde pe termen lung. Aceasta lipsa de vocatie mi se pare unul dintre defectele dezvoltarii Clujului. D-ul Primar a comandat o strategie la nivelul Universitatii Babes-Bolyai care a venit cu 23 de proiecte, fiecare vroia ceva: Unul dorea sa se faca un oras al biciclistilor, unul pleda doar pentru un oras al culturii si tot asa, pentru alte nise. Cum s-a putut comanda aceasta strategie si care a fost avizata dupa aprobarea P.U.G.-ului? Cum poate administratia sa coreleze P.U.G.-ul cu ce prevedere aceasta strategie? Am recomandat Primariei sa infiinteze un colectiv destrategie urbana independent politic care sa urmareasca prevedrile P.U.G.-ului, precum si ceea ce se intampla la nivel national si international. Si sa se remedieze directiile care sunt gresite – pentru acest lucru ar fi trebuit sa fie si asa numitul city manager. Care e echipa care a facut treaba aceea, iar aici societatea civila trebuie sa fie mai ferma, politicul – angrenat mai ferm iar dezbaterile pe care le face Consiliul Civic Local sa fie mai dese si cu ecou si in presa, nu doar la primarie, care le pune in dosar si uita de ele.

D-ul Iosif Pop: am bifat 2 lucrari cerute dupa ce s-a facut P.U.G.-ul, si cu atat am ramas. Strategia si mobilitatea urbana sunt 2 bife pe care nu le mai urmareste inca nimeni. Dar le-am votat in Consiliu si suntem mandri ca le avem, dar deocamdata atat.

D-ul Csoma Botond: Ar trebui sa ne axam pe realizarea acestor investitii, pentru ca planuri avem si la nivelul municipiului si la nivel judetean . De 10 ani de cand sunt eu consilier local tot discutam de aceasta autostrada urbana sudica ocolitoare si nu s-a realizat. Tot de 10 ani discutam despre Filarmonica, de un parteneriat public-privat care inca nu s-a realizat. Eu am propus de mai multe ori sa luam un credit cum am luat si pentru Sala Polivalenta, pentru ca am vrut sa fim capitala culturala europeana, nu am putut. Dar acum a zis d-ul senator: vrem sa fim capitala culturala a Romaniei. Atunci municipiul ar avea nevoie de o Sala pentru concerte la Filarmonica la standarde europene. Noi ca parlamentari avem mijloace limitate, Guvernul este cel care aloca bugetul, dar as dori sa punctez cateva lucruri: despre majorarea tarifelor la parcarile din centru e gresit sa spunem ca nu facem aceasta majorare pana cand nu avem parkinguri alternative. Cred ca o alternativa ar fi utilizarea transportului public in comun, nu neaparat masina pentru toti cei care vor sa vina in centru. Totusi nu in toate zonele Clujului, dar totusi in foarte multe dintre ele transportul public este destul de dezvoltat. Este o alternativa cel putin pana la finalizarea actualelor parkinguri aflate in constructie, cum este cel din zona Catedralei Greco-Catolice. In privinta prioritizarii acestor investitii, cel mai important pentru Cluj pentru ca traficul sa nu se blocheze de tot ar fi aceasta centura ocolitoare sudica. Atunci daca cineva vrea sa ajunga din Manastur in Marasti, de exemplu, nu trebuie sa treaca prin centrul orasului. Nu se poate amenaja o zona exclusiv pietonala in centru pentru ca o mare parte din trafic trece prin centru.

D-ul Iosif Pop: Credeti ca daca centura ocolitoare va fi pusa in folosinta, centrul se va degreva?

D-ul Csoma Botond: Nu , nu cred. O parte (doar) se va degreva.

D-ul Iosif Pop: Cat timp ar trebui ca la intrarea dinspre Oradea sa se faca o platforma betonata pentru 1000 de masini? Ce tarif sa pui acolo ca sa il determini pe om sa isi lase masina acolo, care vine din localitati precum Zalau?

D-ul Csoma Botond: Nu exista finantare.

D-ul Iosif Pop: Primaria Cluj a beneficiat de foarte multe finantari, nu a avut restrictii.

D-ul Iosif Pop: In Consiliul Local ar trebui sa discutati hotarari simple si practice pentru nevoile orasului.

D-ul Csoma Botond: Centura Sudica si parkingurile sunt 2 proiecte care se vor corela.

D-ul Iosif Pop: Cu parkingurile construite in zona istorica si centrala nu facem altceva decat sa aducem oameni si masinile lor in centrul Clujului.

D-ul Csoma Botond: Lipsa de finantare nu a fost singura problema. In multe zone avem probleme juridice, unde situatia este incerta si din aceasta cauza nu am putut proceda. Retrocedarile sunt o problema reala, precum in cazul Palatului Banffy de care ati amintit. Sunt foarte multe terenuri in litigiu unde nu se poate investi.

D-l Iosif Pop: Primaria vrea donatii (de terenuri pentru parcari,pentru strazi, etc.),aproape la fiecare aprobare de constructie. Sunt de acord sa ofer, dar comunitatea ce facedin banul public dat CL?

D-ul Csoma Botond: Sunt cerute pentru interes public nu pentru interesul Consiliului Local. In Occident, daca un investitor propune un proiect, Primaria spune ok, dar poi sa faci si un parc, o gradinita, care sa satisfaca interesul public.

De ce credeti ca prin centura sudica nu s-ar diminua traficul, daca puteti sa prezentati argumente in acest sens.

D-ul Iosif Pop: Pentru ca legatura cu centura din centrul orasului nu este rezolvata de niciun fel.

D-ul Csoma Botond: Legatura nu este pentru a ajunge in Centru, ci pentru a ajung din Manastur in Marasti si din Gheorgheni in Zorilor.

D-ul Pop: De acord. Dar solutia pentru cel care intra in Cluj, centura nu ajuta, pentru ca tot vor trebui sa vina in centru sa parcheze, unde au un serviciu sau o problema administrativa de rezolvat.

D-ul Csoma Botond: De aceea exista transportul public, Domnule Pop.

D-ul Pop: Dati-i platforma sa parcheze gratuit la marginea Clujului pentru a nu-si aduce masina in centrul Clujului si atunci va folosi transportul public.

D-ul Nicoara: Intradevar centura este de traversare a orasului si nu de acces in centru, dar in seama Municipalitatii cade sarcina realizarii bretelelor care vor asigura legarea cartierelor de centura. Sa se rezolve astfel de bretele. Apoi se pot face descarcari si parkinguri in acele zone. Primaria are si un teren acolo la intrarea in Cluj destul de mare unde se poate face o astfel de experienta. Ceea ce e important pentru viitorii parlamentari: avem un proiect de hotarare de guvern legat de internodal in care statia CFR se leaga cu aeroportul, in care transportul de marfuri si chiar si de oameni va fi spectaculos. Din nefericire CNADR este cu Clujul, dar CFR-ul nu mai este cu Clujul. Pozitia pe care ministerul o are este nefavorabila dezvoltarii si ca si parlamentari veti avea obligatia sa va luptati alaturi de mine pentru ca sa realizam acest lucru.

D-l Marcel Duda: Buna ziua, sunt de la partidul Alianta Noastra Romania, cred ca s-ar putea imbunatati circulatia. Sensurile giratorii sunt foarte utile si ar trebui inmultite. Apoi, semaforizarea de asemenea lasa de dorit. De multe ori pornesti de pe un loc, iar cand ajungi la semafor e deja rosu. Apoi, cu totii stim ca in marile orase europene, mergem pama in centru si avem unde parca, sunt parkinguri subterane. Si la noi, de exemplu in piata Mihai Viteazul de ce nu s-ar face un parking subteran cu 3 nivele.

D-ul Zoltan Coraian: Aici ar trebui sa vorbim de problemele legislative de care ne lovim. As aminti 3 proble mari pe care nu le putem reforma la nivelul Clujului si cu care ar trebui sa lucreze in continuare parlamentarii: 1. Managementul Corporatist la nivelul companiilor de stat: CNADNR si mai ales CFR. Ministerul ne spune ca nu are niciun fel de parghie de actiune asurpra CFR e in subordinea sa, dar este independenta. Aceasta este o problema care tine de legislatia nationala. Daca secretarul de Stat incearca sa demareze o actiune de schimbare in cadrul CFR, poate fi sanctionat. 2. Zona metropolitana Cluj: legislativ zona metropolitana exista, insa in fapt fiecare U.A.T. Este independent.Daca Consiliul Local din municipiul meu nu vrea sa ia in considerare strategiile sau propunerile dintr-un plan de comunicare sau strategie integrata, este decizia lui si are dreptul sa facaacest lucru. Nicio lege nu-l obliga sa se incadreze intr-o strategie mai mare. 3. Legea Achizitiilor Publice care produce intarzieri: niciodata administratia pe legislatia actuala nu va putea tine pasul cu investitiile private si cu necesitatea de dezvoltare, la nivelul cererii de locuinte s.a.m.d. Clujul este practic blocat pe dezvoltarea infrastructurii regionale. 2 autoturisme la noi ocupa spatiu cat un autobuz care transporta 150 de calatori.

D-ul Iosif Pop: Ati subliniat si ati punctat bine cateva probleme legislative majore.

D-ul Stamatian: Tot ce pot face eu, nefiind specialist in probleme de circulatie, ci in domeniul sanatatii, este sa adun impreuna toti parlamentarii de Cluj si sa sustinem cauza zonei metropolitane a Clujului. Sa ma duc sa incerc sa ameliorez legea invatamantului valabila, transmisibila de la o generatie la alta. In privina transporturilor. Va dau o veste buna: in prima sedinta de anul viitorul a Consiliului Local se va aproba cofinantarea din partea Primariei a punctului nodal de la aeroport. Exista proiectul, dar termenul de depunere este undeva in februarie. Si de aici incolo, asa cum a spus d-ul Nicoara, trebuie urmarit ca toae lucrurile sa mearga inante.

D-ul Iosif Pop: Tema sensurilor giratorii si a sensurilor unice e caduca. Acum 10 ani era o tema valabila.

D-na Craciun Adina: O sosea pe Somes de la Podul Garibaldi pana la iesirea din Apahida. O parte pe pamant, o parte suspendat.

Ce s-a realizat de pe Feleac ca a facut 4 poduri si apoi a intrat in pamant?

D-ul Mircea Giurgiu: Drumurile judetene sunt foarte importante. De exemplu, de la Cluj la Baisoara se ajunge foarte greu. Consiliul Judetean promite ca va lua masuri, dar deocamdata nu exista o circulatie fluidizata. La fel si cu drumul de la Cluj la Manastirea Muntele Rece. E mai departe de Cluj, e drept, dar si acei oameni au dreptul ca atunci cand au nevoie sa poata circula. Parlamentul poate sa ajute sa aduca puncte pentru judet, sa gasim fonduri impreuna fiindca e nevoie de implicare si de sprijin pentru toti locuitorii din judetul Cluj.

D-ul Pop: Multumim. O concluzie de la D-ul Zamfir, arhitect.

D-ul Mihai Gotiu: Daca voi ajunge in Parlament voi sustine motivele pentru care trebuie facute aceste investitii pentru ca exista indicatori: la nivelul Vienei fiecare km de bicicleta se calculeaza, se economiseste si bugetul de sanatate. Pot arata in Parlament aceste calcule, precum si legile din Franta unde tocmai s-au introdus faptul ca oamenii sunt platiti sa mearga cu bicicleta la serviciu. Sa aratam de ce aceste costuri care aparent sunt mari, de fapt se justifica pentru ca se fac economii la bugetul de sanatate, la diferite alte bugete. Vorbeam de planul de mobilitate: aici este schimbarea de paradigma: nu ne mai gandim cum ajungem cu masina dintr-o parte in alta a orasului, ci cum ajunge un om dintr-o parte in alta a orasului- cum e mai economic, cum ajunge mai rapid s.a.m.d. Asta se poate face in Parlament si se poate face lobby pentru asa ceva sase justifice toate aceste investitii.

D-ul Pop: Si mai puteti face ceva, sa chemati Guvernul la raport.

D-ul Romulus Zamfir: Cred ca suntem cu totii satui de pareri. De ani de zile urmarim acest final al manageriatului. Manageriatul e o responsabilitate care trebuie sa puna capat la toate domeniile. In momentul in care doresti sa faci, e important in primul rand ca tu sa urmaresti acel ceva pana la capat, sa ai grija sa nu se schimbe legislativul unui anumit obiecitiv. A 2 a parte a manageriatului inseamna ca daca reusesti sa faci acest lucru, atunci ai puteasa sa propui city manageri. Populatia noastra nu este la nivelul unui city manager pentru ca acela are drept de veto. Adica el nu poate fi contestat. La noi, oamenii nu fac diferenta intre instructie si cultura. Poti sa ai cultura si sa nu ai instructie si invers. La noi ele sunt confundate sau bagate in aceeasi oala. Din cauza asta pot sa va spun, unele rezultate: sensul giratoriu dintre Buna Ziua si Calea Turzii este subdimensionat, din start facut prost. In 30 de ani nu s-a intamplat ca o coada de masini sa ajunga pana sus acolo la benzinarie. Deci in loc sa facem mai bine, facand sensul giratoriu prea mic la trafic, de fapt l-am blocat. Asta e doar un exemplu si stiu foarte multe cazuri. Aeroportul: s-a cerut acum 10 ani dublarea intrarii la aeroport printr-o modernizare. Toata banda urma sa intre pe actuala portiune care duce la Gherla. In timp, odata cu construirea autostrazii, pentru siguranta aterizarilor, banda ori va fi inchisa, nefolosita, ora va fi sparta. In strainatate se lase o pauza de 2-3 saptamani intre lucrari. Daca ai facut o greseala, ii platesti si pe urmatorii investitori. La noi, spun ca o lucrare dureaza 2 ani si de fapt dureaza 10, 8 luni in loc de 2.

D-ul Iosif Pop: O concluzie gospodareasca si economica. Clujul, cu toata forta lui economica, cu toate impozitele pe care le aduna, nu este in masura sa se autofinanteze. Chiar daca i-ar ramane toti banii nu este in masura sase autofinanteze incat sa-si permita investitii majore. Si ne-a demonstrat ziele trecute, chiar Primul Ministru, dar si altii, ca cifrele nu se potrivesc inca. Daca ai o sustinere economica puternica, poti sa ajungi la faza in care metropola cu zona (orasul nu poate duce totul singur fara sustinerea zonei) poti sa gandesti pete 30 de ani, ca ajungi sa-ti faci investitiile pe forta ta. Apropo de ce sustine UDMR ca toti banii sa ne ramana aici: iata ca in Secuime raman foarte multi bani si nu se descurca pentru ca in momentul in care nu stii sau nu poti sa gestionezi situatia, esuezi. In conditile acestea, privind din zona strict economica si gospodareasca, un suport din bugetul central trebuie sa fie sustinut de toti parlamentarii de asa natura incat obiective mari de infrastructura (despre care nu s-a discutat decat intr-o anume masura) sa poata fi edificate pana prin 2020-2021. Dar astazi in Cluj, daca vrei sa circuli la o ora de varf pe la 9.30, iti trebuie cel putin 3 ceasuri din Floresti pana la Someseni. Asta nu se numeste de niciun fel administratie buna. O solutie ar fi o sosea rapida peste Somes, pe care o ridici la 40-50 de metri asa cum au facut japonezii la Tokyo: au ridicat circulatia deasupra orasului si au scapat si de zgomot si de poluare si de ingramadeala.

Indemnul nostru este: haideti cand se va organiza dezbaterea publica din partea Primariei sa punem pe masa idei sa iasa un studiu de buna calitate si dupa aceea sa vorbim de proiecte. Pentru ca noi vorbim acum de dorinte de a iesi dintr-un impas. Ele au o anumita tehnologie pentru a finaliza tot ce am discutat, pentru a merge impreuna.

Secretariatul CCL


PROCES VERBAL

20 OCTOMBRIE 2016

Incheiat azi, 20 octombrie 2016, cu ocazia sedintei lunare a CCL.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-ul Radu Adrian Mlesnita, avand urmatoarea ordine de zi:

  1. Informarea membrilor CCL cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna. Prezinta: Alexandra Cotae – Secretariatul CCL.
  2. Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.
  3. Diverse: Continutul cererii adresate CL si Primarului privind numirea Managerului Teritorial si stadiul raspunsului solicitat. Prezinta: dl. Iosif Pop – membru CCL. (anexa-scrisoarea nr.395549/20.09.a.c.).

La sedinta lunara au fost prezenti membri ai CCL, d-ul Consul Onorific al Frantei la Cluj, Pascal Fesneau precum si cetateni interesati de administrarea orasului.

Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele:

1. Hotararile CL de la ultima reuniune pana la zi – in timpul intalnirii CCL s-au luat in dezbatere hotararile Consiliului Local Cluj, impartite pe 2 categorii: administrative si de interes ( documentul Analiza HCL 23.09.2016).

Hotarari de interes:

  1. Trecerea terenului in suprafata de 55055 mp si a imobilului Cluj-Arena, situate in municipiul Cluj-Napoca, Aleea Stadionului nr. 2, din proprietatea Judetului Cluj, in domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
  2. Numirea de administratori provizorii in Consiliul de Administratie al Societatii Sala Polivalenta S.A.
  3. Alocarea sumei de 4.000 lei de la bugetul local pe anul 2016, in vederea premierii sportivului Alexandru Bologa, medaliat cu bronz la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro – Brazilia si a antrenorilor Geanina Andreica si Tamas Gergely.
  4. Aprobarea preturilor practicate de Regia Autonoma a Domeniului Public Cluj-Napoca pentru activitatea de „reparatii si intretinere a strazilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de pe poduri si strazilor nemodernizate de pe raza municipiului Cluj-Napoca”
  5. Exercitarea dreptului de preemptiune de catre Municipiul Cluj-Napoca pentru cumpararea imobilului situat pe strada Horea nr. 4, ap. 1 – Cinematograful “Favorit”
  6. Aprobarea participarii Municipiului Cluj-Napoca la constituirea Asociatiei Clusterul de Industrii Creative Transilvania, aprobarea actului constitutiv si a statutului asociatiei.
  7. 4 hotarari privind proiectul “Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte din Cluj-Napoca” in scopul atragerii de fonduri nerambursabile
  8. Aprobarea Intelegerii de Cooperare intre Municipiul Cluj-Napoca, Judetul Cluj din Romania si Orasul Ungheni, Raionul Ungheni din Republica Moldova.

In urma discutiilor purtate pe baza Raportului, au fost retinute urmatoarele sugestii si intrebari:

  • In randul colaboratorilor CCL se constata importanta comunicarii prin intermediul mijloacelor virtuale (ex. Google Drive-Gmail, Facebook) si necesitatea dezvoltarii site-ului CCL prin publicarea documentelor de interes public. Astfel, ne vom bucura de o comunicare „just in time”, adica primim si procesam informatiile in timp util, si implicit vom avea o mai buna colaborare cu membrii, cetatenii si presa (Radu Mlesnita)
  • Conform Legii 52/2003, hotararile care vizeaza patrimoniul, trebuie sa suporte dezbateri publice si acordul comunitatii. Consiliul Local si Primarul ar trebui sa organizeze mai des astfel de dezbateri si consultari publice. (dl Iosif Pop)
  • In zona Parcul Central-Arena-Stadion s-a creat o zona sportiva si de agrement la standarde europene. Aceasta impune definitivarea de catre Primarie a statutului si situatiei juridice a fostului strand al orasului, care a devenit o ruina plasata in vecinatatea Hotelului Sport. Zona trebuie reglementata si sa i se dea o destinatie in acord cu intregul habitat. (dl Ungureanu)
  • De la origini, zona Stadionului ar fi trebuit sa apartina Primariei Municipiului si nu al Consiliului Judetean.(dl Emanoil Tudose)
  • De ce Primaria nu a facut formele necesare pentru tot terenul din zona Cluj Arena, care apartine de Ministerul Energiei, sa intre in proprietatea municipiului? (d-l Tudose)

2. Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele:

      • Seful echipei de proiect „Cluj-Napoca, Capitala Europeana a Culturii 2021” a trimis o scrisoare prin care ne-a comunicat ca nu vor putea participa la reuniunea CCL pentru ca nu au inca raportul final al juriului; implicit nu pot prezenta raportul cu punctele slabe si cele tari si vor amana chiar Adunarea Generala a Asociatiei, la care eram pregatiti si noi, membrii CCL sa ne prezentam (24 oct.).
      • 4 ONG-uri importante si 3 universitati clujene importante au realizat in cadrul clusterelor transilvane: (1) o analiza a proiectului care s-a precalificat. (2) o analiza extrem de atenta, pertinenta si tehnica, fara conotatii politice sau afective asupra obsevatiilor juriului, comunicate in decembrie 2015.
      • Clujul are toate resursele necesare pentru a scrie proiecte de nota 10; avem specialisti, cu experienta, care au lucrat in organizatii internationale, la Comisia Europeana, in Grupuri nationale si internationale de experti. Clusterele transilvane au identificat pe unii dintre acestia si au propus echipei de proiect desemnate de Primar, 16 proiecte pliate pe recomandarile juriului, pentru a diminua handicapul din competitia finala si a evita un esec. Din pacate, unele dintre aceste proiecte nu s-au regasit in aplicatia finala, in favoarea altora fara consistenta introduse in mod arbitrar.
      • Eforturile si propunerile Consiliului Civic in acord cu recomandarile juriului de preselectie nu au fost considerate de catre echipa de proiect ; aceasta a amanat repetat prezentarea lucrarii finale pana in luna iulie 2016, cand s-a constatat ca lucrarea nu era inca finalizata si prezenta multe erori de concept, tehnice si unele in dezacord cu ce a cerut juriul de preselectie.
      • In august, reprezentantii Consiliul Civic au avut, la insistente, o ultima discutie tehnica cu echipa de proiect, cand s-a constatat ca proiectul a fost realizat de oameni nepregatiti pentru aceasta sarcina extrem de complexa, ca existau fisuri in proiect iar un esec era iminent.
      • Acesta ratare a locului 1, cerut de CCL, este de fapt o mare pierdere de imagine pentru comunitatea cultural-artistica clujeana, dar si din punct de vedere socio-economic, turistic, financiar etc
      • Se asteapta raportul juriului, care trebuia depus in maxim 30 de zile de la anuntarea castigatorului
      • Puteau fi cooptati sau consultati membri echipei « Cluj Capitala Tineretului, care au dobandit experienta, au avut si proiecte reusite (dl Iosif Pop)
      • Banii adunati pentru acest proiect, sunt ai Asociatiei, care este o entitate privata, cu contributia Primariei, Consiliului Local, Consiliului Judetean, cotizanti ale membrilor, sponsorizari. .Doar la presiune societatii civile a fost dublat bugetul pentru cultura (dl Iosif Pop)
      • d-l Vasile Surd: nu s-a implicat in proiectul Cluj Capitala Culturala Europeana datorita atitudinii impertinente a sefului echipei de proiect si a simtit atmosfera unui conflict intre generatii ; nu s-a tinut cont de sfaturile sale privind punerea in valoare a patrimoniului cultural clujean
      • Clujul se lauda ca e oras cultural si universitar, dar nu se valorizeaza resursele culturale datorita conflictelor de interese, orgoliilor personale. De exemplu, vanzarea de carte e in scadere (Dan Constanda)
      • Rezultatul actual a fost dat atat de lipsa project management-ului calificat cat si de lipsa competentelor echipei de proiect.
      • Strategia Clujului pana in 2020, la care a contribuit aceasi echipa de proiect, a fost mai mult spre evenimente de divertisment decat o strategie culturala si fara consecinte dupa terminarea proiectului. Nu este suficient sa dai bani si atat – dai bani, dar in anumite conditii si pentru viitor.
      • Nu s-a exploatat intregul potential al Clujului .(dl Pascal Fesneau)
          • De urmarit rezultatele si evenimentele Sibiului si Timisoarei: patrimoniul arihectural ingrijit, festivaluri de teatru, spatii reabilitate ingrijit.
          • ADR-NV a avut o pozitie de neimplicare activa in candidatura Clujului (desi este membru in Asociatia Cluj-Napoca 2021) sau a municipiului Baia Mare, deoarece este un ONG cu atributie publica in regiunea de NV, unde se aflau ambele orase candidate (Dna Ioana Dragos)
          • Ajutorul nerambursabil al expertilor germani competenti pe tema proiectelor europene si mai ales a celor culturale oferit de CAT Cluj a fost refuzat, fiind cheltuiti pentru consultanta banii asociatiei si implicit cei publici (RA Mlesnita).
      • Dl Petre Ungureanu :
        • Timisoara a castigat pentru ca a constituit o echipa de profesionisti, in elaborarea de proiecte europene.
        • Echipa a fost condusã de catre unul dintre cei mai capabili specialisti in domeniu, cu o experienta de peste 10 ANI in Proiecte Europene si cu o pregatire academica la cele mai prestigioase institutii europene de profil
        • Clujul, desi beneficiaza de o categorie de specialisti de acelasi calibru academic si cu mare experienta in domeniul Proiectelor Europene, nu a considerat de cuviinta sa ii foloseasca.
        • Acum suntem pusi în fata urmatoarei situatii :
          1. Primaria Cluj-Napoca considera, pe drept cuvant, ca proiecul inceput trebuie continuat, lucru de altfel laudabil !
          2. Singura problemã care se pune este faptul ca : nu va mai exista nicio Comisie Europeana care sa verifice:
        • Echipa responsabilã de proiect , desi pusa in garda de “analiza de etapa” si de “recomandarile” Comisiei Europene care a analizat Clujul , nu a considerat sa dea curs, decat partial , recomandarilor respective !?

- ritmicitatea executarii Proiectelor

- respectarea termenelor de executie si

- modul in care se cheltuiesc fondurile alocate (detalii care vor permite o libertate deplina în gestionarea banilor)

C. Referitor la fondurile alocate, mentionam ca acestea provin atat din bani publici (Primaria Cluj-Napoca), cat si din sponsorizari ale O.N.G.-urilor, ale diverselor companii sau ale persoanelor fizice care au cotizat la proiect.

D. Este absolut necesara o analiza publica a acestor Fonduri, si “Verificari de ETAPA” ale institutiilor abilitate de control financiar.

E. Este de analizat si faptul ca echipa Clujului care s-a clasat pe “Locul II” a beneficiat de cel mai mare procent de salarii personale, in comparatie cu celelalte echipe aflate in competitia pentru titlul de “Capitala Culturala Europeana” ?!

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele intrebari:

  • Au ramas fondurile alocate (de CL 15 mil euro + CJ 6 mil. euro) pentru acest proiect ?
  • Cum se propune sa se gestioneze aceste fonduri?
  • Ce se intampla cu aceste fonduri daca am iesit din concurs?
  • Cum au fost alesi seful si echipa de proiect?
  • Cum au fost cheltuiti banii pana acum?
  • Daca echipa de proiect a vazut ca sunt 20 de recomandari, de ce au dat curs doar la 10-12, si restul au zis ca nu sunt foarte importante?
  • Cine se face responsabil de hotararile luate si rezultatul final obtinut (locul 2 si pierderea titlului)?

Au fost propuse urmatoarele solutii si propuneri:

  • Recomandam realizarea unui caiet de sarcini, urmarind ad literam criteriile de evaluare ale juriului (dl Petre Ungureanu)
  • Este nevoie de a se revizui strategia culturala a Clujului pana in 2020 ; prezentarea de rapoarte trimestriale, semestriale, anuale.
  • Este necesara o expertiza bugetara.
  • Cuvintele cheie pentru orice demers al proiectului Cluj Capitala Culturala este „Strategie ”si „Project Management”.
  • Societatea Civila – adica noi, trebuie sa generam o alternativa la solutiile si strategiile definite de catre autoritatile locale sau centrale. De exemplul, un ONG dintr-un sat din Franta, planteaza zeci de soiuri de trandifiri si ii ingrijesc de zece ani, devenind celebrii in toata tara si atragand mii de turisti.
  • Viitorul cultural al Clujului nu este numai al Primariei; noi, societatea civila suntem cei ce trebuie sa facem strategia.
  • Se simte nevoia intaririi scolilor profesionale de arte si meserii (de exemplu: germanii sunt in parteneriat cu scoli profesionale din Brasov, de unde isi recruteaza ca angajati cei mai buni elevi)
  • Impozitele sa fie redirectionate in tot mai mare masura spre societatea civila care devine din in ce mai competenta si mai organizata
  • Este necesara o educatie civica, o implicare si un control asupra celor care cheltuiesc banii
  • Clujul are nevoie de un re-Branding, pana acum nu s-a gandit o poveste reprezentativa, unica pentru Cluj (D-l P. Fesneau)
  • Solicitarea executiei Bugetare pe intreaga perioada pentru a sti ce au facut cu banii si ce vor face in viitor (dna F. Moldovan)
  • Proiectele sunt scrise de oameni. Calitatea, competenta, abilitatile, responsabilitatea oamenilor respectivi te duc la locul pe care il obtii in final. In cazul Clujului echipa de proiect ne-a dus pe « second » (dl R. Mlesnita)

3. Diverse:

Continutul cererii adresate CL si Primarului privind numirea Managerului Teritorial si stadiul raspunsului solicitat. Prezinta: dl. Iosif Pop – membru CCL. (anexa-scrisoarea nr.395549/20.09.a.c.)

Opinii:

  • Pozitia CCL de acum cativa ani era ca city managerul sa fie angajat pe perioada mai multor mandate de primar, sa nu depinda de primarul actual sau viitor, sa-si duca activitatea ca un technocrat, sa preia problemele tehnice care sunt, sa stie toata istoria problemelor Clujului pentru a putea continua proiectele, (dl Ungureanu)
  • In momentul in care ai facut caietul de sarcini, nu poate castiga concursul pentru postul de city manager decat o singura persoana dorita, (dl Ungureanu)
  • Pregatirea unui city manager dureaza aproximativ 20 de ani. Incepe cu o scoala speciala, o cultura generala tehnica (ex. constructii, urbanism, sanatate, inginerii de diverse feluri; eai incepe cu localitati mici (commune) pentru a ajunge sa conduca un oras de dimensiunea Clujului, (dl Tudose)
  • E un pas mare faptul ca dupa 5-6 an, dl Primar a agreat idea de city manager, ca a ajuns la faza sa-l identifice dupa posibilitati, ca a preluat putin si din ideile contractelor de management si de mandate. Noi, ca societate civila trebuie sa ne mobilizam, sa perseveram si sa monitorizam activitatea Primariei si a city managerului (dl Iosif Pop)
  • Managerul sa fie monitorizat si sa prezinte rapoarte scurte pe proiecte odata la 6 luni (dl Radu Mlesnita)

Invitatia la Consultarea publica initiata de Prefectura Cluj privind traficul intens al Clujului – Dl Iosif Pop a selectat raspunsuri din cadrul sedintelor CCL pe aceasta tema.

Exista probleme specifice Clujului care nu sunt cuprinse in platformele politice de stanga sau de dreapta, dar care sunt gandite la nivel regional sau national. Cei pe care clujenii i-au investit cu increderea lor preia aceste aspecte si sa ne spuna la 6 luni, ce acte normative au fost initiate; de exemplu pentru:

  • Cele 4 linii rapide pe directiile principale de trafic la orele de varf (ex. Apahida, Turda, Floresti, Zalau)
  • Pentru cei care au domiciliul in afara Clujului, sa se bareze ecusonul masinii si sa nu aiba dreptul sa intre in Cluj la orele de varf, ci doar pe platforma de parcare de la intrarea in oras; de aici sa-si continue calatoria cu mijloace in comun,
  • Introducerea taxelor foarte mari de parcare in centru si zonele aglomerate
  • Rezervarea spatiilor de parcare adecvate pentru turistii care viziteaza Clujul, de pe langa obiectivele turistice.
  • Organizarea majoritatii strazilor cu sensuri unice, sensuri giratorii, crearea de mari sensuri giratorii ce sa deserveasca mai mult de o singura intersectie (ex. Piata Mihai Viteazu, Marasti), plantarea de stalpisori pe trotuare, indicatoare cu oprirerea interzisa si desfiintarea parcarilor laterale – mai intai pe toate strazile aglomerate si apoi preventiv, pe cele cu potential de aglomerare la orele de varf. Aplicarea ferma de amenzi pentru parcare interzisa sau pe trotuar de catre politia locala, folosind fotografia si chitanta lasata la parbriz. Pentru informarea in timp util si educarea soferilor, pozele si cuantumul amenzilor contravenientilor sa fie publicate imediat pe site-ul politiei locale (exista soft la preturi modice pentru afisarea imediata on line a acestor amenzi contraventionale).

Materiale anexe:

Analiza HCL 23.09.2016
Opinii – proiectul Cluj Capitala Culturala 2021 1-9
Cluj-Napoca 2021 finala
Raspunsul Primariei la adresa nr. 395549 – privind functia de administrator public

Motivarea juriului – document & opinii:

Motivarea juriului – Capitala Culturala Europeana-2021_en

http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/de-ce-a-pierdut-clujul-titlul-de-capitala-europeana-a-culturii-motivarea-juriului-de-experti-internationali–152011.html

http://www.clujulcultural.ro/raport-oficial-al-ue-de-ce-pierdut-clujul-titlul-de-capitala-culturala-europeana-2021/


PROCES VERBAL

15 SEPTEMBRIE 2016

Incheiat azi, 15 sept. 2016, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00.

Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator.

Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor referentilor privind urmatoarele puncte:

  1. Analiza hotararilor luate in CL in ultima perioada si luari de pozitie – prezinta dl.Iosif Pop
  2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale si pozitia CCL in legatura cu continutul lor – d-na jud. Gabriella Purja.
  3. Profilul managerului teritorial – prezinta dna. Ana Ludusan si dl. Iosif Pop
  4. Diverse: Regulamentul CCL si uzante pentru respectarea lui. Aderarea de noi membri CCL in componenta de ONG-uri sau institutii-persoane-firme, care sustin activitatea lui.

La sedinta lunara sunt prezenti membri ai CCL si consilieri locali ai municipiului Cluj-Napoca.
De asemenea au fost prezenti cetateni interesati de administrarea orasului.

Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele:

1. Hotararile CL de la ultima reuniune pana la zi – in timpul intalnirii CCL s-a luat in dezbatere cele 190 de rapoarte si referate discutate in 4 sedinte de CL din lunile iulie, august si septembrie 2016, cat si hotararile adoptate. Membrii CCL au apreciat activitatea CL din perioada de vara cat si o parte din hotararile asteptate de mai mult timp de cetateni, intre care:

  • Extinderea capacitatii Salii Multifunctionala,
  • Completarea Strategiei 2014-2020 cu obiective si actiuni pentru punerea in valoare a Identitatii istorice a orasului,
  • Constituirea Comisiei pentru achizitia imobilelor retrocedate in instante si destinate activitatilor de invatamant,
  • Actualizarea operativa a ROF al CL dupa finalizarea procesului electoral al alegerilor locale.
  • Transmiterea dreptului de folosinta a marcii U Cluj si constituirea asociatiei de fotbal Alb-Negru 1919, drept continuatoare a traditiei clubului Universitatea Cluj.
  • Continuarea procesului de preluare in patrimoniu a strazilor si aleilor realizate de catre dezvoltatorii imobiliari privati.

In urma discutiilor purtate pe baza Raportului referentului au fost retinute urmatoarele intrebari si sugestii:

  • Cum se poate intelege ca la nici 2 ani de la terminarea investitiei la Sala Multifunctionala sunt necesare interventii majore in proiectul elaborat, pentru standardizarea capacitatii salii la cerintele competitiilor sportive internationale ?
  • In Strategia de dezvoltare, completata cu identitatea istorica a orasului, puteau fi preluate si propunerile CCL privind marile personalitati ale orasului si punerea mai buna in valoare a muzeelor, statuilor, bibliotecilor, etc. dedicate memoriei si activitatii lor (ex. prof. Emil Racovita).
  • De ce, la aprobarea dosarului de candidatura a Cluj-Napoca la Capitala Culturala Europeana 2021, nu s-au luat in considerare recomandarile venite dupa cele doua dezbateri din CCL?
  • Pe ce ratiuni economice se bazeaza majorarile continue de capital social la societatea “Cluj Inovation City”, atat timp cat modul de administrare si de conducere genereaza pierderi financiare si progrese indelung asteptate?
  • Parcul Feroviarilor a fost trecut in domeniul public al municipiului Cluj Napoca insa referatul de sustinere nu clarifica destinatia si investitiile de viitor ?

Dezbaterea pe fond a referatelor si hotararilor CL a concluzionat faptul ca increderea si sustinerea administratiei locale de catre cetatenii orasului poate fi substantial imbunatatita prin organizarea de DEZBATERI PUBLICE, cu respectarea fazelor pregatitoare de comunicare precum si cu o mai temeinica fundamentare a deciziilor tehnice avansate pentru informarea cetatenilor si a specialistilor invitati la consultare.

2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale.
Prezentarea si discutiile pe acest subiect a fost amanata pe motive obiective.

3. Profilul managerului teritorial.
Pozitia CCL in legatura cu profilul profesional si moral al Managerului Teritorial a fost exprimata si sustinuta in noiembrie 2014 si reluata in ianuarie 2016. Comunicatul de presa (anexat prezentului P.V.) a sintetizat concluziile si propunerile dedicate acestei functii si a fost facut public in data de 25 iulie 2016.
Totusi, la finalul lunii iulie si inceputul lunii august 2016, o comisie formata din angajati ai Primariei a incheiat procesul de selectia si Primarul a numit managerul teritorial al Cluj-Napoca, in persoana fostului consilier local si viceprimar Gheorghe Surubaru.
Fara a pune la indoiala calitatile profesionale si morale ale celui numit Manager Teritorial la Cluj-Napoca, membrii CCL au dorit sa afle detalii in legatura cu aceasta desemnare, intre care:

  • daca prin contractul semnat (cu Primarul sau cu CL ?!?), pozitia Managerului Teritorial este de functionar public sau de angajat pe baze contractuale, cu obiective si strategie de lunga durata si cu evaluari periodice bazate pe rapoartele de etapa prezentate in fata cetatenilor si a Consiliului Local?
  • daca M.T.este in situatia de a isi alege cei mai buni specialisti cu care sa isi puna in aplicare programul cu care s-a prezentat in fata Comisiei de selectie si in fata Consiliului Local?
  • daca are un mandat, fara limitare in timp, pentru a prezenta public si pentru a pune in practica viziunea si strategia de Manager Teritorial iar pe baza acestui mandat sa isi contureze Structura de personal si de activitati interne sau externalizate?

Pentru clarificarea cetatenilor orasului in legatura cu intrebarile privin rolul si atributiile managerului Teritorial, membrii CCL prezenti au solicitat sa fie facuta o adresare in scris CL si Primarului iar raspunsul sa fie facut public.

4. Regulamentul CCL.
In data de 17 iunie 2004, odata cu inceperea functionarii CCL la Cluj-Napoca, Regulamentul de organizare si functionare a fost adoptat in forma aflata pe site-ul organizatiei si atasat prezentei. Regulamentul a fost respectat intocmai in toti anii care au urmat. Avand in vedere unele initiative de manifestare publica din ultimul an s-a declansat procedura de consultare pentru eventuale observatii si pentru actualizarea lui.

In acelas timp a fost lansata propunerea ca sa fie invitata sa adere, ca membrii CCL, atat reprezentantii mass-media clujana (in mod special comentatorii pe profil comunitar) cat si cei ai activitatilor liberale.

Cat priveste canalele de promovare au fost recomandata iesirea cu temele CCL pe canalele de socializare cu cea mai ampla participare si cu cea mai buna vizibilitate, asfel incat participarea clujenilor la actul de administrare sa capete extensie si interes.

Pozitia CCL cu privire la Managerul Teritorial

Regulamentul de organizare si functionare al CCL


PROCES VERBAL

2 IUNIE 2016

Dezbaterea cu tema: ”DOBANDIREA TITLULUI DE CAPITALA CULTURALA EUROPEANA –DEZIDERAT MAJOR PENTRU ORASUL CLUJ-NAPOCA”, rescrierea proiectului dupa recomandarile Juriului de Preselectie si a noilor propuneri inovative ale clujenilor”, s-a desfasurat in Sala de Sticla a Primariei si a fost moderata de catre dl. Iosif Pop (dl arh.Vasile Mitrea nu a participat din motive obiective).
La intalnire au fost prezenti membrii CCL, reprezentantul Asociatiei Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana, dl. Presedinte Florin Morosanu, reprezentanti ai societatii civile, mass-media.

Discutiile s-au purtat pe baza Aplicatiei depuse la Comisia de Jurizare de catre Asociatia Cluj-Napoca 2021, a Recomandarile Juriului, a intrebarilor si propunerilor adresate in scris ori verbal, de catre: dl.arh. Vasile Mitrea, dl.prof.dr. Radu-Adrian Mlesnita, dl.ing. Petre Ungureanu, dl.ec. Iosif Pop, dna. jud. Gabriella Purja, dl. prof. Vasile Surd, dl. arh. Ionel Vitoc.

Intrebarile si propunerile s-au referit la:

  • Cooptarea in echipa de rescriere a proiectului si folosirea experientei celor din proiectul “Cluj Napoca-2015 Capitala Europeana a Tineretului”,
  • Stadiul activitatilor, completarea continutului aplicatiei, pregatirea raspunsurilor la recomandarile Juriului de Preselectie si scoaterea unor idei/proiecte care nu corespund acestor recomandari,
  • Proiectele si propunerile de colaborare cu tarile invecinate si orasele infratite,
  • Posibilitatea ca grupurile de lucru sa colecteze noi proiecte pentru aplicatie; formalizarea lor in timp util pe modelul fisei standard difuzate,
  • Sansele de finalizare a obiectivelor infrastructurii culturale: Centrul European de Arta Contemporana, Centrul de Cultura Transilvania, Centrul regional de Excelena, Cluj Innovation City, Muzeul de Istorie a Orasului, Muzeul Emil Racovita, Muzeul Fotografiei si Filmului, Palatul Banffy, Turnul Pompierilor, Muzeul Satului, Expo Transilvania, Orasul verde, Orasul Inteligent, Placile –inscrisurile de pe monumentele istorice, Muzeul Farmaciei, Amenajarea malurilor Somesului, etc.
  • Investitiile imediate in estetica si stuctura urbana istorica, degradata,
  • Valorificarea tezaurului cultural din bibliotecile universitatilor si din patrimoniul confesional,
  • Modalitatile de evitare a repetarii situatiei de neplata si de amanare nejustificata a raportarii modului de repartizare si cheltuire a banilor publici alocati proiectului Cluj 2015-Capitala Europeana a Tineretului,
  • Cooptarea oraselor europene infratite cu municipiul Cluj-Napoca in proiecte de tipul: targuri si expozitii comune, festivalul cantecelor si dansurilor, schimburi culturale si scolare, etc,
  • Implicarea centrelor culturale si de cooperare internationala, reprezentantelor consulare si economice aflate la Cluj-Napoca,
  • Transparenta din partea echipei executive si de scriere a aplicatiei, deschiderea accesului pentru proiectele de valoare, informarea si constientizarea populatiei, readucerea in proiect a: Academiei de Muzica, a Corului Filarmonicii Transilvania, a Targului de Carte, a Comunitatilor Confesionale, UBB, USAVM, altor asociatii culturale omise etc,
  • Daca exista in grupul de lucru pentru rescrierea aplicatiei, experti in masura sa raspunda profesional la toate observatiile grave facute de Juriului de Preselectie, pentru a ridica nivelul de competenta si responsabilitate al echipei si a nu se periclita obtinerea titlului din motive subiective sau de orgolii,
  • Daca exista fonduri pentru expertiza profesionala si disponibilitate in atragerea intelectualilor de varf ai Clujului in acest proiect,
  • Prezentarea calendarului fazei finale pentru depunerea proiectului si a etapelor de insusire de catre Colegiul Director si AGA 2021, Consiliul Local si cetatenii Clujului.

Raspunsurile oferite de catre dl.Presedinte Florin Morosanu din calitatea de Sef executiv al Asociatiei si al Proiectului, sunt:

  • Calendarul redepunerii Dosarului: 12.aug.2016-varianta finala; 9.sept.2016-vizita Juriului la Cluj-Napoca;16.sept.2016 depunerea aplicatiei si decizia finala a Juriului,
  • Cel mai important moment care urmeaza in saptamana urmatoare este formularea raspunsurilor la recomandarile Juriului,
  • Colaborarea cu tarile vecine si cu orasele care au detinut Titlul de Capitala Culturala, este deschisa si intensa,
  • In limita a 80 de pagini cerute de dosarul de candidatura s-a raspuns la obiectivele obligatorii si esentiale iar pentru etapa finala sunt disponibile de completat alte 20 de pagini pentru dezvoltarea programului cultural si artistic,
  • Pentru Cluj-Napoca, concluziile Juriului se axeaza si pe mostenirea pe care o lasa acest proiect orasului nostru,
  • Intalnirile cu grupurile tematice de lucru au adus imbunatatiri ale proiectului, etapa a II-a va insemna reusita sigura iar dosarul final va fi prezentat in CL cel tarziu in luna iulie 2016,
  • Proiectul CCE nu isi propune si nu rezolva toate problemele majore ale orasului dar: tema de proiectare pentru Somesul navigabil este lansata, Cluj Innovation City are probleme de rezolvat cu alunecarile de teren, Centrul European de Excelenta exista, Centrul Cultural Transilvania este autorizat pentru construire, Muzeul Pompierilor are tema de proiectare, unele dintre muzee au pe rol cauze de retrocedare rezolvabile in timp, pentru deschiderea de curti si ganguri exista proiecte, Muzeul Farmaciei, Cinema Favorit si Gara Mica a CFR se afla in negocieri pentru achizitionarea imobilelor,
  • Confesiunile religioase sunt chemate sa realizeze un proiect comun de pelerinaj: Fatim-Gherla legat de cultul Fecioarei Maria (pentru propunerea de intalnire a Sinodurilor Confesionale la Cluj-Napoca in 2021 nu este inca un raspuns),
  • Pentru Orasele Infratite se are in vedere un eveniment de integrare in Zona Culturala si construirea unor instalatii de tip Nantes,
  • Nu exista un numar mare de sponsori privati in proiect dar se acopera peste 50% din Buget iar executia anuala a BVC va fi prezentata in AGA cu toate detaliile cerute de regulile europene si locale,
  • In scrierea si executia Proiectului sunt angajate 4 persoane competente, alti 6 experti straini sunt in al 4-lea an de implicare a Proiectului iar dupa castigarea titlului pot fi integrati tinerii care au dobandit experienta in CET,
  • Pentru completarea dosarului cu noi proiecte exista disponibilitate maxima si se raspunde zilnic la solicitari.
  • Experienta pe care a dobandit-o in cei 6 ani de cand se ocupa de acest proiect il indreptateste sa ia deciziile necesare in continuare.

Din calitatea de membru in Colegiului Director al Asociatiei Cluj2021CCL, dl.arh. Ionel Vitoc face urmatoarele aprecieri:

  • Pentru acest proiect nu a existat un interes major al autoritatilor orasului,
  • Rolul echipei executive este sa cheme si sa implice populatia municipiului in acest proiect,
  • Castigul tintit de catre promotorii europeni este dezvoltarea orasului prin cultura,
  • Pentru perioada 2016-2021 si deceniul urmator, Primaria este chemata sa isi inscrie in programele proprii si in Buget obiective culturale majore, corelate cu proiectul CCE,
  • Multe dintre institutiile de cultura isi sustin astazi activitatile in spatii improprii,
  • In contextul international si politic local, Clujul are sansa de a castiga aceasta competitie doar prin activitatea in sine,
  • Considera ca echipa executiva a Proiectului si-a facut datoria, in limita competentelor proprii pe care le-a atins,
  • Grija si preocuparea este legata in mod special de orientarea pe care o va avea Comisia de Jurizare.

Din calitatea de reprezentant al 3 organizatii membre ale Asociatiei Cluj-2021 si CCL, Dl. Dr. Radu-Adrian Mlesnita face urmatoarele aprecieri:

  • Precalificarea este un succes deosibit dar recomandarile Juriului sunt esentiale si obligatoriu de respectat in detaliu,
  • Clusterele transilvane au depus fisele a 15 proiecte elaborate de specialisti din universitatile si organizatiile clujene, in care sunt solutii inovative ce acopera doar o parte din recomandarile Juriului; ar fi bine ca fisele sa fie distribuite transparent si altor specialisti, dornici sa contribuie la rescrierea aplicatiei,
  • Organizarea grupului de lucru pentru rescrierea proiectului, selectia si includerea celor mai relevante idei trebuie sa fie urmarite de specialisti de mare valoare,
  • Nu a inteles de ce a fost refuzata asistenta germana nerambursabila oferita de dansul (reprezentant oficial al SES-Germania in Romania) atat la inceputul proiectului cat si in aceasta etapa finala, de catre conducerea Asociatiei Cluj2021CCE si Primarie; expertii germani, mai ales cei din orasele care au fost in aceasta situatie dar si cei din Koln-oras infratit, ar fi adus expertiza lor fara a se cheltui vreun ban din bugetul Asociatiei.

Concluzia Consiliului Civic Local este ca timpul ramas pentru completarea si redepunerea proiectului este foarte stras, cu toate ca rezultatele preselectiei au fost comunicate in decembrie 2015.
Deschiderea de care trebuie sa dea dovada echipa executiva pentru finalizarea aplicatiei la timp, presupune si finalizarea rapida a listei specialistilor de valoare, depasirea ”micile orgolii”, pentru a se intari capacitatea de rescriere a proiectului, conform cerintele tehnice impuse de procedura Comisiei Europene.

Recomandarea Consiliului Civic Local pentru demersul din aceasta luna, se refera la organizarea unei intalniri tehnice de clarificare si selectie la nivelul Colegiului Director al Asociatiei CJ2021CCE si a Primarului – in calitate de director tehnic. La reuniune sa fie invitati specialistii si firmele clujene ce au formulat propuneri de proiecte, atat in contextul recomandarilor Juriului de preselectie, cat mai ales in vederea eliminarii unor idei mai putin valoroase in favoarea completarii aplicatiei cu cele care sa aduca succesul obtinerii titlului mult dorit.


PROCES VERBAL

19 MAI 2016

Incheiat azi, 19 mai 2016, cu ocazia reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-ul Iosif Pop, avand urmatoarea ordine de zi:

  1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Raspunsul CJ Cluj la solicitarea de date a CCL pentru obiectivul “Centru regional de colectare si procesare a deseurilor menajere”. Prezinta: secretariatul CCL
  2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale.
    Prezinta: d-na Gabriella Purja – membru CCL
  3. Posibilitati practice de aplicare a prevederilor PUG din decembrie 2014. Pronuntare asupra oportunitatii si continutului organizarii unei Audieri Publice pe acest subiect.
    Prezinta: presedintele de sedinta
  4. Diverse probleme ridicate de cetatenii clujeni.
    Aspecte ale organizarii interne a CCL.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL:

  • Este un lucru pozitiv faptul ca Regiile Autonome au facut cate o informare privind activitatea desfasurata – este un pas inspre cresterea transparentei privind activitatea acestor regii (d-ul Iosif Pop)
  • Si in cadrul ultimei sedinte a CL (din 17 mai 2016) au fost atasate ordinii de zi cca. 40 de informari privind plangerile prealabile depuse de catre cetateni legat de noul PUG
  • Exista informari depuse la Primarie la care nu s-a primit nici un fel de raspuns de un an, ceea ce denota lipsa de respect fata de cetateni – fiecare department din Primarie ar trebui sa faca o statistica in cat timp s-a raspuns la solicitarile depuse de catre cetateni (d-ul Capusan)
  • Dat fiind faptul ca reducerea ratei natalitatii este o problema stridenta, si CCL trebui sa fie preocupat de acest subiect, venind cu propuneri de crestere a ratei natalitatii (d-ul Iosif Pop):
    • In procedura privind acordarea de locuinte de catre APL, trebuie acordat un punctaj mai mare familiilor cu copii (d-ul arh. Tudose)
    • Un factor hotarator este accesul la locuri de munca, astfel trebuie incurajat crearea acestora (d-ul arh. Tudose)
    • Este de asemenea nevoie de noi crese si gradinite – in acest sens in noul PUG nu sunt identificate locatii in noile cartiere pentru gradinite si crese (d-ul arh. Tudose)
    • Pentru a avea la dispozitie terenurile de care municipalitatea are nevoie, pot fi facute schimburi de terenuri cu persoanele fizice, proprietari ai terenurile necesare (d-ul arh. Tudose)
    • In Canada, in cadrul definitii unui nou cartie, pentru terenurile pe care se vor construi drumuri, scoli, spatii verzi etc. proprietarilor li se dau terenuri in schimb in alte parti ale orasului (d-ul Capusan)

Raspunsul CJ Cluj la solicitarea de date a CCL pentru obiectivul “Centru regional de colectare si procesare a deseurilor menajere” – CCL nu a primit raspuns la cea de-a doua adresa depusa la Consiliul Judetean in data de 25.02.2016., in care au fost formulate cateva intrebari concrete privind gestionarea deseurilor. Dupa trecerea celor 30 de zile CCL a revenit de doua ori cerand raspuns la solicitarea depusa.
Conform reprezentantilor Asociatiei Eco-Metropolitan, statia este gata in proportie de 60%, in timp ce cele 3 statii de transfer sunt gata in proportie de 95%. In data de 26 mai 2016 o sa fie deschise ofertele depuse pentru continuarea lucrarilor la statia principala. Este foarte importanta continuarea lucrarilor, fiindca in caz contrar se deterioreaza si lucrarile efectuate pana acum.
Legat de acest proiect este important gasirea expertului care a vizat studiul geo-tehnic pentru acest obiectiv (d-ul Tudose).

2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – in ultima perioada au fost aprobate mai multe legi cu impact semnificativ: Legea 99/2016 privind achizitiile publice sectoriale si Legea 69/2016 privind achizitiile verzi, Legea 77/2016 privind darea in plata, respectiv OUG 15/2016 privind organizarea si desfasurarea referendumui odata cu alegerile.
Legat de legea darii in plata d-na Purja a explicat ca situatia actuala, in care in cazul neplatii persoanele pierd imobilele, insa trebuie sa plateasca incontinuare rate si alte obligatii bancii de la care au luat creditul, contravine spiritului Dreptului Civil, fiindca arata ca una dintre partile contractuale are drepturi sporite.
In schimb d-ul Iosif Pop a explicat ca bancile acorda creditele imobiliare cu un scop si o finalitate stabilita, iar garantia are numai rol de pavaza, nu cel definit in legea darii in plata.

3. Posibilitati practice de aplicare a prevederilor PUG din decembrie 2014.
Ca urmare a discutiilor s-a dorit pronuntarea asupra oportunitatii si continutului organizarii unei Audieri Publice in luna iunie-iulie, dupa alegerile locale, in atentia Primariei, Consiliului Local.

Astfel s-au formulat 2 intrebari:

  • Acest PUG este bun, mergem inainte?
    Raspuns: PUG-ul s-a nascut mort – este nevoie de dezbateri facute cu curaj.
  • Daca nu, sa facem o audiere publica, ce se poate face?
    Pentru a rezulta o lucrare de o calitate buna:

    • Cei din echipa de lucru ar trebui scosi din propriile interese (d-ul arh. Vitoc)
    • Primaria Cluj ar trebui sa solicite de la RUR 3 specialisti din alte localitati pentru verificare PUG-ului realizat (d-ul arh. Tudose)
    • Trebuie inceputa colectarea de date pentru noul PUG, de peste 5 ani:

o Digitizate PUD-urile, PUZ-urile
o Realizat o harta cu toate magistralele, studii geologice, etc.
o URT-urile sa fie delimitate prin limite naturale – strazi, , parauri, rauri, etc., nu prin linii abstracte
o Definita o echipa din oameni dezinteresati

 In cadrul discutiilor au fost enuntate urmatoarele idei de catre cei prezenti:

  • Cea mai mare problema este perioada intermediara de peste 25 de ani si inca cca. 20 de ani de cand nu se lucreaza organizat la acest subiect (d-ul arh. Vitoc)
  • In perioada de inainte de ’89 s-a lucrat organizat si nu se lasau sa se amplifice neconcordantele. Si in ’90 s-a pornit bine, insa din cauza modificarilor legislative si a regulii privind acceptarea ofertei celei mai mici nu s-a mai finalizat PUG-ul conform asteptarilor. (d-ul arh. Vitoc)
  • Datorita faptului ca in licitatia organizata s-a cerut un nou PUG cu toate studiile, iar in urma lucrarilor efectuate s-a ajuns numai la un PUG actualizat – fara studii noi complete- PUG-ul actual e ilegal, mai ales ca nici firma castigatoare nu a mai semnat PUG-ul actualizat. (d-ul arh. Tudose)
  • Datorita faptului ca orasul este in continua miscare, PUG-ul ar trebui numai sa actualizeze lucrurile bune, fiindca impartirea functionala, stazile existente raman neschimbate. Din pacate in decursul ultimelor ani, noile PUG-uri nu au luat in considerare vechile PUG-uri, astfel unele idei bune din PUG-urile anterioare au fost blocate (ex. posibilitatea extinderii principalelor artere cu inca 1-2 benzi) (d-ul arh. Vitoc)
  • In cazul unor asemenea lucrari de amploare, Primaria trebuie sa coordoneze activ echipa de lucru si s-o tina sub control, cee ce nu s-a facut. (d-ul arh. Vitoc)
  • Ar fi oportuna organizarea unor intalniri separate pe cele mai importante 4-5 sectiuni (d-ul arh. Tudose)
  • Circulatia este in continuare o problema spinoasa – in cursul elaborarii PUG-ului ce studii de circulatie au fost utilizate? (d-ul arh. Tudose)
    • Exista un studiu de circulatie de o calitate foarte buna in care se regasesc multe din cele discutate in CCL, studiu finantat de BERD, singura observatie este ca nu ia in considerare varianta Nord ca si varianta ocolitoare (d-ul Iosif Pop)
    • In cazul variantelor ocolitoare ar trebui prevazute cercuri concentrice, dinspre oras spre exterior (d-ul arh. Vitoc)
  • Cum se asigura noile cartiere fara canalizare, stazi si utilitati? Este nevoie de o etapizare a investitiilor viitoare din zonele respective (d-ul arh. Tudose)
  • Cate locuri de sport, complexe comerciale, gradinite, scoli sunt prevazute – fiindca ele nu apar in noile cartiere din noul PUG? (d-ul Capusan)
  • In momentul in care se va spune – nu se mai aduc modificari PUG-ului, o sa inceapa procesele civile intentate de catre persoanele lezate de PUG (d-ul arh. Tudose)
    • Nu este o idee buna, fiindca hotararile judecatoresti care se iau ca urmare a acestor procese au efect numai asupra partilor, nu asupra intregului PUG (d-na Purja)
  • Este nevoie de asemenea de o harta cu magistralele si toate informatiile existente stiute, harta care sa fie baza pe care se construieste PUG-ul (d-na Purja)
  • Pentru cine e facut PUG-ul – in procesul de elaborare a PUG-ului ar trebui sa se gandeasca la Clujul de peste 20 de ani, cu 1 milion de locuitori – in acelasi timp ar trebui intrebati si oamenii , fiindca pentru ei se face noul PUG (d-ul Capusan)
  • Clujul nu a avut niciodata resursele pentru a creste organic si a depasii 500.000 de locuitori, alt tip de crestere nu ar fi de dorit (d-ul arh. Vitoc)

4. Diverse
Pozitia d-lui Ungureanu privind “Expozitie de fotografie la ICR ,de la Paris” o sa fie discutata in cadrul urmatoarei reuniuni a CCL.
Dupa numeroase sesizari si din partea CCL, a fost afisata pe site-ul Primariei Regulamentul de comert.
Din iunie 2016 secretariatul CCL o sa fie asigurat de catre Tatiana Ariesan, datorita faptului ca Mosescu Dobra Imola, secretara CCL de peste 12 ani nu mai poate asigura secretariatul CCL din motive profesionale si familiale, dar ramane in continuare aproape CCL-ului si principiilor pe care aceasta organizatie le sustine.


PROCES VERBAL

21 APRILIE 2016

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ NAPOCA
Procesul Verbal – Comunicatul de Presa
pentru intalnirea lunii aprilie 2016.

Reuniunea din 21 aprilie 2016
Locul reuniunii CCL: Sala de Sticla din Primarie.
Perioada desfasurarii: 21 aprilie 2016, orele 17.00-19.00
Presedinti de sedinta: Iosif Pop;
Membrii prezenti: Gabriella Purja, Emanoil Tudose, Petre Ungureanu, Doina Craciun, Szekely Eugenia, Iosif Pop, Tatiana Ariesan si Laurentiu Capusan (prezentati si acceptati ca membrii noi), Vasile Surd si Ionel Vitoc (absenti motivat), reprezentanti ai presei si publicului.

ORDINEA DE ZI:

  1. Informarea membrilor CCL cu privire la principalele hotarari luate de CL Cluj-Napoca de la ultima reuniune si pana la zi.
    Prezinta: secretariatul CCL
  2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale.
    Prezinta: dna.Gabriella Purja-membru CCL
  3. Bilantul preliminar pe anul 2015 a societatilor comerciale si regiilor unde este actionar Consiliul Local Cluj.
    Referenti: dnii.Iosif Pop si Vasile Surd-membrii CCL
  4. Informare privind evolutia investitiilor:Centrul Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgente
    Prezinta: dl.Emanoil Tudose-membru CCL
  5. Discutarea propunerilor venite de la cetateni pentru organizarea in luna mai 2016 a Audierii Publice privind Noul PUG aplicabil din ian.2015.
    Prezinta: dl.Iosif Pop si Emanuel Tudose.

1. La primul punct al Informarii sunt redate principalele hotarari ale CL din lunile martie si aprilie 2016, cu accent pe modul original de tratare a prevederilor noului PUG (se aproba cate 5-10 renuntari lunare de la prevederile lui pe seama greselilor de reglementare aprobate in decembrie 2014) si pe bugetele anului 2015 si 2016 pentru Primaria Cluj Napoca si pentru unitatile cu actionar unic CL Cluj Napoca (cu detalieri in referatul prezentat la punctual 3).
La acest punct au fost aduse , de catre dl.P.Ungureanu, multumiri si precizari in legatura cu actiunile recente ale CCL: Audierea Publica privind activitatea politiei locale, aportul deosebit al Comisiei de Experti, cadrul legislativ prea generos pentru raufacatori, dezideratul Clujului de a fi oras model printr-un comportament civilizat si responsabil.
Tot la acest punct au fost distribuite, de catre dl. I. Pop, Rapoartele Coalitiei 52 in legatura cu transparenta decizionala din Cluj Napoca si din municipiile judetului Cluj cat si pozitia CCL transmisa primariei Cluj Napoca in legatura cu suspendarea temporara a participarii membrilor CL la consultarile publice pana la primirea raspunsurilor scrise din Primarie, in acord cu procedura impusa de legiuitor.
La cele prezentate au avut interventii dna. Doina Craciun, dna.G.Purja, dl.E.Tudose.

2. Intre noutatile legislative, aduse in atentia celor prezenti de catre dna. jud. Gabriella Purja, au fost: Legea 63/2016 privind reglementarea sustinerii financiare a cultivatorilor de vita de vie cu soiuri nobile, Legea 57/2016 privind cresterea copilului si reglementarea prin neplafonare a indemnizatiei specifice.

3. Raportul si anexele de la acest punct (atasate p.v.), au facut obiectul dezbaterilor cu participarea celor prezenti. Concluzia ca nu avem mijloace suplimentare de interventie pentru a influenta pozitia CL a fost apreciata ca utila, pana la desfasurarea controlului Curtii de Conturi si descarcarea efectiva de gestiune a consilierilor alesi.

4. Precizarile aduse de dl. Emanoil Tudose in legatura cu Centrul Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgente s-au referit la modul iresponsabil in care au fost cheltuiti banii publici pentru aceste obiective, in care pe langa promisiunile neonorate de catre politicienii, consilierii si primarii din ultimii 8 ani, au fost realizate proiecte pe amplasamente nepermise ori inoportune care sunt abandonate.

5. Dupa ascultarea problematicii din cartierul Manastur, prezentata de catre dl. L. Capusan si dupa precizarile facute de catre dl. E.Tudose, membrii CCL au concluzionat ca pana la urmatoarea reuniune (din luna mai a.c.), sa fie detaliata cazuistica ce ar putea face obiectul unei Audieri Publice, sa se discute cu asociatiile profesionale ale arhitectilor si urbanistilor, ale dezvoltatorilor si proiectantilor dar si ale grupurilor de persoane care au depus cereri ori sunt in situatia de a organiza proteste de strada,urmand sa discutam calea de actiune viitoare.

Reuniunea din luna mai 2016 va fi dedicata problemelor de aplicare a noului PUG, asa cum era creionat in programul dezbaterilor inca de anul trecut.


ARTICOL despre AUDIEREA PUBLICA “Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte”

25 MARTIE 2016

“A ADUS SIGURANȚĂ POLIȚIA LOCALĂ ÎN CLUJ LA ZECE ANI DE LA ÎNFIINȚARE?

Care este percepția clujenilor asupra Poliției Locale la zece ani de când ideea pilot a fost tranformată într-un corp municipal cu peste 200 de angajați și buget de câteva milioane de euro? Se simt clujenii mai protejați ori mai în siguranță în ultimii zece ani?

Consiliul Civic Local a organizat la finele acestei săptămâni o Audiere Publică – ”Poliția Locală din Cluj-Napoca – de la așteptări la fapte” – la care cei interesați au fost invitați să răspundă în scris și să își susțină răspunsurile la următoarele întrebări:

  1. Care este percepția dumneavoastră concretă în legătură cu activitatea Poliției Locale în municipiul Cluj-Napoca ?
  2. Vă simțiți protejat și în siguranță, dumneavoastră și familia, pe zonele de acțiune mandatate Poliției Locale?
  3. Cum și în ce mod apreciați că legislația de prevenție poate fi completată sau corectată?
  4. Ce alte sublinieri și propuneri aveți de făcut?

Din cele câteva zeci de răspunsuri, în cadrul Audierii Publice desfășurate în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, au fost și prezentate mai multe idei, iar o comisie de experți – formată din actuali și foști rectori de universități, magistrați, specialiști în administrație, va formula o poziție în câteva săptămâni.

Câteva din opiniile de la Audirea Publică pe tema Poliției Locale Cluj-Napoca:

Iosif Pop, economist, președintele Consiliului Civic Local:

  • Am văzut această idee de poliție locală experimentată la Cluj din 2005, am salutat atunci și o fac și acum: mi se pare mult mai mare eficacitatea pe care o poate produce o poliție locală decât un a condusă de la centru, de la București. Să ne aducem aminte că în societatea arhaică exista un paznic al satului plătit de săteni pentru a se îngriji de averea și de problematica lor. Nu facem decât să ne ajutăm de aceeași gândire.
  • Percepția mea, de cetățean al unui cartier nu foarte mărginaș al Clujului – fac 25 de minute de aici până acasă, pe jos – este că nu se simte nicio prezență a Poliției Locale la mine în zonă. Nu înseamnă că nu sunt și fenomene: furturi, umblă pe la porți nu numai cu cerșitul, uneori și cu supravegheatul dacă e cineva acasă.
  • Ca economist, aruncând o privire peste bugete, observ că de la an la an, volumele amenzilor cresc foarte mult. Asta înseamnă că în Cluj se întâmplă tot mai multe lucruri rele. Asta înseamnă că Poliția Locală – învestită spre a face lucrurile să meargă mai bine – nu își face bine treaba?
  • Principiul după care ar trebui să se ghideze o Poliție Locală este că ar trebui să educe, să prevină și, în ultimă instanță – să pedepsească. În momentul în care relația dintre cetățean și polițist devine stânjenitoare – ca să nu folosesc termeni foarte aspri – nu e deloc în regulă. Eu cred că trebuie să începem cu educația și cu o relație umană foarte deschisă. Cineva chemat să educe trebuie, în primul rând, să aibă cei șapte ani de acasă foarte bine fixați în compotamentul lui. Nu putem cere să facă educație civică și prevenție unor oameni cae nu au beneficiat de pregătirea profesională adecvată activității mandatate.
  • În societatea noastră aceasta s-a învățat în ultimii 25 de ani: intoleranța. Eu cred în mesajul educativ, pentru că el conține, în primul rând, toleranță.

Mircea Barna, antreprenor:

  • Mă simt și protejat, și în siguranță. Aste relativ la prima întrebare. Ce m-a deranjat, însă, au fost două experiențe pe care le-am avut în Piața Mihai Viteazul și în cea din Mănăștur, în care polițiștii locali erau extrem de porniți pe niște producători. Nu mi-a plăcut atmosfera aceea încrencenată, mai ales să văd câțiva bătrâni de la țară care o iau la fugă și-și ascund câteva legături de zarzavat pe care voiau să le vândă.

Emanoil Tudose, urbanist:

  • O problemă spinoasă este cea a parcărilor. Desigur, e ușor să sancționezi, să dai amenzi, însă fără rezolvarea problemei de fond. Eu cred că până nu se va rezolva problema prețului locurilor de parcare din zona centrală astfel încât tot timpul să rămână 10% dintre acestea libere, nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri.

Gheorghe Elkan, urbanist:

  • Poliția Locală, prin persoanele arondate fiecărei Unități Teritoraiale de Referință ar trebui să înregistreze tot ce se întâmplă acolo. Sunt șantiere de construcții, se poate verifica dacă au autorizații, care este desfășurarea lor în timp. Eu mi-am dorit întotdeauna ca într-un oraș organizat să existe și o asemenea arondări de oameni de ordine pe Unități Teritoriale de Referință.

Cele 46 de reacții formulate în scris ca răspuns la întrebările formulate de către organizatori vor fi analizate de către Comisia de Experți, care va formula o poziție relativ la Audierea Publică. Poziție ce va fi prezentată public de Consiliul Civic Local.

Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj, membru al Comisiei de Experți a Audierii Publice:

  • Indiferent ce s-ar spune, clujenii sunt mult mai civilizați decât acum 20 sau 30 de ani. Am stat în cămin și vă pot spune că se organizau niște petreceri în urma cărora se devastau căminele, se spărgeau toate chiuvetele și oglinzile, se dădeau foc la uși. La ora actuală, dacă se întâmplă să fie muzică mai tare într-o cameră, studenții primesc amendă. Relația cu polițiștii este acum mult mai firească.

Cum au motivat civicii tema Audierii Publice

Din partea Consiliului Civic Local, inginerul Petre Ungureanu a fost cel care a inițiat Audierea Publică pe această temă.
”Fiecare dintre noi cunoaștem și vedem de peste 10 ani, cum, la Cluj-Napoca au fost transferate Poliției Comunitare atribuții și responsabilități ce erau în competența Poliției Române, iar din anul 2010 legiuitorul a extins la nivelul țării noul sistem de organizare experimentat în 3 municipii. (…)Totuși, fenomenul infractional s-a extins și s-a diversificat zi de zi și an de an datorită: scăderii standardului educațional, polarizării sociale, plecării părinților la muncă în străinătate, modului de înțelegere a legilor democrației, dar și de modului îngăduitor în urmărirea aplicării legilor.
Consecințele se văd la tot pasul: cerșetoria, furtul, spargerile, construcțiile ilegale, poluarea mediului, omorurile și agresiunile, comerțul ilegal, evaziunea fiscală, consumul de droguri, atacurile cibernetice, spargerile de bancomate și de conturi, înșelătoria, indisciplina în trafic, etc sunt în creștere alarmantă”, se arată în motivarea convocării Audierii Publice.

Dimensiunea Poliției Locale
Potrivit statisticii citale de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, dimensiunile Poliției Locale sunt următoarele: ”Municipiul Cluj-Napoca are în structura de organizare, din Primărie, o Directie generala de Poliție Locală, cuprinzând în organigrama sa un număr de 268 de posturi și 19 șefi; de direcție și departamente, de servicii și de birouri, repartizați pe paleta de atribuții definită de către legiuitor. La sfârșitul anului 2015 se găsesc sub contract un număr de 209 angajați repartizați astfel: 28 – în pază, 21 – la evidență persoane, 11 – în juridic și 149 – în activități pe teren.Ca si mijloace auto alocate spre îndeplinirea sarcinilor de serviciu, are 10 autoturisme , 2 autospeciale, 2 scutere, 80 stații de transmisie – recepție. În plus, începând cu anul 2013 a fost legiferat dreptul la hrană gratuită și pentru Poliția Locală, pentru efortul fizic și psihic cerut de exercitarea profesiei.
Cât privește bugetarea activității Poliției Locale, anul 2015 are prevederi inițiale de 11.294.000 lei la capitolul “venituri din amenzi și penalități” și 12.350.000 lei la capitolul “cheltuieli pentru Poliția Comunitară”. La cea de-a doua rectificare bugetară din 2015, veniturile au rămas aceleași în timp ce cheltuielile alocate au fost suplimentate cu suma de 931.000 lei astfel că per total, capitolul de cheltuieli a ajuns la 13.758.000 lei. Bugetul cheltuielilor Poliției Locale pentru anul 2016 este de 17.472.000 lei”, se arată în informarea Consiliului Civic Local.”

Raportul comisiei de experti – politia locala

 


INVITATIE

pentru 24 MARTIE 2016

Invitatie – audiere publica: “Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte

Consiliul Civic Local
Cluj-Napoca

C H E M A R E    L A   A C T I U N E

Fiecare dintre noi cunoastem si vedem de peste 10 ani, cum, la Cluj-Napoca au fost transferate Politiei Comunitare atributii si responsabilitati ce erau in competenta Politiei Romane, iar din anul 2010 legiuitorul a extins la nivelul tarii noul sistem de organizare experimentat in 3 municipii.

Pentru securitatea si siguranta cetateanului avem implicate azi Politia Ministerului de Interne, Jandarmeria si Politia Comunitara, fiecare cu obiective, sarcini si responsabilitati distinct legiferate.
Totusi, fenomenul infractional s-a extins si s-a diversificat zi de zi si an de an datorita: scaderii standardului educational, polarizarii sociale, plecarii parintilor la munca in strainatate, modului de intelegere a legilor democratiei, dar si de modului ingaduitor in urmarirea aplicarii legilor.
Consecintele se vad la tot pasul: cersetoria, furtul, spargerile, constructiile ilegala, poluarea mediului, omorurile si agresiunile, comertul ilegal, evaziunea fiscala, consumul de droguri, atacurile cibernetice, spargerile de bancomate si de conturi, inselatoria, indiscipline in trafic, etc sunt in crestere alarmanta.

Cum actioneaza parintii, dascalii, politia, societatea pe calea educatiei preventive in stabilirea acestor fenomene cu consecinte sociale grave?
Iata intrebarea la care, dupa indelungi observatii si discutii s-a ajuns ca in Consiliul Civic Local sa se decida organizarea Audierii Publice cu titlul: ”Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte” .
Motivatia Audierii Publice de fata se regaseste expusa pe larg in documentul atasat Chemarii la Actiune.

Organizatorii Audierii publice din data de 24 martie 2016, orele 17,00-19,00, care se va desfasura in Sala de Sticla de la Primaria Cluj-Napoca (sub rezerva confirmarii), invita pe orice cetatean interesat de aceasta tema, ca in nume propriu sau in numele unei organizatii non-guvernamentale/formatiuni politice/institutii/etc. sa isi exprime opinia, in scris, prin formularea argumentata a raspunsurilor la intrebarile din MOTIVATIE (ce poate fi accesata si de pe http://www.consiliulciviclocal.ro/.)
Depozitia dumneavoastra scrisa va fi transmisa pana cel mai tarziu in 21 martie 2016 la adresa de email: clcivic_cluj@yahoo.com.
Pentru formularea unei opinii scrise regasiti pe site-ul http://www.consiliulciviclocal.ro,indrumarul/ indrumarul de formulare a depozitiei precum si formularul de inscriere/participare.
Depozitiile colectate la adresa de email:clcivic_cluj@yahoo.com se vor sintetiza de catre Comisia de Experti a Audierii Publice (sub rezerva confirmarii participarii acestora) formata din: ec. Iosif Mandru (Sef Serviciul Resurse Umane, Primaria Cluj-Napoca), prof. dr. Marius Bojita (UMF Cluj), prof. dr. ing. Radu Munteanu (UTCN Cluj), ing. Teodor Zah (Hidroelectrica Cluj), dr. ch. Dan Postescu (Institutul Oncologic Cluj), Benoît Bavouset (IFR CLuj).

Raport-Sinteza a Comisiei de Experti va fi facut public in cadrul conferintei de presa din 7 aprilie 2016.
Raportul-Sinteza va fi accesibil si pe siteul http://www.consiliulciviclocal.ro.si/ va fi transmis decidentilor politici si celor din administratia centrala/locala.
De asemenea, va fi adus la cunostinta opiniei publice prin intermediul mass-media locala si centrala.

Cu increderea in interesul populatiei municipiului Cluj-Napoca cat si in reusita Audierii va invitam sa trimiteti DEPOZITIA Dvs. Comisiei de Initiere a Audierii Publice la adresa sus indicata.

 

MOTIVATIE – audierea publica
Formular inregistrare audiere publica
Depozitie


PROCES VERBAL

din 18 FEBRUARIE 2016

COMUNICAT DE PRESA
CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA, REUNIT IN SEDINTA LUNARA DIN 18 FEBRUARIE 2016 A RELUAT IN DEZBATEREA SA STADIUL EXECUTIEI PROIECTULUI “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR MENAJERE DIN CLUJ”, PE BAZA RAPORTULUI PREZENTAT DE CATRE CONSILIUL JUDETEAN SI ASOCIATIA ECOMETROPOLITAN CLUJ, CAT SI A POZITIILOR PREZENTATE DE SPECIALISTII IN DOMENIU, CONSTATAND LIPSA DE PROGRESE INTRE ETAPELE DE EVALUARE DIN: 14 AUGUST, 15 OCTOMBRIE 2015 SI 18 FEBRUARIE 2016.

LUAND ACT DE FAPTUL CA INTARZIERILE IN FINALIZAREA PROIECTULUI AU AFECTAT SI VOR AFECTA COSTURILE INDIVIDUALE SI COLECTIVE CU COLECTAREA, STOCAREA, TRANSPORTUL SI PRELUCRAREA DESEURILOR MENAJERE DAR SI CONFORMAREA CU CERINTELE DE MEDIU EUROPENE, MEMBRII CONSILIULUI CIVIC LOCAL AU DECIS SA ORGANIZEZE, IN CEL MAI SCURT TIMP O CONFERINTA DE PRESA, LA CARE SA PARTICIPE CEI 12 RESPONSABILI AI ECHIPEI DE PROIECT, CONDUCEREA CONSILIULUI JUDETEAN CLUJ, CONDUCEREA SI MEMBRII ASOCIATIEI ECOMETROPOLITAN CLUJ, SPECIALISTI SI CETATENI DIN ARIA DE DESERVIRE A CENTRULUI SMID.

CONSTATAND MODUL DEFECTUOS IN CARE S-AU CHELTUIT BANII PUBLICI, BANII OBTINUTI DIN FONDURILE EUROPENE, DEFICIENTELE TEHNICE SI ORGANIZATORICE IN CONDUCEREA SI GESTIONAREA PROIECTULUI, INTARZIEREA NEJUSTIFICATA A FINALIZARII LUCRARILOR, DAR SI COSTURILE TRANSFERATE ASUPRA BUZUNARELOR CETATENILOR, INVITAM ORGANELE STATULUI CU ATRIBUTII IN DOMENIU SA PARTICIPE LA CONFERINTA DE PRESA DAR MAI ALES SA FINALIZEZE SI SA FACA PUBLICE REZULTATELE ANCHETELOR INTREPRINSE IN ULTIMII ANI.

PROCES VERBAL,

Incheiat azi, 18 februarie 2016, cu ocazia reuniunii celei de –a doua luni din anul 2016 a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca, reuniunea CCL a fost condusa de dl. Iosif Pop, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL
2. Gestionarea deseurilor menajere – stadiul si dificultatile proiectului SMID – prezentarea raportului de etapa intocmit de catre Consiliul Judetean Cluj.
3. Discutarea propunerii d-lui urbanist Emanoil Tudose pentru dezbaterea problemele orasului vazand dezvoltarea durabila.
4. Diverse – subiecte ridicate de membrii CCL si de catre cetateni.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai ADI Eco-Metropolitan Cluj, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL:

  1. Bugetul pentru anul 2016 se inscrie cu venituri de 954.746.543 lei si la cheltuieli cu 1.119,251.491 lei, in descrestere fata de anul precedent dar mai ales cu alocari insuficiente pentru dezvoltare si cu directionarea banilor clujenilor spre salariile si asimilatele noilor angajati. Primaria gandeste mai mult functionareste si mai putin in termeni de eficienta in folosirea banilor.
  2. Colectarea taxei speciale pentru apele meteorologice s-a delegat tot Companiei de Apa Somes, insa Consiliul Civic Local isi propune sa analizeze temeinicia si legalitatea perceperii ei in forma in care se practica la Cluj-Napoca.
  3. CL a continuat sa emita hotarari prin care PUG-ul a fost rectificat, in urma altor 5 solicitari ale proprietarilor de terenuri prin care se cerea schimbarea incadrarii terenurilor, solicitari care arata calitatea precara a lucrarii realizate si faciliteaza revenirea la practica anterioara, cand fiecare PUD, PUZ modifica PUG-ul existent.
    In practica, dupa aprobarea PUG-ului mai exista o perioada de 18 luni in care pot fi aduse modificari planului, iar in cazul de fata au mai ramas 4 luni din acest interval.

2. Proiectul SMID privind deseurile menajere.
In urma studierii si discutarii raportului de etapa prezentat de catre Consiliul Judetean (atasament), participantii au fost unanim de acord sa parcurga urmatorii pasi de lucru:

  • responsabilii pe domenii din CCL vor inventaria in urmatoarele 3-4 zile problemele care se cer clarificate cu privire la proiectul aflat in derulare, acestea urmand a fi adresate in scris Consiliului Judetean, proiectantilor si altor autoritati responsabile.
  • raportul CJ in legatura cu proiectul SMID sa devina de natura publica pentru toti clujenii,
  • dupa primirea raspunsurilor, convocarea conferintei de presa, cu invitarea Echipei de management a proiectului, a conducerii CJ,a proiectantului si ADI Eco-Metropolitan pentru a dezbate si concluziona asupra stadiului de executie a proiectului, a masurilor viitoare si a consecintelor pentru cetateni.

3. Propunerea avansata de catre dl. arh. Emanoil Tudose este cuprinsa in Regulamentul de lucru a CCL, iar actiunile hotarate la punctul anterior va facilita o aplicatie utila a membrilor.

Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialele atasate:

CJ – Raspuns ref solicitare dezbatere publica
CJ – informare stadiu proiect SMID Cluj
Articol reuniune CCL – 18.02.2016.


PROCES VERBAL

din 21 IANUARIE 2016

COMUNICAT DE PRESA-PROCES VERBAL,

Incheiat azi, 21 ianuarie 2016, cu ocazia reuniunii lunii ianuarie 2016 a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-na Ana Ludusan, LADO Cluj, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL
2. Cluj-Napoca-2015, Capitala europeana a Tineretului. Prezinta: Federatia SHARE si d-na Ana Ludusan, LADO Cluj
3. Diverse – subiecte ridicate de membrii CCL si de catre cetateni.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL.

S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL:

  •  In sedinta CL din decembrie 2015 a fost aprobat executia bugetului la data de 30.11.15,desprinzandu-se cateva concluzii:
    • Excedentul bugetar de 143.446.145 lei,inregistrat pe 11 luni urmeaza sa fie utilizat pentru plati de lucrari executate in anul 2015,
    • In 11 luni din 2015 doar 72,63% din platile cheltuielilor de functionare au fost achitate,
    • Din totalul cheltuielilor de dezvoltare s-au achitat 39,95 %.
    • Veniturile totale au fost realizate in proportie de 82,64%,
    • Veniturile proprii incasate doar in proportie de 71,52%.
    • Bugetul general pentru 2015,prevazut a se inscrie in suma de 1.058.824.280 lei a consemnat realizari la 30.11.2015 doar de 868.589.696 lei, preconizandu-se pentru 2016 probleme de alocare bugetara suplimentara.
    • In concluzie, in anul 2016 este posibil ca Clujul o sa aiba un buget mai mic. (d-ul Iosif Pop)
  • Pana in prezent PUG-ul a fost rectificat de nenumerate ori in urma solicitarilor proprietarilor de terenuri prin care se cerea schimbarea incadrarii terenurilor, solicitari care arata calitatea precara a lucrarii realizate si faciliteaza revenirea la practica anterioara, cand fiecare PUD, PUZ modifica PUG-ul existent (d-ul Pop)
  • In practica, dupa aprobarea PUG-ului mai exista o perioada de 18 luni in care pot fi aduse modificari planului, iar in cazul de fata au mai ramas 6 luni din acest interval (d-ul arh. Mitrea);
  • Membrii RUR, cat si arhitectul sef al judetului s-au intalnit cu proiectantii PUG-ului si cu reprezentantii Primariei si si-au prezentat dansilor observatiile referitoare la PUG-ul aprobat, insa aceste sfaturi au fost luate in considerare numai partial. Nu au fost angajate nici proiectele prioritare propuse, precum cel legat de Centrul Istoric. (d-ul arh. Mitrea)
  • Una dintre cele mai mari probleme este faptul ca exista PUD-uri, PUZ-uri aprobate care au produs efecte si care nu au fost luate in considerare in momentul actualizarii PUG-ului (d-ul arh. Tudose)
  • In acelasi timp, in cei 20 de ani de dupa 1990 s-au distrus 20 de ha de spatii verzi, distrugere care continua, iar in acest moment se incearca prin PUG reintregirea suprafetei de zona verde pe proprietate privata, ceea ce nu este corect. (d-ul arh. Mitrea)
  • PUG-ul constituie o lucrare meticuloasa care nu trebuia realizata de catre o firma particulara, ci de o echipa din cadrul Primariei, care sa se ocupe numai cu acest subiect – sa faca, sa urmareasca si sa revizuiasca PUG-ul (d-ul arh. Tudose)
  • Legat de patrimonial arhitectural, si de ornamentele demontate de catre reprezentantii Primariei de pe cladirile din Cluj, acestea puteau fi securizate prin plase de sarma pana la reabilitarea lor, realizarea unor tunele pentru siguranta trecatorilor nefiind obligatoriu (dl. arh. Mitrea)
  • Conform legii, pozitia Comisiile de Cultura si opiniile acestora sunt consultative si din aceasta cauza d-ul Primar a ales sa nu ia in considerare cele recomandate. In acest moment se lucreaza la remedierea acestei situatii, prin adoptarea unei OUG prin care sa fie sporita autoritatea acestor Comisii (d-ul arh. Mitrea)
  • Un alt minus la nivelul Clujului constituie faptul ca nici pana in momentul actual nu exista un studiu coerent de circulatie, care sa eficientizeze traficul din Cluj (d-ul arh. Tudose)
  • In prima parte al anului 2015 era in curs de elaborare “Planul de Mobilitate Nationala”, in cadrul caruia au fost invitate cateva orase, printre care si Clujul, sa-si spuna parerea – ce probleme exista, care dintre acestea trebuie rezolvate in etapa I, II, III, care sunt prioritatile, urmand sa aiba loc si o a II-a intalnire in cadrul caruia trebuiau sa se prezinte practicile internationale si concluziile analizei realizate. Insa aceasta a II-a intalnire nu s-a tinut, iar intre timp Planul a fost aprobat, fara sa fie clar ce se defalca din el la nivelul Clujului (d-ul arh. Mitrea)
  • Legat de strategia de dezvoltare aprobata, exista bani bugetati,esalonat pe ani, pentru realizarea proiectelor prioritare identificate? (d-ul arh. Mitrea)
  • Din 2016 exista in strategie bani alocati pentru City Manager, insa sa vedem daca aceste sume apar si in bugetul pregatit pentru anul in curs– este importanta infiintarea acestei pozitii, fiindca este nevoie de cineva care sa coordoneze investitiile si proiectele derulate de catre Primarie (d-ul Pop)
  • In cazul unor lucrari prost executate, de multe ori cetatenii nu au la cine sa se adreseze (d-na Craciun)
    • Din aceasta cauza este important ca societatea civila sa se faca auzita, iar cetatenii sa propuna candidati si sa aleaga cu intelepciune (d-ul Pop)
    • Exista precedente (ex. Bucuresti, Constanta), cazuri in care cetatenii au dat in judecata APL-ul pentru incalcari flagrante si au castigat procesele intentate (d-na Ludusan).

2. Cluj-Napoca-2015, Capitala europeana a Tineretului.
La inceputul discutiei reprezentantii Federatiei SHARE au prezentat rezultatele preliminare ale ansamblului de evenimente organizate in 2015 – pentru detalii legate de aceste rezultate va rugam sa parcurgeti prezentarea atasata: Prezentare CET 2015

Idei enuntate de catre reprezentantii Federatiei SHARE:

  • Se doreste continuarea proiectelor strategice de succes incepute anul trecut (ex. Untold, Day15), dar si infiintarea unui mecanism, prin care sa se faca implementarea politicilor EU de tineret la nivelul Clujului si in acelasi timp sa se asigure participarea tinerilor la politicile publice. Scopul este recunoasterea acestui mecanism ca si o structura consultativa de catre Primarie.
  • La nivel european a fost o noutate derularea proiectului ca si un parteneriat intre Primarie si organizatiile de tineret, astfel, in cursul anului trecut au venit peste 300 de tineri sa vada cum functioneaza acest parteneriat.
  •  ¾ din proiectele derulate au fost legate de voluntariat, antreprenoriat, educatie, mobilitate, dezvoltare personala din cadrul unor traininguri, focus group-uri si altor tipuri de activitati, insa aceste tipuri de activitati nu au reusit sa atraga atentia mass-media. Din pacate, atat finantatorii, cat si reprezentantii mediei au acordat o atentie mult mai mare evenimentelor de divertisment.
  • In cadrul proiectului principalul finantator a fost Primaria Cluj-Napoca, care a alocat in total 22 de milioane de lei pentru proiectele din cadrul Capitalei Europene a Tineretului si pentru functionarea administrativa a federatiei SHARE.
    In cadrul dezbaterii care a urmat au fost enuntate urmatoarele idei:
  • CET 2015 a format o generatie de tineri care va da peste 5 ani oamenii de decizie al Capitalei Culturale Europene ajutata de aceasta experienta (dl. Ungureanu)
  • CET 2015 trebuia sa-si puna amprenta asupra evenimentelor culturale precum Festivalul Mozart, reprezentatiile Teatrului National si Teatrului Maghiar, Festivalului de Carte, Festivalului de Film. Aceste festivaluri trebuiau implicate, prezentate si promovate ca si facand parte din CET, ridicand astfel valoarea acestuia. (d-ul Ungureanu)
  • In cadrul prezentarii s-a pus prea mult accent pe cifre, iar faptele prezentate nu s-au ridicat la nivelul acestora. Exprimarea folosita tebuie sa fie concreta si practica. (d-ul Grosu)Legat de Ziua culturii nationale, sarbatorita si in cadrul CET, aceasta inseamna nu numai Eminescu, ci si cultura materiala si cinstirea trecutului (d-ul Grosu)
  • CCL ar trebui sa ceara ca membrii cu experienta din cadrul CET sa fie cooptati in proiectul Capitalei Europene a Culturii. (d-ul arh. Mitrea)
  • Evaluarea efectelor economice asupra bugetului municipiului Cluj-Napoca ar trebui sa preocupe mai mult echipa, iar calitatea comunicarii publice sa nu lase loc la speculatii nesanatoase (Iosif Pop).

Pozitia publica exprimata si sustinuta de CCL este ca experienta acumulata in proiectul incheiat sa fie preluata si aplicata in proiectul:Cluj-Napoca 2021-Capitala Culturala Europeana prin cooptarea membrilor de valoare in aceasta structura manageriala.

Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialul atasat.

Prezentare CET 2015


PROCES VERBAL

din 17 DECEMBRIE 2015

Consiliul Civic Local Cluj, intrunit in sedinta lunara, in componenta membrilor titulari, ai celor invitati si a presei.
Ordinea de zi anuntata a intrat in dezbatere astfel:
Dl.Petre Ungureanu, in calitate de presedinte de sedinta face precizarea ca a avut intalniri cu seful politiei locale, reprezentata prin dl. Bangha Gheorghe, pe tema AUDIERII PUBLICE care urmeaza sa aiba loc in primul trimestru din anul urmator, la o data ce se va comunica in timp util.
In cursul discutiilor s-au detaliat scopurile urmarite si formatul in care se va desfasura AUDIEREA PUBLICA.

Dl.Petre Ungureanu comunica membrilor CCL ca dintr-o eroare de secretariat un mail de corespondenta CCL cu viceprimarul Anna Horvath s-a redactat in limba maghiara si solicita ca in acord cu prevederile constitutionale orice corespondenta oficiala a CCL, adresata administratiei locale sa fie redactata in limba romana.

Sedinta a continuat cu prezentarea concluziilor dupa CONFERINTA DE PRESA organizata joi, 10 decembrie 2015 la Prefectura Judetului Cluj, cu tema: CONSULTAREA PUBLICA SUB LUPA. Materialele prezentate si comunicatul de presa sunt atasate P.V. si pe site-ul CCL. Reprezentantii invitati ai Primariei Cluj-Napoca au lipsit.
Punctul urmator al reuniunii s-a concentrat pe STADIUL APLICARII STRATEGIEI 2014-2020 IN CLUJ-NAPOCA IN PRIMUL AN DE APROBARE. Raportul prezentat de dnii. Iosif Pop si Petre Ungureanu este atasat prezentei incheieri si este postat pe site-ul CCL.
In deschiderea discutiilor se face precizarea ca raspunsul asteptat de la Primaria Cluj la solicitarea scrisa pe aceasta tema nu a intrat inca, iar invitatiile adresate d-lui Primar si d-lor Viceprimari nu au primit o confirmare si nici nu s-a raspuns cu participare. S-a inregistrat o reactie de raspuns cu clarificari la invitatia adresata d-lui decan Calin Hintea – responsabilul proiectului de elaborare a Strategiei.
Membrii CCL care au adus completari, sugestii si propuneri la Raportul prezentat sunt: d-ul Petre Ungureanu, d-na Ana Ludusan, d-ul Vasile Surd, d-na Gabriella Purja, d-ul Nicolae Grosu, d-ul Emanoil Tudose.
Intre acestea subliniem:

  • Se insusesc concluziile raportului si se constata lipsa de ritm in punerea in aplicare a directiilor strategice; avem strategie dar nu si actiuni in lucru.
  • Administratia locala ar putea sa foloseasca cu onestitate si perseverenta parteneriatul profesional propus si sustinut de societatea civila, reprezentata prin CCL,
  • Oferta rectorilor universitatilor clujene – fosti si actuali – trebuie luata in considerare de catre administratia locala in interesul finalizarii strategiei asumate,
  • Asa cum CCL raspunde la solicitarile de dezbateri publice organizate de Primarie, ar fi de dorit sa raspunda si executivul Primariei la invitatiile adresate,
  • O prezenta permanenta a societatii civile in Consiliul Local este de dorit si trebuie discutata in Campania de alegeri locale, astfel ca relatia de colaborare sa fie mai transparenta si mai directa.
  • Este foarte important ca ideile si proiectele propuse de CCL au intrat in portofoliul politicilor publice locale si ca o mare parte din ele sunt preluate,
  • Transparenta decizionala este in crestere la Cluj-Napoca insa multe din reactiile administratiei locale nu sunt conforme cu cerintele legislatiei in vigoare.
  • Refractarismul administratiei in raport cu cetatenii poate fi corijat prin actiuni constructive si consecvente; societatea clujana trebuie activata.
  • Spitalul de urgenta – obiectiv ce a fost tratat de politicieni in toate campaniile electorale anterioare – trebuie sa fie preluat de societatea civila clujana, sustinut cu argumente sociale si economice intr-o AUDIERE PUBLICA viitoare, astfel ca el sa devina un obiectiv cu alocare bugetara si rezultate in Strategia 2014-2020.

La ultimul punct al intalnirii sunt enuntate noile legiferari in ce priveste votul prin corespondenta si consecintele viitoare si se convine ca in lunile trimestrului I 2016 sa fie prioritare urmatoarele actiuni si analize:

Ianuarie 2016 – Bilantul proiectului Cluj-Napoca-2015 Capitala Culturala a Tineretului.
Februarie 2016 – Monitorizarea rezultatelor privind proiectul Centrului de Depozitare si prelucrare a deseurilor menajere.
Martie 2016 – Audierea publica – Politia Locala.

Materiale atasate:

Aplicarea strategiei 2014-2020 in Cluj-Napoca
Rezultatele cercetarii aplicarii L52 din 2003 – perioada feb-oct 2015
Coalitia 52_conferinte
AA – M-am decis sa ma implic comunicat de presa
Nord Vest_Cluj
Nord Vest_Baia Mare
Nord Vest_Oradea


PROCES VERBAL

din 19 NOIEMBRIE 2015

Incheiat azi, 19 noiembrie 2015,cu ocazia reuniunii lunii noiembrie 2015 a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-na Ana Ludusan, LADO Cluj, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL
2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale. Prezinta: d-na Gabriella Purja
3. Migratia – problema a Europei si a Romaniei? Prezinta: d-na Ana Ludusan, LADO Cluj
4. Discutii privind pregatirea audierii publice privind Politia Locala.
5. Diverse – subiecte ridicate de membrii CCL si de catre cetateni.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Discutii privind pregatirea audierii publice legat de Politia Locala – d-ul Pop a prezentat formatul audierilor publice – organizatorii asteapta ca persoanele interesate sa raspunda la intrebarile formulate in motivatie (unde este prezentat subiectul supus discutiei, motivele pentru care este necesara organizarea audierii publice, respectiv intrebarile la care se asteapta un raspuns).
Scopul audierii publice este de a prezenta autoritatilor publice locale asteptarile populatiei legate de Politia Locala.
In urma decalarii cerute de catre d-ul Ungureanu, audierea publica se va organiza in cadrul semestrului I al anului 2016, la mijlocul lunii ianuarie 2016, iar persoanele interesate pot sa-si trimita depozitiile (raspunsurile la intrebarile puse in motivatie) pe e-mail sau pot sa le prezinte personal in timpul audierii, in maxim 2 minute.

2. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL:

  • In cazul imobilelor retrocedate si in care functioneaza scoli Primaria nu era obligata sa retrocedeze cladirile in natura; trebuiau initiate negocieri cu vechii proprietari si gasite alte solutii (d-na Ana Ludusan)
  • Este ilegal ca actele Comisiei Tehnice de Urbanism sa fie semnate de catre Primar – conform legii, Comisia trebuie sa fie condusa de catre Arhitectul Sef. Din acest motiv toate actele emise de catre Comisie pot fi declarate ilegale (printre care si modificarea PUG-ului) (d-ul arh. Tudose)
  • Legat de numeroasele plangeri prealabile formulate de catre cetateni – inainte de aprobarea actualizarii PUG-ului trebuiau luate in considerare si aplicate propunerile de dialog enuntate de catre CCL si altii, astfel incat sa nu asistam la aceasta rabufnire a cetatenilor. (d-ul Pop)

3. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – d-na Purja a prezentat actele normative privind: cresterea salariului cu 15% in invatamant (OUG 54/2015), actul normative privind masurile in cazul unui aflux mare de imigranti (OUG 53/2015), apararea impotriva incendiilor – largirea atributiilor ISU (OUG 52/2015).
Este reamintit faptul ca nici pana astazi nu sunt aprobate, nici macar puse pe site-ul Primariei noile regulamente privind barurile si terasele, omisiune care poate avea urmari grave. CCL cere prin adresele depuse la Primarie publicarea acestor propuneri de regulamente pe site-ul Primariei si organizarea unei dezbateri publice inca in 2015.

4. Migratia – problema a Europei si a Romaniei?
In cadrul prezentarii au fost enuntate urmatoarele principii de catre d-na Ana Ludusan, LADO Cluj:

  1. Drepturile Omului sunt valori universale pe care toate statele lumii trebuie sa le respecte. Aceste drepturi nu pot fi negociate si ele sunt deasupra oricarei ideologii, fie ea politica, religioasa, culturala, etc.
  2. Studiile de sociologie arata ca Europa are un deficit de populatie iar pentru a crea dezvoltare e nevoie de o infuzie de populatie din alte regiunii ale globului.
  3. Atacurile teroriste din ultima perioada alimenteaza opinii false care fac legatura intre terorism si migratia din Orientul Mijlociu. Aceasta legatura este falsa, chiar daca valurile necontrolate de migranti pot alimenta asemenea prejudecati.
  4. Atacurile teroriste din ultima perioada si controlul ineficient al valurilor de migranti dinspre Orientul Mijlociu spre statele Europei Occidentale vor pune presiune pe guverne pentru a respinge valurile de refugiati, persoane care, dealtfel, sunt protejate de un Drept International si pe care nici un stat nu il poate incalca.
  5. Extrema dreapta va profita de acest context pentru a castiga mai multi votanti.
  6. Societatea civila poate sprijini guvernele Europei in elaborarea unor solutii realiste la problema migratiei prin dezbateri publice si campanii de informare, educare si constientizare a populatiei cu privire la acest fenomen.

Proiectele LADO Cluj:

  • Din anul 2010 LADO Cluj a derulat 6 proiecte pe migratie si 1 cercetare tot pe aceasta tema, organizand cursuri de limba romana si de orientare culturala, formand o retea cu lideri ai comunitatii de imigranti denumiti “mediatori internationali”, meserie recunoscuta si inclusa in COR.
  • “Mediatorii internationali” actioneaza ca si actori de pace in comunitatea in cauza si in acelasi timp asigura un dialog cu reprezentantii tarii gazde. In viitorul apropiat acest model va fi replicat de catre LADO si in Italia.

Alte idei enuntate de catre reprezentantii LADO Cluj:

  • Acest tip de exod nu este reglementata nici in Charta Drepturilor Omului, iar tot in Charta Drepturilor Omului este stipulata ca expulzarea in masa nu este permisa
  • In acest moment in Turcia exista milioane de regugiati, un numar prea mare ca sa poata fi gestionat de catre un singur stat. Din acesta cauza este nevoie de o intelegere internationala, astfel incat fiecare stat sa preia din povara.
  • Conform legislatiei internationale ONU trimite fonduri si sprijina statul care preia refugiatul, iar statul respectiv poate sa il integreze in munca, sa-l educe, sa-i asigure asistenta de sanatate, etc.
  • Suedia are o experienta buna – majoritatea muncilor necalificate sunt prestate de catre imigranti.
  • Exista o presiune migrationista diferita fata de tarile est Europene, respectiv Germania, Anglia si tarile din nordul Europei. Insa datorita faptului ca Romania este o tara de granita al EU, are o responsabilitate mare in protejarea granitelor.
  • In Romania imigrantii care intra legal in tara vin la studii sau pentru a se casatori.
  • Din punct de vedere al gestionarii imigratiei trebuie facuta o distinctie intre imigratia legala si cea ilegala – in cazul imigratiei legale societatea civila poate oferi sprijin imigrantilor, poate sa le includa in programe de integrare, insa in cazul celei ilegale numai autoritatile publice au dreptul sa intervina.

In cadrul dezbaterii care a urmat parerile au fost impartite:

  • Imigrantii care vin din motive enonomice sunt imigranti ilegali, in timp ce refugiatii care fug de o situatie de conflict au drept de sedere conform legislatiei internationale, este obligatia tarilor sa le primeasca.
  • Este obligatoriu sa fie canalizate valurile de imigranti prin masuri de securitate, de filtrare in zonele de frontiere si luate masuri umanitare. Dar inchiderea totala sau drastica a frontierelor nu va face de cat sa creasca retelele mafiote de trecere a frontierelor.
  • In mod statistic, chiar daca a crescut enorm de mult numarul de imigranti in ultima perioada (vor fi mai mult de un milion anul acesta), nu reprezinta o pondere semnificativa din populatia europeana. Au mai existat valuri de imigranti, din Cambodgia si din Vietnam de exemplu. Angela Merkel a inteles-o bine, drept dovada primele valuri care au ajuns in Germania au avut mijloace financiare, sunt oameni educati.
  • Avem o situatia ingrijoratoare, iar problemele miscarii recente de imigranti sunt :
     vin toti deodata
     prin aceasi puncte de frontiera
     vor sa mearga in aceasi regiuni ale Europei (Germania, Anglia, tarile din Nordul Europei in special) si in orasele mari
     cultura lor, valorile lor sunt cateodata in contradictie cu ale noastre.
  • Din experienta recenta, imigrantii asiatici, chinezi, pakistanezi, indieni, etc. s-au integrat destul bine in societatiile noastre europene, au reusit sa dezvolte activitati economice noi, si copii lor s-au integrat bine in sistemele noastre educationale.
  • Se pare ca pentru anumite natiuni integrarea a fost mai dificila, si aici sunt mai multe motive – comunitarismul si lipsa de integrare a imigrantilor pe de o parte, dar pe de o alta parte comportamentul rasist sau xenofob si lipsa de instrumente de integrare in tarile de destinatie. Un imigrant are datoria sa sa adapteze la cultura locala fara a renunta la propia sa cultura atata timp cat respecta legea, invata limba oficiala, isi scolarizeaza copii si are un rol social, adica munceste. Administratia, ONG-urile si cetatenii care primesc imigranti trebuie sa le puna la dispozitie un sistem care le permite sa ajunga la obiectivele enumerate, si sa aiba un sistem rapid si eficient de expulsare in cazul in care in mod repetat imigrantul nu vrea sa respecte regulile.
  • Totusi exista la nivel mondial un fenomen evident si care este mult mai important decat culoarea pieli: modelul occidental cu valorile lui se impune din ce in ce mai mult.
  • In viitor riscurile imigrationiste cele mai mari vor fi de ordin ecologic, sau din cauza unei epidemii. Populatia mondiala a crescut enorm de mult, traim din ce in ce mai mult, consumam si poluam din ce in ce mai mult, iar acestea sunt fenomenele cele mai ingrijoratoare.
  • Intram intr-o noua era de mobilitate umana crescuta din motive de schimburi comerciale, dar si din cauza terorismului, a conflictelor, a dezastrelor ecologice, a epidemiilor, a suprapopulatiei. Dar avem o speranta enorma, mobilitatea permite si difuzarea valorilor universale, existe o solidaritate extraordinara, este o constientizare colectiva la nivelul mondial printr-o societate civila care se organizeaza, in special pe retele sociale.
  • Daca grupurile de imigranti care se afla in teritoriile tarilor europene nu se integreaza ci vegeteaza in spatii inchise, transmitand boli si un set de valori diferite fata de valorile tarii gazde atunci nu are nici un rost ca tarile europene sa le tina.
  • In loc sa accepte imigranti cu o rata a natalitatii net superioara, tarile europene ar trebui sa vina cu masuri eficiente de crestere a propriei rate a natalitatii
  • S-a creat un dezechilibru in conditiile in care toti imigrantii doresc sa vina in Europa – se creeaza o presiune extraordinara asupra natiunii, culturii, valorilor tarilor gazduitoare
  • Guvernele au dreptul si obligatia sa reglementeze intern si individual problema imigrantilor – in aceste conditii cum pot fi definite niste cote obligatorii?
  • Cea mai buna solutie ar fi cresterea nivelului de trai in zonele de unde vin imigrantii prin educatie si implant de tehnologie.
  • Este nevoie de politici publice pentru gestionarea importul / exportul de imigranti si in acelasi timp politici pentreu cresterea natalitatii.

La finalul reuniunii d-ul Grosu Nicolae le-a invitatat pe cei prezenti la simpozionul spectacol organizat cu ocazia zilei de 1 Decembrie; eveniment care va avea loc vineri, 27 noiembrie, orele 11:00, la Biblioteca Central Universitara, etajul 1, sala Muslea.

Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialele atasate:

Migratia o problema a Europei si a Romaniei 19 nov 2015
https://app.flashissue.com/newsletters/eb107568608d2180ada45b9476db27c46f7a4b9d


PROCES VERBAL

din 15 OCTOMBRIE 2015

Concluziile dezbaterii publice de la Consiliul Județean pe tema deșeurilor

Proces – Verbal al dezbaterii publice organizată de Consiliul Civic Local,
joi 15 octombrie 2015 in Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Cluj între orele 11,00 -13,30.

Situaţia critică în care a intrat administraţia municipiului Cluj-Napoca si a judeţului Cluj din cauza nefinalizării la timp a investiţiei “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DESEURILOR MENAJERE”, a determinat Consiliul Civic Local sa organizeze o dezbatere publică, joi 15 octombrie 2015 în Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Cluj între orele 11,00-13,30 pentru a stimula autorităţile publice responsabile de această situaţie critică să informeze cetăţenii despre măsurile luate pe termen scurt şi mediu pentru a evita consecinţele prelungirii acestei situaţii de criză.

Consiliul Civic Local a transmis invitaţii la peste 1500 de adrese ale reprezentanţilor: instituţiilor responsabile, cetăţenilor, presei, membrilor CCL, specialiştilor din instituţiile publice, din sectorul privat şi din sectorul ONG, descriind pe scurt situaţia privind colectarea deşeurilor la nivelul municipiului Cluj şi propunând următoarea agendă a dezbaterii publice:

  1. Prezentarea stadiului proiectului “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DEŞEURILOR MENAJERE” şi a implicaţiilor pe care le produce asupra cetăţenilor şi administraţiei – material elaborat de ing. Mihaela Beu şi ing. Isaia Maghiar – membrii CCL. A prezentat ing.Isaia Maghear.
  2. Soluţii imediate şi de perspectivă pentru acoperirea cerinţelor cetăţenilor judeţului şi municipiului Cluj-Napoca. A prezentat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Mihai Seplecan.
  3. Calendarul intrării in funcţiune a CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT, soluţiile intermediate identificate pentru depozitare cât şi pentru revenirea la tarifele de colectare-depozitare dinaintea crizei. A prezentat Arhitect şef al Consiliului Judeţean Cluj Claudiu-Daniel Salanţă.
  4. Dezbateri şi concluzii – Moderatorul dezbaterii a fost Domnul Iosif Pop, preşedinte al Consiliului Civic Local.

Domnul ing. Isaia Maghear a trecut în revistă istoricul acestui proiect arătând că fundamentarea acestuia şi căutarea surselor de finanţare începe în anul 1992. Studiul de fezabilitate al proiectului: “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DESEURILOR MENAJERE” este aprobat în Consiliul Judeţean la începutul anului 2008 fiind identificată sursa de finanţare de 60 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Observând modul greoi în care s-a pornit lucrarea şi cunoscând cerinţele de standard şi de termen, impuse de UE, în şedinţa lunară din 15 octombrie 2008, Consiliul Civic Local Cluj-Napoca se adresează public Consiliului Judeţean Cluj cu solicitarea “abordării în regim de maximă urgenţă a investiţiei pentru a evita consecinţele previzibile de majorare a costurilor şi de incapacitate de depozitare a deşeurilor pe rampa de stocare Pata-Rât” .

Licitaţia acestei lucrări trece dintr-o contestaţie în alta şi dintr-un executant în altul din 2010 pană în octombrie 2014 când Consiliul Judeţean Cluj cere rezilierea contractului de antrepriză din cauza efectuări unor escavaţii neconforme cu proiectul, a surpării terenului şi a transportării pământului pe pista aeroportului Cluj.

„Acest Plan de gestionare al deşeurilor la nivelul judeţului Cluj face parte dintr-o strategie naţională, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern, şi prin urmare, ar trebui respectată” este menţionat în materialul experţilor de mediu ai Consiliului Civic. În acelaşi timp aceştia atrag atenţia că „Este salutara punerea în funcţiune în curând a unei noi rampe temporare de stocare a deşeurilor pentru cetăţenii Clujului, pentru o noua perioada de avarie! Aceasta nu reprezintă decât o soluţie pe termen foarte scurt. Deşi noua rampa de stocare temporara este corespunzător amenajata pentru acest scop, este situată in imediata proximitate, fiind chiar limitrofă cu rampa veche – existentă (care trebuia închisă!), putând sa existe astfel suspiciuni ca deşeurile se vor depozita, in realitate, tot pe rampa veche. De altfel, dacă facem o analiza a capacităţii de stocare pe suprafaţa celor maxim 2000 mp betonaţi ai noii rampe, vom constata ca rampa de stocare temporara nou construita ar trebui sa se umple foarte curând, cu atât mai mult cu cat in paralel nu s-au făcut demersuri concrete de asigurare a infrastructurii de colectare a deşeurilor reciclabile separat, la nivel de cetăţeni. In plus noua rampă temporară nu oferă momentan soluţii pentru fracţia umedă, deşeurile biodegradabile şi cele din construcţii, care reprezintă un procent important din deşeurile municipale. Este greu de crezut ca in aceasta rampa vor fi procesate deşeurile rezultate de la cetăţenii Clujului ~ 300 t de deşeuri/zi. …Sa nu uitam ca de la închiderea “teoretica” a rampei Pata Rat a mai existat o rampa temporara. Unde sunt oare acum stocate deşeurile din acea rampă temporară?

O buna întrebare ar fi cat s-a cheltuit pe componenta de conştientizare a cetăţenilor in cadrul proiectului SMID, daca cetăţenii, chiar cei prezenţi, sunt la curent cu modul in care ar trebui sa separe deşeurile in cazul ideal in care infrastructura ar putea fi pusa la dispoziţia lor.

O alta întrebare este legata de rolul ECO-Metropolitan Cluj şi modul in care s-a implicat in realizarea SMID, informarea cetăţenilor etc. Spre exemplu, pe site-ul Eco-Metropolitan sunt referiri la legislaţie deja abrogata sau depăşită, spre exemplu HG 1470/2004 – Strategia Naţionala de Gestionare a deşeurilor! Din 2013 avem o noua strategie in domeniul deşeurilor pentru perioada 2014-2020- HG 870”.

Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mihai Splecan a prezentat soluţiile imediate şi de perspectivă pentru proiectul “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DESEURILOR MENAJERE”, Domnia sa a arătat că în execuţia acestui proiect s-au comis greşeli pentru care Consiliul Judeţean a făcut Plângere penală. De asemenea s-au constatate nereguli de depozitare la rampa temporară de stocare pentru care Consiliul Judeţean a făcut Plângere penală împotriva companiilor de salubritate. A fost de acord cu experţii de mediu ai Consiliului Civic că noua rampă temporară de stocare nu va face fată pe termenul stabilit în proiect şi că există posibilitatea ca deşeurile să fie stocate pe vechea rampă de la Pata Rât. De asemenea a mai arătat că a făcut eforturi personale să găsească o soluţie pentru criza colectării deşeurilor dar că nu poate să o facă încă publică dar că e vorba de un agent privat. Domnul preşedinte a mărturisit că întâmpină o mare rezistenţă din partea „mafiei din sistem care te omoară dacă vrei să faci ceva în domeniul deşeurilor, aici e vorba de mulţi bani, ca şi în construcţia de drumuri, dacă vrei să faci ceva te elimină”. „Consiliul Judeţean nu poate face nimic, el nu este răspunzător pentru rampele de stocare a deşeurilor ale UAT-urilor din judeţ”.

Doamna Gabriella Purja, din partea Ligii Apărării Drepturilor Omului l-a întrebat pe domnul preşedinte Seplecan ce a făcut concret pentru soluţionarea crizei deşeurilor deoarece domnia sa a făcut declaraţii în presă cu două luni în urmă prin care afirma că a rezolvat această problemă. Domnul preşedinte a răspuns că a identificat soluţii de re finanţare a proiectului de la Uniunea Europeană, pentru a nu consuma banii publici ai Consiliului Judeţean Cluj, dar aşteaptă răspunsul de la Guvern. „Chiar azi este plecată Doamna Director Mariana Raţiu la Bucureşti pentru a aduce poziţia Guvernului în această chestiune”.

Domnul arhitect Gheorghe Elkan intervine şi spune că responsabilitatea de amplasare a rampelor de stocare a deşeurilor revine Consiliului Judeţean şi chiar dacă UAT-urile îşi amplasează aceste rampe în perimetrul intravilanului propriu (cazul Turda) Consiliul Judeţean trebuie să aibă o strategie pe termen lung a amplasării acestor rampe pe teritoriul judeţului şi că un dialog şi o cooperare cu primarii este absolut necesară iar soluţiile se identifică în acest proces de dialog şi de negociere cu primăriile din judeţ.
Domnul preşedinte Mihai Splecan afirmă că a avut întâlnire cu primarii dar nici unul nu vrea să participe nici cu bani nici cu teren pentru rezolvarea problemei colectării deşeurilor.

Doamna Ana Luduşan, preşedinta Ligii Apărării Drepturilor Omului pune următoarele întrebări:

  1. De ce crede Domnul preşedinte că a fost o revoluţie în 1989. La această întrebare nu aşteaptă răspuns, o propune ca meditaţie pentru dl. preşedinte.
  2. Câte întâlniri a realizat cu Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară şi cu ce rezultate,
  3. Care este programul de finanţare pentru soluţiile temporare, care sunt informaţiile despre agenda şi programul de finanţare al UAT-urilor care au construit rampe în intravilanul propriu.
  4. Câte întâlniri a realizat cu echipele din alte judeţe care au rampe de stocare a deşeurilor cu tehnologie conformă.

Răspunsuri:
2. Cu echipa ADI se întâlneşte săptămânal. Rezultate: Consiliul Judeţean nu poate finanţa rampa temporară.
3. Finanţarea soluţiei temporare stă în sarcina Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.
4.  A avut întâlniri cu echipele din alte judeţe care au rampe conforme dar din afirmaţiile domniei sale nu a rezultat dacă a există ceva de învăţat de la aceştia.

Domnul Iosif Pop intervine cu o recomandare pentru Domnul Preşedinte Mihai Seplecan. Să se sprijine pe competenţa specialiştilor în: identificarea problemelor, identificarea soluţiilor la probleme, identificarea surselor de finanţare, a programului de aplicare şi mai ales în monitorizarea şi evaluarea execuţiilor din orice tip de proiect.
Domnul Iosif Pop cere ca domnul preşedinte să se angajeze să găsească acele soluţii politice şi administrative pentru ca în cel mai scurt timp să se revină la taxele normale de colectare a deşeurilor.

Domnul Petre Ungureanu pune problema foselor septice neconforme care împrejmuiesc lacul Tarniţa şi care infectează apa potabilă care alimentează municipiul Cluj-Napoca chiar dacă biologic şi fizic aceasta este conformă datorită tratamentelor aplicate de Compania Ape-Someş.

Intervenţia domnului Arhitect şef al Judeţului Cluj Claudiu-Daniel Salanţă nu a adus informaţii despre calendarul intrării in funcţiune a CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT, soluţiile intermediare identificate pentru depozitare cât şi pentru revenirea la tarifele de colectare-depozitare dinaintea crizei.

Concluziile dezbaterii publice din 15.10.2015 în problema colectării deşeurilor în judeţul Cluj sunt:

  1. Tratarea crizei deşeurilor de către instituţiile responsabile cu prea puţină competenţă şi cu prea puţină determinare pentru a găsi soluţii transparente, viabile, rapide.
  2. Ridicarea nepermisă a costurilor pentru transportarea deşeurilor din municipiul Cluj-Napoca la Oradea. Tarifele de colectare a deşeurilor au crescut astfel: către cetăţeni cu 38%, către firmele de salubritate cu 19%, către firmele private 3,3 ori prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca fără o dezbatere publică prealabilă.
  3. Rampa temporară de stocare este o soluţie nerealistă ca durată şi ca securitate a depozitării,
  4. Situaţia de criză se prelungeşte pe un termen nedeterminat.
  5. Colectarea deşeurilor este un domeniu de securitate a populaţiei dar şi un domeniu în care pot fi reduse costurile prin tehnologii de reciclare, colectare selectivă, compostare a deşeurilor biodegradabile, dar nu sunt exploatate aceste oportunităţi de către factorii de decizie.
  6. Întrebarea care se pune este dacă Administraţia Judeţul Cluj şi a municipiului Cluj-Napoca este repetentă la acest capitol sau este coruptă?
  7. Consiliul Civic Local va monitoriza permanent acest proiect şi va cere dezbateri publice şi informări publice cel puţin trimestrial, iar la nevoi în regim de urgenţă.

Redactat: Ana Luduşan preşedinte Liga Apărării Drepturilor Omului filiala Cluj.

Materiale anexe:
SMID & Propuneri_Isaia Maghear
Consiliu Consultativ pe tema gestionării deşeurilor


COMUNICAT DE PRESA

din 15 OCTOMBRIE 2015

Concluziile dezbaterii publice de la Consiliul Județean pe tema deșeurilor

Prima dezbatere publică la nivel de Consiliu Județean pe tema Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, în organizarea Consiliului Civic Local a lămurit două dintre principalele aspecte ale crizei deșeurilor de la Cluj:

• Cum se deblocheză situația de la Cluj, care sunt termenele de ieșire din criza deșeurilor și care va fi echipa care va gestiona proiectul?

• Cum pot cetățenii să-și recupereze banii pe care i-au dat în plus pentru colectarea și depozitarea deșeurilor, ei neavând nicio vină în această criză?

După ce președintele Consiliului Civic Local, Iosif Pop a prezentat un istoric al crizei care a dus la blocaj și la necesitatea găsirii unor soluții alternative de depozitare (transportul la Oradea cu majorarea tarifelor, responsabilii de politicile de mediu ai civicilor au opinat că rampa provizorie anunțată de primarul Emil Boc este prea mică pentru a ajunge pentru doi ani iar poziționarea ei – lipită de rampa de la Pata Rât) ar putea atrage suspiciuni de folosire în continuare a celei vechi.

După ce la dezbatere a sosit și președintele Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan, dar și reprezentanți din aparatul deliberativului județean, care au competențe pe proiectul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, discuțiile au pendulat între ”ce s-a găsit la venirea în funcție” la chestiunile concrete ce țin de viitorul proiectului.

Reprezentanții societății civile au ridicat mai multe probleme, solicitând fermitate și finalitate pentru acest important proiect. Fostul judecătar Gabriela Purja a arătat că până se ajungă la blocaj trebuia să fie verificate etapele proiectului și le-a sugerat celor din aparatul Consiliului Județean să studieze și decizia instanței care a stabilit alt constructor decât cel desemnat inițial de către Consiliul Județean. ”V-ar putea ajuta în întocmirea caietelor de sarcini”, a punctat Purja.

Președintele LADO Cluj, Ana Ludușan a ridicat problema implementării la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale a câte unui city manager care să nu provină din zona politică, iar urbaniștii Emanoil Tudose și Gheorghe Elkan au arătat că problema deșeurilor este din anii 90.

Inginerul hidrotehnic Petre Ungureanu a arătat că una dintre principalele probleme ale județului și țării ține de igiena surselor de apă potabilă dar a ridicat și problema unei alte locații a rampei de gunoi, în zona Cara, mult mai potrivită scopului.

”Vă felicit pentru ceea ce faceți, cu atât mai mult cu cât de patru luni de când sunt la conducerea Consiliului Județean văd multe lucruri care nu sunt bune pentru cetățenii județului Cluj. Consiliul Județean are responsabilitatea construirii Centrului Integrat de Deșeuri și bani europeni pentru a închide cele șase rampe din județ, inclusiv Pata Rât. Din estimările noastre, sunt circa 700.000 de metri cubi de deșeuri depozitate la Pata Rât, după părerea mea, depozitate ilegal, ceea ce îngreunează închiderea. Am și făcut o plângere penală în care am arătat situația pe care am găsit-o. În plus, și din nou e părerea mea personală, firmele care au colectat nu au făcut-o conform legii, nu au colectat selectiv iar depozitările, la fel. Vă mai spun ceva: constructorul inițial, Cornu, de la Confort este acum închis. Proiectantul, George Boieru, a fost închis. Patronul de la firma care s-a ocupat de dirigenție a fost și el închis, cel de la subcontractorul Napoca Construcții a fost la rândul său închis, fostul președinte al Consiliului Județean a fost și el închis o perioadă. Eu am cerut o expertiză, căci de acolo a dispărut un deal întreg. Și am făcut și plângere la DNA”, a explicat Seplecan în fața civicilor.

Seplecan a explicat că împreună cu echipa de proiect a decis relicitarea pe faze a întregii construcții a centrului, pentru a nu pierde banii europeni. ”Avem nevoie de o aprobare de la București ca să putem faza proiectul, ca să nu pierdem banii europeni pentru construcție, să nu fim nevoiți să construim din banii de la bugetul județean. Am relicitat construcția, fidicul galben este deja pe SEAP, iar în acest moment este gata documentația și pentru fidicul roșu pe care urmează să îl dăm spre SEAP și să-l relicităm. Eu sper ca în maxim trei săptămâni să avem pe SEAP și fidicul roșu urcat și relicitat”, a explicat președintele Consiliului Județean, care a precizat că va continua cu aceeași echipă tehnică la proiect.

Întrebat de către Iosif Pop dacă a luat în calcul o modalitate prin care cetățenii să își poată recupera banii dați în plus pe colectarea gunoaielor, Seplecan a precizat că în plângerile penale a solicitat și recuperarea prejudiciului. Totodată, președintele civicilor le-a sugerat celor din echipa de proiect să gândească un sistem de stimuli economici pentru colectarea selectivă a deșeurilor direct la sursă: ”Ar trebui să recompensați colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile direct la cetățean”.

Concluziile dezbaterii Consiliului Civic Local au fost trase de președintele Iosif Pop, care i-a spus lui Seplecan:

• ”Despre datoria altora și lipsa Dvs de datorie, ori cum răspundeți pentru ea, lucrurile au fost cam scăldate. Bazați-vă pe profesioniști și o să vedeți că datoria Dvs. va fi ușor de continuat astfel.

• Înțeleg că vă asumați acest proiect și continuați cu aceeași echipă. Soluțiile pentru această investiție își găsesc în zona profesională rezolvarea. Oamenii politici au decizia, profesioniștii aduc succesul. Bazați-vă pe profesioniști și veți vedea că nu vizibilitatea proprie, prin ieșirea în mass media vă aduce succes, ci mai degrabă faptele împlinite câștigă credibilitate.

• Aspectele juridice și cele de contractare și execuție considerăm noi că trebuie să le mandatați cu foarte mare exigență celor care știu să coordoneze, să conducă și să gestioneze proiecte. Concluzia noastră – separat de faptul că există și o zonă cu conotații penale – acest proiect nu a fost gestionat profesionist. Și eșecul este cauzat, în primul rând, faptului că s-a dat mandat unor oameni care nu meritau acel mandat. Și ar trebui judecați pentru modul în care au acționat.

• Un city manager bine pregătit, cel puțin cu o viziune de nivel județean, cu o cunoaștere a aspectelor pe o arie mare și cu o echipă de profesioniști și nu de politicieni fac posibil succesul”, a conchis Iosif Pop.

Materiale anexe:

SMID & Propuneri_Isaia Maghear
Consiliu Consultativ pe tema gestionării deşeurilor

COMUNICAT DE PRESA

din SEPTEMBRIE 2015

Câteva cauze ale blocajelor de circulație din Cluj-Napoca

 

O principală cauză a blocajelor zilnice de circulație din Cluj-Napoca este rezultată din coordonarea deficitară din partea administrației clujene a lucrărilor de infrastructură pornite concomitent în mai multe zone ale municipiului, consideră membri Consiliului Civic Local.

Reproșurile adresate primarului Emil Boc, în cursul ședintelor Consiliului Local Cluj-Napoca din lunile august și septembrie a.c. s-au concentrat pe ritmul lent al lucrărilor de infrastructură, blocajele frecvente în circulația mașinilor și a pietonilor calitatea îndoielnica a lucrărilor executate dar și oportunitatea proiectului cu finanțare europeană în anul dedicat Capitalei Europene a Tineretului.

În conturarea pozitiei specialiștilor Consiliului Civic Local (CCL), după reuniunea din 15 septembrie, au fost concluzionate câteva aprecieri:
•     Lucrările proiectate și executate în cadrul proiectului “Orașul comoară” sunt oportune și binevenite pentru căile de transport și rețeaua de utilități a orașului și răspund cerințelor exprimate în timp de CCL, mai ales în ceea ce privește introducerea în subteran a rețelelor de cablu de telefonie fixă, de televiziune, de alimentare cu energie electrică dar și extinderea pistelor pentru biciclete, pentru pietoni si pentru parcarea autoturismelor în afara tramei de circulație auto și pietonală.
•     Lucrările pe traseului liniei de tramvai din Mănăștur până la Bulevardul Muncii-Emerson trebuiau finalizate în cursul acestei veri și întregită fluența și viteza de transport pe întregul sector.
•     Atacarea, concomitent în mai multe zone a orașului, a execuției lucrărilor pregătitoare și a celor de modernizare a fost bine gândită însa nefinalizarea operativă- concomitent cu deschiderea altor zone de lucrări – a perturbat major viața orașului și a locuitorilor săi, un număr mare de activități comerciale au fost închise ori suspendate pe termen lung.
•     Capacitatea de coordonare a tuturor constructorilor din partea Primariei Cluj-Napoca (beneficiarul proiectului) s-a dovedit deficitară și în cele mai multe cazuri a eșuat (proiectele mari au nevoie de control ferm și riguros asupra constructorilor locali).
•     Promisiunile primarului cu privire la termenele de încheiere a lucrărilor pe anumite porțiuni au devenit motive de nervozitate în rândul cetățenilor întrucât așteptările lor au rămas neonorate.
•     Calitatea lucrărilor reieșită din datele proiectului este la nivelul standardelor europene , acoperirea cu resurse de finanțare este mai mult decât generoasă pentru că s-a fundamentat pe tarife competitive și complete.

În acest context singurele explicatii pe care le putem înțelege pentru întârzierile în executarea proiectului sunt legate de dificultățile în coordonarea de către beneficiar a șantierelor dar și tărăgănarea de către constructori a termenelor de executare și predare, întrucât le este dificil să tragă sumele bugetate și să justifice cu devize acoperitoare volumele de lucrări executate.

Cum să putem înțelege altfel, dacă pe o distanță de 20-40 ml vedem zilnic cel puțin 10-12 muncitori care stau în coada uneltelor ori se foiesc pentru a trece timpul și a încasa banii?

Cum să percepem reacțiile de revoltă și de tragere de timp a unor lucrători locali, contrariați că muncitorii veniti din alte țări sunt plătiți la sume duble și triple?

Daca acestea sunt cauzele pentru care sunt revoltați clujenii, de ce în Consiliul Local nu sunt discutate aspectele reale ale șantierelor din municipiu și nu sunt administrate măsurile firești, se întreabă cei din CCL?


COMUNICAT DE PRESA

din 17 SEPTEMBRIE 2015

Cât de transparentă e Primăria Cluj-Napoca (studiu)

 

În prima ședință din această toamnă a Consiliului Civic Local, președintele forului, Iosif Pop, a prezentat studiul ”Transparența decizională a Primăriei Cluj-Napoca, urmare a monitorizării lunare a modului de aplicare a Legii 544/2001”.

Studiul a fost întocmit pe baza unui chestionar alcătuit de Coaliția 52, aplicabil atât administrației locale cât și centrale. Iosif Pop a chestionat timp de mai multe luni câteva municipalități iar pe baza acestor chestionare și pe baza interacțiunii nemijlocite dintre Consiliul Civic Local și admnistrația locală a putut formula 12 concluzii referitoare la transparența municipalității.

Iată raportul prezentat de Iosif Pop în prima ședință a Consiliului Civic Local din această lună:

”Romania de azi este fragmentată într-o mulțime de entități și atitudini democratice. După 25 de ani de experiențe originale, cetățenii au din ce în ce mai puțina încredere în cei ajunși în zona politică și administrativă.

Întrebarea ce ar trebui să și-o clarifice românii este dacă au la îndemână instrumentele legale necesare să își nominalizeze aleșii iar apoi să îi responsabilizeze pentru a produce fapte și progres în societate?

Din fericire pentru Romania, avem la dispozitie pârghiile necesare să îi aducem la realitatea cotidiană. Cele două legi de funcționare a societatii civile, legea liberului acces la informatia publica(L.544/2001) și legea privind transparența decizională a autoritatilor publice (L.52/2003), ne dau dreptul de a controla și capacita aleșii în interesul comunității. Primul pas pe care îl putem face este să dedicăm o oră din viața cotidiană, prin care să ne informăm ce fac aleșii noștri și să le transmitem răspicat și argumentat ce dorim noi. Dacă ne-am decis în această privință,restul nu este decât un exercițiu de coalizare și perseverență, care își va arăta efectele benefice peste timp. Experiența de 11 ani a Consiliului Civic Local se poate constitui ca o dovadă că lucrurile evolueaza în direcția dorită de legiuitor.

Coalitia 52 a apărut tocmai ca o nevoie urgentă de susținere și încurajare a dialogului organizat între societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și organizatii legal constituite, care cunosc și exersează aplicarea L.52/2003, cu precădere prin proiectul strategic “Partener Activ și Implicat”.

În prezent, din Coaliția 52 fac parte peste 400 de cetățeni și asociații iar proiectul aflat în desfășurare monitorizează timp de un an de zile, începand cu luna februarie 2015 până în luna ianuarie 2016, felul în care răspund instituțiile administrației locale și centrale la cerințele de aplicare a L.544/2001. Detali se pot obține accesând http://www.implicare-l52.ro.

Setul de întrebări, adresate în scris și expediate lunar direct persoanelor responsabile de relația cu cetățenii se referă la urmatoarele cerinte iar în ordinea răspunsurilor primite la întrebările adresate Primăriei Cluj-Napoca, voi reda rezultatele înregistrate în perioada lunilor februarie-august 2015, comparativ cu alte orașe exemplificate:

1.Câte proiecte de acte normative au fost adoptate de catre institutia dvs. în cursul lunii

Cluj-Napoca
232
Turda
130
Dej
2
Câmpia Turzii
3
Constanța
141
Mangalia
115

2.Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost supuse consultării publice, în baza L.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?

Cluj-Napoca
6
Turda
3
Dej
2
Câmpia Turzii
3
Constanța
10
Mangalia
115

3.Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost modificate în urma procesului de consultare publică, derulat în baza L.52/2003 ?

Cluj-Napoca
1
Turda
0
Dej
0
Câmpia Turzii
0
Constanța
0
Mangalia
0

4. Câte opinii scrise au fost colectate, în cursul lunii anterioare, de la cetățeni și asociații legal constituite, cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică, în baza aceleiași legi ?

Cluj-Napoca
0
Turda
0
Dej
0
Câmpia Turzii
0
Constanța
0
Mangalia
0

5.Câte dezbateri publice din proprie initiativă au fost organizate de către institutia dvs. în cursul lunii anterioare în baza L.52/2003 ?

Cluj-Napoca
0
Turda
3
Dej
1
Câmpia Turzii
0
Constanța
0
Mangalia
0

6. Câte dezbateri publice la cererea organizațiilor societății civile au fost organizate de către instituția dvs. în cursul lunii anterioare, în baza L.52/2003 ?

Cluj-Napoca
2
Turda
0
Dej
0
Câmpia Turzii
0
Constanța
0
Mangalia
0

7. Câte justificări în scris de nepreluare a recomandărilor, formulate și înaintate în scris de către cetățeni și asociații legal constituite au fost transmise de către instituția dvs. în cursul lunii anterioare, în baza L.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică ?

Cluj-Napoca
0
Turda
0
Dej
0
Câmpia Turzii
0
Constanța
0
Mangalia
0

8.Numar de luni de raportare:

Cluj-Napoca
6
Turda
5
Dej
3
Câmpia Turzii
3
Constanța
5
Mangalia
6

 

Se cer câteva concluzii, în primul rând pentru Cluj-Napoca, unde rolul activ jucat de Consiliul Civic Local favorizează cunoașterea situației și din interior:

•     Cu excepția lunii august a.c.(pentru care se poate încă formula reacția), răspunsurile au fost redactate în termenul legal și transmise în formatul electronic către solicitanți;
•     Toate răspunsurile au fost semnate exclusiv de către șeful de birou mass-media, Iulia Perșa;
•     S-a evitat răspunsul la fiecare întrebare în parte însă au fost făcute mențiuni globale la întrebările unde nu s-au consemnat evenimentele cerute;
•     Deși au fost colectate multe opinii scrise, la consultările și la dezbaterile publice anunțate-atât pe site cât și prin registratură- acestea nu au fost raportate;
•     Normal ca în situația în care nu s-au raportat opiniile cetățenilor și a ONG-urilor nu se impunea nici preluarea lor în actele normative elaborate și nici răspunsurile de motivare la petenți;
•     Multe solicitări de dezbatere publică pe teme ori proiecte anunțate de către cetățeni și ONG-uri nu au făcut obiectul înregistrării, organizării și desfășurării lor.
•     În ultima perioadă a avut loc înregistrarea dezbaterilor organizate de Primărie cu consemnarea lor în minute(nu întrutotul conform cu cele discutate);
•     Organizarea dezbaterilor publice anunțate nu s-a bucurat de punerea în aplicare de proceduri standard, dinamice și eficiente, întrucât nu s-a apelat la specialiști cu experiență;
•     Chiar dacă raportorul nu face consemnările adecvate realității, au fost foarte multe soluții preluate în deciziile adoptate, spre mulțumirea părților prezente la elaborarea lor;
Municipiul Cluj-Napoca are privilegiul de a fi dobândit o experiență suplimentară în administrarea participativă, beneficiind de oameni cu anvergură profesională și disponibili pentru comunitate;
•     Administrația locală și-a mărit an de an gradul de transparență decizională iar poziționarea municipiului și a locuitorilor lui în competitia democratică a avut de câștigat;
•     Comparația cu celelalte administrații locale din țară se va realiza în prima parte a anului următor, după centralizarea și analizarea tuturor rezultatelor proiectului.”


COMUNICAT DE PRESA

din SEPTEMBRIE 2015

Începe cea de a 12-a sesiune a Consiliului Civic Local

Consiliul Civic Local își începe cea de a 12-a sesiune în această lună, chiar dacă și în luna august – dată fiind criza gunoiaelor – a organizat o dezbatere publică. Printre temele programate pentru reuniunile forului până la finele anului se află activitatea Poliției Locale, transparența decizională a Primăriei, stadiul proiectului România Modernă, aplicarea Strategiei 2014-2020 în Cluj-Napoca.
Teme programate ale Consiliului Civic Local în septembrie-decembrie 2015:
•     Transparenta decizionala in Primaria Cluj Napoca ca urmare a monitorizari lunare a modului de aplicare a L.544/2001. (septembrie, prezintă Iosif Pop)
•     Raport privind stadiul aplicarii proiectului „Romania moderna”.(octombrie, prezintă Mircea Barna)
•     Politia Comunitara Cluj-Napoca, asteptari si impliniri in perceptia cetatenilor-Audiere Publica organizata de CCL si Lobby pt.Cluj.Pozitia functionarului public si deontologia sa profesionala. (noiembrie, prezintă Petre Ungureanu)
•     Aplicarea Strategiei 2014-2020 in Cluj-Napoca la un an de la aprobarea ei.Problemele de reglementare a circulatiei rutiere in Cluj-Napoca.(decebrie, prezintă Iosif Pop, respectiv Petre Ungureanu)
Ce s-a reușit până acum
Consiliul Civic Local (CCL) funcționează de mai bine de 11 ani, fiind fondat în iunie 2014 la inițiativa finanțistului Iosif Pop, președintele IMO Grup și primul președinte al Băncii Transilvania, a Cluburilor Lions și a 67 de ONG-uri clujene. Scopul CCL este ”îmbunătățirea calitativăși cantitativă a vieții comunității clujene”, iar printre obiective – ”stabilirea corectă și detaliată a nevoilor comunității și a așteptărilor ei; promovarea informării și implicării cetățeanului clujean în problemele orașului; promovareaunei funcționări corecte, transparente și eficiente a Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca”. CCL și-a stabilit circa 80 de obiective prioritare pe termen mediu și lung precum și 12 proiecte majore pentru comunitatea clujeană.
Despre cum a reușit în 11 ani societatea civilă să impună teme pe agenda administrativă în Cluj-Napoca rememorează Iosif Pop, președintele Consiliului Civic Local.
”Cu siguranță că pot sublinia câteva lucruri esențiale care s-au întâmplat în acest interval de timp. Sunt lucruri pentru care am pledat încă din acea perioadă iar astăzi le avem, desigur, prin reacția administrației locale. Consiliul Civil Locale le-a provocat ca și deziderate:
•     Nu aveam o strategie pentru 2006-2012. Acum putem spune că am avut o strategie după 2006, dar avem și una pentru 2014-2020. Mai trebuie lucrat la cea actuală, să fixăm cu adevărat obiectivele care fac parte din strategie.
•     Apoi, am mizat atunci pe investiții pentru refacerea centrului istoric și punerea lui în valoare într-un mod în care Clujul să devină vizitabil, să devină un oraș turistic mai ales prin centrul istoric refăcut.
•     Transparența decizională, comunicarea între primărie și populație era o dificultate majoră. Astăzi nu mai putem spune asta. Există și site, există particpare, există audiențe, avem o mult mai bună comunicare între administrație și populație, chiar dacă nu optimă.
•     Alocările de bani nu se făceau decât prin spargerea unor bugete de la centru. Acum facem alocări de bani pe proiecte. Chiar și pentru ONG-uri: acestea vin și licitează pe proiecte proprii primirea de bani de la Primărie.
•     Putem vorbi și de o fluidizare a circulației. La vremea respectivă eram foarte speriați, cu toții, că orașul se va bloca total: sensurile unice și anumite invetiții pentru fluidizări s-au dovedit a fi benefice. În plus, centurile ocolitoare au salvat o parte din circulația din centrul orașului.
•     Există o bugetare mai așezată, mai fundamentată, de jos în sus, participativă.
•     Avem și un Plan Urbanistic General actualizat, cu perspectivă de zece ani cel puțin și cu viziune spre zona metropolitană. ”, spune Iosif Pop.


COMUNICAT DE PRESA

din 14 AUGUST 2015

Consiliul Civic Local, initiatorul dezbaterii publice care a avut loc in data de 14 august 2015, impreuna cu organizatiile semnatare a petitiei remise autoritatilor publice in 17 iulie, cu privire la solutiile durabile pentru gestionarea deseurilor in Cluj Napoca saluta deschiderea Primarului Cluj Napoca, domnul Emil Boc, fata de solicitarile enuntate in cadrul dezbaterii publice si cele descrise in petitie si asteapta cu interes varianta revizuita a regulamentului de salubrizare a municipiului Cluj Napoca, care va include recomandarile ONG-urilor, din care mentionam:

· Crearea cadrului pentru colectarea fractiei biodegradabile;
· Reglementarea sistemului PAYT (platesti-pentru-cat-arunci) si a colectarii selective a fractiei reciclabile;
· Infiintarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosire, Reciclare (minerit urban);
· Eliminarea din regulament a prevederilor legate de incinerarea deseurilor cu sau fara recuperare de energie (waste to energy, gazeificare, piroliza etc). Incinerarea deşeurilor este cea mai toxică, scumpă şi ineficientă metodă de a trata deşeurile si de a produce energie. Energia obţinută din arderea deşeurilor municipale este deosebit de poluantă, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deşeurilor, a programelor de reciclare şi încurajează în schimb extragerea de resurse. In plus, o astfel de tehnologie nu se preteaza pentru dimensiunea comunitatii clujene, blocand comunitatea intr-un contract pe termen lung. Precizam ca tehnologile de transformare a deseurilor in energie la temperature inalte nu inseamna reciclare, ci conform legislatiei europene in domeniu intra in categoria incinerarii- si valorificarii energetice. Incineratoarele cu nume ca ”piroliza”, ”gazificare”, jet de plasma” si ’’energie din deseuri” emit dioxine si alti poluanti daunatori, in ciuda declaratiilor industriei ca acestea ar fi tehnologii ”verzi”.

Apreciem angajamentul domnului Primar de a participa la urmatoarea sedinta a Consiliului Consultativ pentru implementarea compostarii in masa, la care vor participa pe lângă autoritățile locale, operatorii de salubritate, ONG-uri, fermieri, reciclatori cu experientă în compostare precum EcoBihor, distribuitori de tehnologie pentru compostare și biogaz, grădinari urbani și peri-urbani cu scopul de a crește prin politici publice adecvate spațiul pentru grădinărit urban.

Sprijinim angajamentul domnului Boc de a organiza o dezbatere similara la nivel judetean in cursul lunii septembrie. De asemenea, societatea civila asteapta cu interes raspunsurile punctuale la intrebarile puse si versiunea actualizata a Regulamentului care sa cuprinda propunerile enuntate in cadrul dezbaterii si solutiile Primariei si Consiliului Local.

Ne exprimam speranta, ca aceasta situatie creata datorita nefinalizarii Sistemului Integrat de Management al Deseurilor va duce la implementarea unei solutii mai actuale, in tendinta cu ultimele bune practici aplicate la nivel European in acest domeniu.

Propunerile enuntate:

Groapa de gunoi – opinie & propunere locatie d-ul Ungureanu
Groapa de gunoi – opinie & propunere viziune d-ul Morarescu
Groapa de gunoi – opinie d-na Mihaela Beu
Groapa de gunoi – propuneri d-ul Iosif Pop
http://www.neuerweg.ro/petitie-pentru-gestionarea-durabila-a-deseurilor-in-cluj-napoca/

Articole presa:

Articol ziar: http://www.ziardecluj.ro/iosif-pop-consiliul-civic-local-majorarea-de-tarif-pentru-salubritate-ar-trebui-suportata-de-consiliul-judetean

Articol ziar: http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/consiliul-civic-local-ii-cere-lui-emil-boc-dezbatere-publica-pe-cresterea-pretului-pentru-ridicarea-gunoiului–139466.html

Articol ziar: http://www.buzznews.ro/144930-platesti-pentru-cat-arunci-una-dintre-recomandarile-ong-urilor-in-materie-de-gestionare-a-deseurilor-la-cluj/

Articol ziar: http://ziarulfaclia.ro/ccl-spera-ca-municipalitatea-sa-revizuiasca-regulamentul-de-salubrizare-a-municipiului/

Interviu Radio Cluj:

Interviu TVR Cluj: https://www.youtube.com/watch?v=df0dhstVHio


PROCES-VERBAL din 18 IUNIE 2015

Incheiat azi, 18 iunie 2015, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00.

Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator.

Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor referentilor privind urmatoarele puncte:
1. Analiza hotararilor luate in CL in ultima perioada si luari de pozitie – prezinta d-na Imola Mosescu Dobra.
2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale si pozitia CCL in legatura cu continutul lor – d-na jud. Gabriella Purja.
3. Definitivarea subiectelor de discutat pentru reuniunile CCL din anii 2015/2016 - prezinta d-ul Iosif Pop
4. Administratia municipiului in raport cu problemele persoanelor varstnice - prezinta d-na Doina Craciun
5. Diverse probleme ridicate de membrii CCL si de cetateni.

La sedinta lunara au fost prezenti membri ai CCL: d-ul Iosif Pop , d-na Purja Gabriella, d-ul ing. Petre Ungureanu, d-ul urbanist Emanoil Tudose, dl. col. Nicolae Grosu, dna.Doina Craciun, dl. Cristian Moldovan.
De asemenea au fost prezenti cetateni interesati de administrarea orasului.

Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele:

1. Hotararile CL de la ultima reuniune pana la zi – in timpul reuniunii CCL s-a luat in dezbatere lipsa de finalizare cu rezultate a dezbaterii publice pentru adoptarea Strategiei de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020 cat si comportamentul discutabil al unor functionari publici din Primarie in raport cu cerintele deontologiei profesionale si cu asteptarile cetatenilor. Sesizarile activitatilor din programul de reabilitare termica a blocurilor a fost un alt punct discutat.
2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale. Conform d-nei Purja, in ultima perioada au fost adoptate mai multe acte normative de interes local, printre care: modificarile aduse Legii electorale pentru alegerile consiliilor locale, Primarului si Presedintelui Consiliului Judetean, unde a subliniat implicatiile si consecintele aplicarii lor.

3. Ca urmare a ariei diverse de teme propuse de membrii CCL s-a definitivat agenda 2015/2016.
Prin programul definitivat se pastreaza 12 teme cu caracter de permanenta ce se vor dezbate periodic in functie de evolutia lor si s-au nominalizat alte 13 teme de dezbatere pe domenii ale administratiei locale – de interes major pentru societatea civila locala.
In anexa la procesul verbal si pe site-ul CCL se regaseste intregul program convenit.
Concomitent a fost conturata componenta actuala a membrilor CCL activi, aceasta regasind un numar de 24 de persoane afisate pe site-ul CCL. Numarul membrilor CCL este asteptat sa sporeasca pana la proxima reuniune din septembrie 2015 cu alte personalitati si cetateni voluntari dispusi sa se implice pe divesele domenii de competenta.

4. Problemele persoanelor varstnice in raport cu administratie municipiului Cluj- au fost subliniate in raportul cu propuneri sustinut de dna.Doina Craciun iar acest raport se poate consulta in atasamentul la prezentul proces verbal.
 Persoanele varsnice sunt preocupate sa sustina societatea civila si sprijina CCL, cu care impartasesc aceleiasi valori, chiar daca acest lucru nu este intotdeauna foarte vizibil.
 Puterea comunicationala a persoanelor varstnice este foarte importanta in influentarea puterii decizionale.
 In acest moment asistam la un capitalism in deriva, al unei societati de consum de servicii, care, in perioada urmatoare o sa se transforme intr-o societate de consum de valori, transformare in care o sa aiba un rol semnificativ si societatea civila.
 Societatea civila, care apara valorile universale creste puternic pe plan mondial.
 La nivel national Clujul este al doilea oras din Romania dupa numarul de ONG-uri, cel mai occidental oras, o locomotiva al cresterii.
 CCL sustine persoanele varstnice si pune in valoare experienta lor, vrand-nevrand are sprijinul Primariei si are o retea de sustinere din partea presei.
Sintetizand rolul CCL si a persoanelor varstnice, in Cluj, d-ul ing. Ungureanu a apreciat ca reprezinta o contrapondere fata de Primarie si Consiliul Local, care incearca sa preia problemele comunitatii si sa le dea mai departe intr-un mod civilizat si bine documentat catre expertii forurilor decizionale.

5.  Diverse – propuneri primite de la cetateni.
Dl.Cristian Moldovan a anuntat in fata membrilor CCL disponibilitatea asociatiilor de tineret in cadrul carora activeaza de a colabora activ cu CONSILIUL CIVIC LOCAL in scopul de a aduce in fata administratiei locale problemele reale ce preocupa comunitatea.
In interesul activitatilor comune propune ca in toamna acestui an sa dezbatem o tema de vadita nevoie si actualitate pe care sa o includem in programul adoptat pentru viitor.
Definitivarea temei se va conveni in cel mai scurt timp.

Biroul de presa a CCL,

Administratia municipalitatii in raport cu persoanele virstnice


PROCES VERBAL din 21 MAI 2015

Desfasurata in Sala Mare a CL CLUJ-NAPOCA, in ziua de 21 mai 2015, reuniunea CCL a fost condusa de d-ul Iosif Pop, avand urmatoarea ordine de dezbatere a temelor anuntate:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL

2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale. Prezinta: d-na Gabriella Purja

3. Problemele strategiei urbane in Cluj-Napoca si Obiectivele urbanistice ale municipiului si metropolei intre 2014-2020. Prezinta: arh. Gh. Elkan, arh. Vasile Mitrea. 4. Diverse – subiecte ridicate de catre membri CCL si de catre cetateni. La intalnirea lunara au fost prezente urmatoarele persoane: d-ul arh. Gheorghe Elkan si d-ul arh. Vasile Mitrea, dna. Gabriella Purja – reprezentanta LADO Cluj si membru CCL, dl. Petre Ungureanu – reprezentant UT Cluj si membru CCL, dl. Nicolae Grosu – reprezentant Asociatiei Refugiatilor Basarabia si membru CCL, dl. Iosif Pop – reprezentant Societatea Romana de Cancer si membru CCL, prof. dl. Vasile Surd, dl. arh. Romulus Zamfir, cetateni interesati. La inceputul reuniunii s-au purtat discutii referitoare la definirea temelor care vor fi dezbatute in cadrul reuniunilor CCL din anului 2015-2016. Au fost propuse urmatoarele teme, calendarul urmand sa fie definitivat dupa reuniunea CCL din iunie 2015: – Politia Comunitara – continuarea dezbaterii din aprilie 2015 – Analiza din perspectiva alegerile din 2016 – cu ce s-a ales Clujul in urma inceperii mai multor santiere in oras in paralel cu desfasurarea evenimentelor din cadrul “Capitalei Europene a Tineretului’ in anul 2015? – PUG – exista din ce in ce mai multi oameni nemultumiti, carora li s-au promis despagubiri si discutii individuale, dar fara a se stabili un termen (in cadrul intalnirilor de lucru organizate acum 2 ani CCL a cerut discutarea si rezolvarea acestor probleme inainte de aprobarea noului PUG; achizitionarea terenurilor necesare pentru realizare de parcuri sau alte obiective de interes comunitar) – Modul de administrare al regiilor autonome, subordonate Consiliului Local. D-na Purja a propus discutarea unor teme de interes pe parcursul a mai multe reuniuni, astfel incat temele respective sa pot fi discutate in amanunt. 1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL: – In cazul PUG-ului propunerile formulate trebuie esalonate pe cei 10 ani de valabilitate – ex. ce s-a propus a se face in 2016 pentru ca propunerile PUG-ului sa se realizeze? Aplicarea PUG-ului este obligatia CL. (arh. Mitrea) – In ultima perioada se poate observa dezvoltarea comunelor Apahida si Chinteni dupa modelul nereusit din comuna Floresti (si in interdependenta cu Clujul) – ce se poate face astfel incat sa se revina la un model de dezvoltare armonios, care sa asigure cresterea nivelului de trai si de confort al locuitorilor din zona? – cetatean – Din punct de vedere institutional Consiliului Judetean ii revine obligatia sa ceara si sa coordoneze o asemenea lucrare. Din pacate si in cazul realizarii PUG-ului din Cluj-Napoca s-a luat in considerare numai zona aferenta orasului, fara analiza interdependentelor cu localitatile din jur, fiindca odata cu contractarea lucrarii “nu s-a comandat” si aceasta parte – arh. Elkan – Din pacate dupa aprobarea PUG-ului acesta nu se respecta (d-ul Surd) 2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – d-na Purja a prezentat actele normative privind: programul national de cadastru si carte funciara, finantarea partidelor politice, deseurile electrice/electronice. 3. Problemele strategiei urbane in Cluj-Napoca si Obiectivele urbanistice ale municipiului si metropolei intre 2014-2020. In cadrul prezentarii au fost enuntate urmatoarele idei de catre d-ul arh. Vasile Mitrea: – Din mai multe cauze, precum: – Criza prelungita – Aparitia si dezvoltarea civilizatiei tehnologice din cauza caruia atasamentul comunitatii fata de viitorul localitatii este in scadere – Globalizarea, care uniformizeaza localitatile, le aduce la numitor comun, degradeaza mediul si biodiversitatea comunitatile si localitatile au o dinamica rapida care cere o autoevaluare a posibilitatilor si o definire a directiilor de dezvoltare prompta, fara mult timp de gandire – PUG-ul nou adoptat ar fi trebuit sa fie rezultatul strategiei de dezvoltare, strategie care se bazeaza pe mai mult de 20 de studii de specialitate axate pe mai multe aspecte diferite, care abordeaza si domeniile de interes pentru PUG, insa are si deficiente, nefiind analizata de exemplu infrastructura de apa, resursele si accesul la ele pe termen mediu sau altele) – Gandind la centrul istoric ca si o detinatie turistice, trebuie spus ca in cei 25 de ani de capitalism cladirile s-au distrus mai mult decat in perioada comunismului, deci este nevoie de ample lucrari de reabilitare. In acelasi timp fenomenul shoppingului si marile hipermarketuri au golit centrul istoric de multe functionalitati, ceea ce poate duce la pierderea valorii si degradarea nucleului istoric. O solutie ar fi construirea si functionarea hipermarketurilor in afara oraselor si inchiderea lor duminica. – Din punct de vedere al populatiei Clujul nu si-a marit numarul de locuitori in ritmul preconizat, insa suprafata orasului a crescut de la 4000 ha in 1990 la 9.500 ha in 2013, ceea ce inseamna o crestere enorma al consumului de terenuri, in conditiile in care suprafata spatiilor verzi a scazut, iar circulatia a ramas greoaie. – In 1990 din 4.500 ha 32% era proprietatea statului de care dispunea comunitatea, terenuri care s-au pierdut, au fost date in concesiune, municipalitatea dispunand in acest moment de numai 2% din terenurile Clujului pe care poate realiza obiectivele necesare comunitatii (parcuri, spitale, scoli, etc.) – Odata cu cresterea densitatii ar trebui sa creasca si calitatea vietii, insa Clujul nu ofera posibilitati pentru toate categoriile sociale si toate nevoile, costul locuirii ramane ridicat, chiar daca suprafata orasului s-a marit. Nici infrastructura sau reteaua de utilitati nu au fost extinse odata cu extinderea orasului – Este nevoie de o politica de dezvoltare, care sa fie finantat pe cat posibil din fonduri EU si care sa asigure competitivitatea orasului – Exista mai multe modele de dezvoltare al oraselor, ceea ce trebuie luat in considerare in alegerea modelului este care este cel mai potrivit si ca mod de organizare si din punct de vedere al costurilor. In acest moment comunitatea europeana recomanda orasele concentrate, care nu s-au extins mult. – Din obiectivele de dezvoltare definite in cadrul strategiilor de dezvoltare ale Clujului din ultima perioada, unele sunt valabile, altele au expirat din diferite motive: – Centru al Excelentei Medicale (realizat si cu scopul de a avea turism medical) – mai poate fi realizat, chiar daca unele orase din jurul Clujului, precum Tg-Muresul vine puternic din urma, insa, pentru a realiza acest obiectiv este nevoie ca spitalele clujene sa comunice intre ele, sa se realizeze Spitalul de Urgente, spitalele care nu mai corespund sa fie modernizate, etc. – Centru Cultural – este destul de greu de realizat, dat fiind faptul ca nici Centrul Multicultural Transilvania nu s-a realizat inca – Centru al Inovatiei – nu s-a concretizat nimic, fara locatii sau planuri de realizare concrete – Centru IT – acest obiectiv este pus pe loc fruntas in acest moment, insa toate se erodeaza in timp si vine altceva – Capitala Regionala – pentru ca un oras sa devina capitala regionala este nevoie de macar 1 milion de locuitori, posibilitati tehnice, ceva aparte in reteaua oraselor semnificative din regiune – ce a facut Clujul pentru a atinge aceste obiective? Nimic. – Zona Metropolitana – este nevoie de o apropiere de Floresti, Apahida pentru a creste comfortul urbanistic. Legat de Zona Metropolitana exista 5-7 optiuni, insa iarasi fara planuri concrete. – Obiectivele de dezvoltare trebuie definite intr-un fel in care sa ajute dezvoltarea comunitatii si sa aiba sens – ex. in cazul Timisoarei, care are acces prin raul Bega la Dunare a avut sens amenajarea raului, insa in cazul Clujului nu are nici un sens Somesul navigabil, mai ales daca luam in considerare si diferenta de nivel si dificultatile tehnice. – Pentru a asigura dezvoltarea armonioasa al orasului este nevoie de specialisti, care sa asigure continuitatea si expertiza, nu de politicieni Opinii: – Pentru ca o comunitate sa se dezvolte armonios este nevoie ca eforturile comunitatii sa fie uniforme, iar actiunile intreprinse comune (d-ul prof. Surd) – In acest moment avem un cadru legal stufos, iar intrebarea care se pune este daca decidentii cunosc aceasta legislatie. (d-ul arh. Elkan) – Autoritatile ar trebui sa aiba grija de terenurile comunitatii si sa le folosesca in intersul comunitatii (d-ul arh. Elkan) – Este nevoie de niste suprastructuri tehnice, profesionale care nu sunt influentate de alegeri, alese pe cel putin 10 ani si care sa gestioneze dezvoltarea oraselor si alegerea prioritatilor de dezvoltare, unul dintre cele mai importante sarcini fiind prioritizarea (d-ul arh. Elkan) Urmatoarea reuniune a CCL va avea loc in data de 18 iunie 2015.

PROCES VERBAL din 16 APRILIE 2015

Desfasurata in Sala de Sticla a CL CLUJ-NAPOCA,in ziua de 16 aprilie 2015, reuniunea CCL a fost condusa de dl. Petre Ungureanu, avand urmatoarea ordine de dezbatere a temelor anuntate: 1. Politia locala si rolul ei in comunitate – raport regasit in atasament si sustinut de dl. Petre Ungureanu. 2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – prezentare facuta de dna. Gabriella Purja. 3. Taxa pe salubritate – sustinuta prin materialele atasate trimise de catre dl. Valer Morarescu si predate Primariei Cluj-Napoca. 4. Problemele de administrare a imobilului Colegiului Economic ”Iulian Pop” derivate din HCL nr.71/2015 sustinute de dna. Codruta Negrutiu -cf. document atasat. La intalnirea lunara au fost prezente urmatoarele personae: dna.Ana Ludusan si dna.Gabriella Purja-reprezentante LADO Cluj si membri CCL, dl. Petre Ungureanu – reprezentant UT Cluj si membru CCL, dl. Nicolae Grosu – reprezentant Asociatiei Refugiatilor Basarabia si membru CCL, dl. Iosif Pop – reprezentant Societatea Romana de Cancer si membru CCL, dl. Pascal Fesneau – consulul onorific al Frantei, reprezentant al Asociatiei Micilor Meseriasi si membru al CCL, dl. Zah Teodor – invitat, dl. Lucian Fanea – membru CCL, dl. Pirau Horatiu – invitat din UBB Cluj, dna. Codruta Negrutiu – directorul Colegiului Economic Cluj-invitat, dna. Carmen Ciornei – D.A.S.M.in Primaria Cluj – invitat, dnii.Titus Craciun si Ionut Geana -presa locala Cluj. Din partea Politiei municipiului Cluj-Napoca nu s-a prezentat nimeni la dezbatere,cu toate ca prin corespondenta cu conducerea directiei am intrat in posesia unui raspuns-raport de activitate pe 2014. Din acest considerent major,dl.Petre Ungureanu a propus sa reluam dezbaterea acestei teme-de foarte mare importanta pentru oras-la o data ulterioara,cand din respect pentru cetateni cei din Primarie vor raspunde cu prezenta la invitatia lansata. 1.Discutiile pe marginea Raportului anual al Politiei Locale si a materialului dlui. Petre Ungureanu au conturat cateva pozitii : – rolul preventiv si educativ pe care trebuie sa il asume in practica Politia locala, – Clujul trebuie sa gaseasca metodele potrivite pentru a-si pastra renumele de oras civilizat: suprimarea ajutorului social si munca in folosul comunitatii pentru cei condamnati in acest mod, – Organizarea Politiei locale astfel incat sa raspunda eficient acestui deziderat – seriozitatea si consecventa sa reprezinte atuuri majore, disciplinarea cetatenilor plecati in afara tarii este si un atribut intern. – Tendinta europeana merge spre video-supraveghere, dar nu in detrimentul vietii intime a cetateanului, – Clujul are un model consacrat de bune practice in integrarea sociala, – In cadrul Colegiului Economic se practica in mod curent munca in folosul scolii iar integrarea etniei rroma este o reusita notabila chiar si la olimpiadele de profil, – Nevoia de pregatire profesionala se poate implini si mai bine la Scoala de Politie, de catre angajatii selectati in Politia Locala, – Sesizarile cetatenilor nu sunt intotdeauna corecte, iar in aceste situatii rolul Politiei locale trebuie sa fie echilibrat si corectiv, – Aceasta tema se impune a fi reluata intr-o AUDIERE PUBLICA cel tarziu in toamna acestui an avand in vedere cei 10 ani de experimenta de politie locala la Cluj-Napoca. Opiniile de mai sus au fost exprimate de: Petre Ungureanu, Gabriella Purja, Pascal Fesneau, Carmen Ciornei, Codruta Negrutiu, Nicolae Grosu, Iosif Pop. 2. Tva redus la alimente, formarea profesionala in administratie, regulamentul cadru in salubritate au fost ultimele reglementari legale si metodologice aduse in discutie de catre dna. Gabriella Purja. 3. Taxa de salubritate pusa in dezbaterea publica din martie – aprilie a.c. se cere a fi clarificata pe fond de catre initiatori, daca este sanctiune sau este o taxa iar la momentul organizarii dezbaterii publice deschise pentru acest proiect de reglementare CCL se va implica activ pentru a-si sustine opiniile avansate. 4. In legatura cu HCL nr.71/2015, CCL cere Primariei si CL sa trateze cu echilibru si impartialitate administrarea imobilului de pe str. Memorandumului nr. 22, intrucat Cluj-Napoca are nevoie de continuarea pregatirii de profil economic mediu, atat in raport cu nevoile economiei locale cat mai ales pentru facultatile de profil economic din municipiu. Intalnirea lunii mai a.c. va fi dedicata “Obiectivelor urbanistice ale municipiului si ZM pentru intervalul de timp 2015-2020”. Articol Politia Locala  

PROCES VERBAL din 19 MARTIE 2015

Incheiat azi, 19 martie 2015, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de Sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00. Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator. Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor privind urmatoarele puncte: 1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL 2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale. Prezinta: d-na Gabriella Purja 3. Sumarul dezbaterilor publice din ziua de 2 martie 2015 cu privire la strategia Clujului pe 2014-2020. Prezinta: ing. Petre Ungureanu, ec. Iosif Pop 4. Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe 2015. Prezinta: ec. Iosif Pop 5. Diverse problem ridicate de membrii CCL si de catre cetateni. La sedinta lunara au luat parte membri CCL: d-ul Iosif Pop, d-ul Emanoil Tudose, d-ul Petre Ungureanu. De asemenea au fost prezenti experti CCL si cetateni interesati. Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele: 1. Hotararile CL de la ultima reuniune CCL pana la zi In cadrul sedintei CL din februarie-martie s-a adoptat, printre altele, bugetul general al municipiului Cluj-Napoca. Legat de bugetul aprobat, d-na Craciun a atras atentia asupra faptului ca chiar daca in cadrul proiectului pilot “bugetare participativa” cei din Manastur au ales ca prioritare doua proiecte – modernizarea cinematografului Dacia si infiintarea unor parcari suplimentare, si cel putin cel din urma nu a primit finantare prin buget, deci nu se va putea realiza. A existat si o prezentare al celor de la Federatia Share privind finantele organizatiei, respectiv discutii detaliate legate de situatia financiara a Regiei Autonome de Termoficare. In cadrul sedintei din februarie s-a adoptat deja o HCL privind modificarea PUG-ului nou aprobat, urmand sa aiba loc o sedinta in cadrul caruia se vor discuta exclusiv problemele legate de PUG. Este nevoie de o asemenea sedinta, fiindca in acest moment exista oameni care au castigat procese importriva Primariei, fiindca au PUD-uri, PUZ-uri aprobate, care au produs deja efecte si care pun sub semnul intrebarii mai multe prevederi ale noului PUG. Referitor la cimitirul din Manastur si transmutarea locurilor de veci, d-ul Tudose a apreciat ca cei care au primit autorizatie de constructie atat de aproape de cimitir pot sa dea in judecata autoritatea care a emis autorizatia de constructie, in cazul de fata Primaria Cluj. Un alt aspect important semnalat de catre d-ul Tudose se refera la depozitele de pamant lasate pe partea de sus al cimitirului din Manastur, care datorita greutatii pot provoca alunecari de teren si din aceasta cauza trebuie mutate. 2. Sumarul dezbaterilor publice din ziua de 2 martie 2015 cu privire la strategia Clujului pe 2014-2020 – la cererea societatii civile si din cauza procedurilor obligatorii care trebuie parcurse inainte de adoptarea strategiei de dezvoltare in cadrul Consiliului Local, s-au reluat dezbaterile publice. CCL a primit ca si raspuns la propunerile formulate ca acestea vor fi luate in considerare. In urma dezbaterii d-ul Iosif Pop si d-ul Petre Ungureanu au tras urmatoarele concluzii: • La elaborarea materialului s-au implicat foarte multe persoane, mai ales din partea institutiilor, preponderent din mediul universitar; • Strategia elaborata este un material amplu, la care s-a lucrat mult, totusi lasa impresia ca a fost facuta fiindca trebuia facut; • Lipseste firul rosu, care sa fie regasit pe tot parcursul materialului, putem sa gasim numai frazele clasice privind IT-ul (d-ul Tudose) • In strategia anterioara au fost incluse obiective concrete, din care s-au realizat cam 10%, din aceasta cauza in materialul prezent se evita introducerea de obiective concrete; • In acelasi ordine de idei nu se stie cat s-a retinut din vechea strategie sau ce se va intampla cu vechiul material. In urma dezbaterii s-au cerut urmatoarele: • Elaborarea unui material sinteza de 5-10 pagini, cu 10 obiective concrete care sa fie asumate, facute publice si prezentate in Consiliul Local inainte de aprobarea strategiei; • Bugetarea obiectivelor, astfel incat sa fie clar ce e poate face cu resursele actuale, cum se fazeaza obiectivele/lucrarile alese; • Infiintarea unui colectiv de monitorizare al punerii in aplicare care sa lucreze pe baza unor criterii clare (din partea administratiei s-a admis numai infiintarea colectivului, dar fara criterii). 3. Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe 2015 – d-ul Iosif Pop a prezentat materialul pregatit, in care a facut urmatoarele aprecieri legate de bugetul aprobat: •   Bugetul aprobat pentru anul 2015 scade cu 11% fata de cel din anul precedent, mai ales datorita scaderii bugetului imprumuturilor interne; bugetul de functionare creste cu 10%, in timp ce bugetul de dezvoltare scade. •   Banii suplimentari alocati pentru functionare se duc pe ordine publica si siguranta nationala, autoritati publice si actiuni externe, cat si pentru invatamant, cultura si sanatate, in detrimentul protectiei mediului si a subventiilor pentru incalzire. •   Grija pentru aspectul arhitectural al orasului, cat si pentru curatenia lui este lasata pe plan secund, in raport cu investitiile si actiunile de tipul “suport electoral” (ex. autobuzele noi). •   Alocarea bugetara nu are o gandire pe termen lung si dupa nevoi fundamentate (acest lucru se vede si din scaderea bugetului de dezvoltare) •   De remarcat si faptul ca majoritatea proiectelor europene incepute au ca si data de finalizare 2015, si pana in acest moment nu au fost anuntate alte proiecte de anvergura care sa le urmeze. Prioritatile bugetare cu care ar trebui sa vina urmatorii candidati la functia de Primar si Consilieri ai municipiului Cluj-Napoca, ar trebui sa fie cel putin urmatoarele: •   Finalizarea amplei actiuni civice de elaborare a Strategiei Cluj-Napoca, pentru perioada 2014-2020, prin bugetarea marilor obiective propuse si care vor fi nominalizate in etapa a II-a, pentru o alocare eficienta I echilibrata a resurselor comunitatii; •   Finalizarea operatiunii de inventariere si cadastrare a intregului patrimoniu imobiliar al localitatii si inceperea actiunii de readucere in proprietate a proprietatilor cedate; •   Elaborarea de proiecte cu fonduri europene si locale destinate sustinerii economice si sociale ale zonei metropolitane; •   Finalizarea studiului de circulatie pentru zona metropolitana, fluidizarea circulatiei si rezolvarea nevoii de parcare civilizata; •   Alocarea de cheltuieli pentru investitii proprii, aducatoare de venituri; •   Regandirea si redimensionarea aparatului propriu al Primariei si al institutiilor subordonate. 4. Diverse: •   Parcarea din fata Parcului Babes trebui regandita, astfel incat sa nu arate ca un cimitir de masini si in acelasi timp sa fie pus in valoare cursul apei (d-ul Ungureanu) •   Ar fi oportun introducerea pe ordinea de zi al CCL a doua subiecte de interes: Spitalul de Urgente si parcarile din Cluj, discutii la care sa fie invitati toti factorii de interes. Pentru mai multe detalii privind parerile d-ului Petre Ungureanu, sustinute si de catre CCL, vis-a-vis de subiectele discutate va rugam sa consultati materialul atasat.


PROCES VERBAL din 20 FEBRUARIE 2015

Consiliul Civic Local şi Asociaţia Lobby pentru Cluj a organizat vineri 20 februarie 2015, orele 11:00-13:00, în Sala de Şedinţe a Consiliului Judeţean Cluj o întâlnire cu parlamentarii de Cluj. Scopul întâlnirii a fost obţinerea sprijinului parlamentarilor clujeni privind preluarea unor iniţiative legislative din următoarele domenii: 1. Eficientizarea exerciţiului Administraţiei Publice Locale prin modificarea Legii nr. 215/2001 privind definirea mai exactă a rolului şi a responsabilităţilor Administratorului Public. 2. Propuneri pentru modificarea Constituţiei României. 3. Pachet de ameliorare legislativă în domeniul migraţie. La dezbatere au participat un număr de 55 cetateni iar dintre alesi au fost de fata sau reprezentati urmatorii: deputat CRISTEA AURELIA PSD, deputat ITU CORNEL PSD, deputat ZLATI RADU PNL, deputat Steluta Cataniciu-prin consilierul juridic, deputatul Elena Ceusan Uioreanu-prin consilierul juridic, senator NICOARĂ MARIUS-PETRE PNL, senator LÁSZLÓ ATTILA-UDMR, deputat Steluta Cataniciu-prin consilierul juridic, deputatul Elena Ceusan Uioreanu-prin consilierul juridic, primarul municipiului Gherla – SABO MARIUS CALIN. Consiliul Judeţean Cluj a fost reprezentat de vicepreşedinţii: VÁKÁR ISTVÁN şi IOAN OLELEU cat si de către directori şi şefi de departamente. Vakar Istvan ocupă în prezent funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Domnul Iosif Pop a moderat dezbaterea. Proiectul de modificare a Legii nr. 215/2001 privind definirea mai exactă a rolului şi a responsabilităţilor Administratorului Public, cunoscut de opinia publică ca City manager, a fost prezentat de către domnul Iosif Pop. Textul proiectului a fost elaborat de Doamna ex. vicepreşedinte a Curţii de Apel Cluj Gabriella Purja. Proiectul s-a bucurat de o dezbatere îndelungată la care au intervenit toţi parlamentarii prezenţi la dezbatere. In ataşament se regăsesc motivaţiile propunerilor de modificare, avansate de CCL. Prima intervenţia a avut-o doamna deputat Aurelia Cristea menţionând că propunerea este binevenită, dar trebuie stabilit clar câtă putere îi dăm City managerului şi care va fi relaţia acestuia cu primarul şi Consiliul Local. City managerul are rolul să ajute atât primarul cât şi Consiliul Local pentru a crea dezvoltare şi bunăstare în comunitate. Deputatul Radu Zlati a spus că nu e nevoie de nici o ameliorare legislativă, funcţia de Administrator public este bine definită şi funcţionează în mai mult de 200 de primării din ţară. Propunerea Consiliului Civic nu poate să funcţioneze în realitate, a adăugat domnul deputat Radu Zlati. Felul în care sunt descrise responsabilităţile City managerului în varianta Consiliului Local arată că preluăm prerogativele primarului şi le dăm city managerului, dar acest lucru nu este posibil deoarece primarul răspunde politic în faţa cetăţenilor. Domnul Iosif Pop răspunde că nu sunt luate prerogativele primarului ci doar posibilitatea ca primarul să folosească discreţionar resursele comunităţii. Domnia sa precizează că prin propunerea Consiliului Civic privind aceasta funcţie se urmăreşte ca factorul politic să nu aibă atâta putere în folosirea banului public. City managerul asigură o administrare profesionistă a resurselor iar prin aceasta sunt reduse substanţial sursele de corupţie. Dl. Sabo Marius Calin, primar al municipiului Gherla arată că propunerea Consiliului Civic privind funcţia de city manager poate fi combătută punct cu punct. Nici un primar nu ar angaja un city manager care este ordonator de credite. Adică, spune domnia sa: “eu răspund politic în faţa cetăţenilor iar banii îi administrează city managerul? Cum vine asta? Nu, nu aş angaja niciodată un city manager care are atribuţii de ordonator de credite. Apoi cine cunoaşte mai bine comunitatea decât un primar? Sunt primari care conduc foarte bine comunităţile şi o să le conducă şi de acum încolo”. Iosif Pop arată că sunt primari care conduc bine comunităţile dar sunt şi primari care nu o fac bine sau chiar dirijează resurse spre clientela politică iar city managerul, în viziunea Consiliului Civic nu îl mai lasă să facă acest lucru. Domnul Iosif Pop îl invită pe domnul Decan Prof. univ. dr. Călin Hinţea să îşi precizeze poziţia cu privire la propunerea Consiliului Civic. Domnia sa afirmă că studiile ştiinţifice privind modelul city mnagerului arată că el funcţionează în unele comunităţi iar în altele nu funcţionează. În Statele Unite ale Americii există două tipuri de primari. Primari puternici, aleşi direct de către cetăţeni şi primari slabi desemnaţi de Consiliile Locale. Acolo unde primarii sunt desemnaţi de către consiliile locale modelul City managerului funcţionează foarte bine. În România s-au făcut studii în acest sens dar rezultatele acestor studii nu se pot bucura de validare deoarece nu se poate spune că studiile au fost făcute pe un eşantion reprezentativ. Dar modelul poate funcţiona foarte bine dacă este stabilită foarte precis relaţia city managerului cu funcţia administrativă şi cu cea politică a comunităţii în care acesta îşi exercită atribuţiile. Senatorul Laszlo Attila este de părere că city managerul este un ajutor pentru primar şi că primarul nu pierde din prerogative dacă îşi alege un city manager profesionist. Există în România comunităţi şi primari care şi-au selectat city manageri dintre cei mai buni profesionişti în politici de dezvoltare. Deputat Cornel Itu. Este de acord cu propunerea cu două menţiuni: city managerii să fie aleşi dintre oameni foarte buni, profesionişti de prim rang şi să fie stabilită ca lege generală că ei trebuie să lucreze cu puterea politică, ei nu pot fi independenţi de puterea politică. Pascal Fesneau, Consul Onorific al Franţei la Cluj. Această dezbatere cu participanţi atât de diferiţi şi de numeroşi arată că între politicieni şi cetăţeni, mai ales tineri, există un dialog, ceea ce este un lucru remarcabil, arată domnia sa. In privinţa dezbaterii pe propunerea de ameliorare legislativă privind city managerul ea dovedeşte că atât România cât şi Franţa au nevoie să schimbe felul în care percep puterea. În Europa există state care văd puterea într-un anumit fel, iar altele în alt fel. De exemplu în România, dar şi în Franţa politicienii spun: “Eu conduc, eu fac, eu mă implic” iar cetăţeanul este un factor pasiv. Ţările nordice au altă viziune despre putere, acolo primarul cedează uşor unele prerogative către cetăţeni. Domnul Consul este de părere că viitorul ne îndreaptă spre acea viziune despre putere în care politicianul împarte puterea cu cetăţeanul, îl consultă foarte des şi îşi reformulează poziţia în funcţie de nevoile cetăţenilor. Reprezentanţii organizatorilor solicită ca toţi parlamentarii clujeni să semneze iniţiativa legislativă după ce va fi elaborată de d-nii deputaţi CORNEL ITU şi AURELIA CRISTEA, astfel ca să poată fi introdusă spre adoptare în această sesiune parlamentară. La punctul doi al dezbaterii Domnul Iosif Pop a prezentat articolele din Constituţie pe care Consiliul Civic le propune a fi amendate. In ataşament la prezentul document se regăsesc propunerile avansate Comisiei Parlamentare acum un an şi care sunt astăzi reluate in discuţiile cu parlamentarii judeţului Cluj. Se discută de către parlamentarii prezenţi pe marginea articolelor propuse a fi amendate iar iniţiatorii le adresează solicitarea ca la momentul revizuirii Constituţiei să se tină seama de motivaţiile ce se regăsesc la fiecare articol. In plus, se invocă necesitatea respectării drepturilor cetăţeneşti ca înainte de adoptarea modificărilor la actuala Constituţie sa se organizeze REFERENDUMUL NAŢIONAL pe noul text. La punctul 3 al dezbateri Doamna Ana Luduşan, preşedintă a Ligii Apărării Drepturilor Omului prezintă pachetul de ameliorare legislativă în domeniul migraţiei arătând că cele 4 propuneri lucrează pe două obiective majore şi anume: 1. Dreptul fiecărui cetăţean al planetei să trăiască, să muncească în ţara în care doreşte şi 2. Obiectivul de integrare al României în spaţiul Schengen. Cele două obiective sunt strâns legate între ele prin faptul că migraţia este un fenomen global şi ea nu poate fi oprită ci doar bine administrată de guvernele ţărilor care primesc migranţi. Cele patru propuneri au fost elaborate in cadrul implementării proiectului: “Migrant în România Interculturala” de către Institutul Intercultural Timişoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Asociaţia ADIS Bucuresti, Centrul pentru Resurse Civice Constanţa. Acest proiect face parte dintre cele 4 mari proiecte finanţate din Fondul European de Integrare prin Direcţia Schengen din Cadrul Ministerului de Interne. Scopul propunerilor legislative: Facilitarea integrării migranţilor în România ca ţară de graniţă a Uniunii Europene prin legi bune atât pentru migranţi cât şi pentru România. Propunerea 1. Modificare legislativă referitoare la exercitarea meseriei de medic şi de către cetăţenii străini, mai ales a absolvenţilor de medicină a facultăţilor din România. În acest fel se poate acoperi deficitul de cadre medicale din România. Propunerea 2. Elaborarea legii privind informarea cetăţenilor în legătură cu cadrul juridic in vigoare. Prin aceasta se instituie Baza de date a legislaţiei naţionale din România. Aceasta va fi disponibilă gratuit, online şi abdatată la zi. Propunere 3. Simplificarea procedurilor pentru desfăşurarea activităţilor comerciale pentru străini prin modificarea alin.3 al art.55 al OUG nr.194/2002. Propunere 4. Elaborare a legii privind responsabilităţile Administraţiei Publice în raport cu solicitările cetăţenilor prin care se prevede informatizarea Administraţiei Publice. Se propune studiu modelului estonian bazat pe două lucruri esenţiale: – un registru naţional (denumit baza de date a populaţiei), care prevede un singur identificator unic pentru toţi cetăţenii şi rezidenţii, – cărţi de identitate care oferă asigurarea identităţii (certifică identitatea pentru accesarea serviciilor electronice) şi semnătură electronică. In finalul discuţiilor pe proiectele prezentate de către d-na Ana Ludusan, d-na deputat Aurelia Cristea şi dl. deputat Radu Zlati şi-au declarat disponibilitatea aprofundării şi promovării acestor reglementări. Intocmit Ana Luduşan Cluj-Napoca la 22.02.2015 Secretariatul CCL, Administratorul public in prezent si in viziunea Consiliului Civic Cluj Propuneri de modificare a Constitutiei Romaniei Propunere medici Propunere informarea cetatenilor Propunere simplificare activitati comerciale Propunere degrevare administrativa


PROCES VERBAL din 22 IANUARIE 2015

Incheiat azi, 22 ianuarie 2015, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de Sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00. Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator. Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor referentilor privind urmatoarele puncte: 1.   Hotararile CL de la ultima reuniune CCL pana la zi – prezinta secretariatul CCL 2.   Evolutii ale obiectivelor majore de investitii (Centru Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgenta Cluj) – prezinta secretariatul CCL 3.   Noutatile legislative din domeniul administratiei locale si pozitia CCL in legatura cu continutul lor – prezinta d-na Gabriella Purja. 4.   Proiect de lege pentru reglementarea functiei publice de MANAGER TERITORIAL (CITY MANAGER) – prezinta d-na Gabriella Purja 5.   Prezentarea programului “CAPITALA EUROPEANA A TINERETULUI – 2015 CLUJ-NAPOCA”.– prezinta Patricia Couti, Diana Apan – Federatia Share. CCL isi exprima sustinerea fata de acest proiect. 6. Diverse probleme ale administratiei ridicate de cetateni si de participanti. La sedinta lunara au luat parte membri CCL: d-ul Iosif Pop, d-ul Emanoil Tudose, d-ul Vasile Surd, d-ul Nicolae Grosu, d-ul Petre Ungureanu, d-na Purja Gabriella, d-na Ana Ludusan, d-na Olga Stanciu, d-ul Gheorghe Elkan, d-ul Mitrea Vasile. De asemenea au fost prezenti experti CCL si cetateni interesati: d-ul Csomafay Ferenc (MÜRE), d-ul Adrian Coroian (LIR), d-ul Fanea Lucian, d-na Doina Craciun, d-na Eugenia Szekely, d-ul Horatiu Pirau (UBB), d-ul Cosmin Sabo. Din Partea Federatiei SHARE au luat parte la reuniune: d-ul Vlad Pop, Patricia Couti, Mihaela Savin, Mihai Floran, Natalia Ermicioi, Iulia Faur si Calina Cruceriu. Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele: 1. Hotararile CL de la ultima reuniune CCL pana la zi – in cadrul sedintei CL din decembrie s-au adoptat unele hotarari importante (actualizarea PUG-ului), iar altele, la fel de importante, au fost amanate pentru o data ulterioara (proiectul de hotarare privind Strategia de dezvoltare sau cel legat de cladirile verzi). Materialul privind actualizarea PUG-ului a cauzat nemultumirea unor cetateni al caror terenuri au fost reincadrate din terenuri costruibile in spatii verzi. S-a convenit ca pana in data de 15 februarie sa se faca un sumar al solutiilor pentru situatiile create. In cadrul sedintei s-a aprobat si Regulamentul de organizare si functionare a activitatii de voluntariat din cadrul Primariei si din cadrul serviciilor subordonate, ceea ce este un lucru pozitiv. In 14 ianuarie a fost de asemenea publicat pe site-ul Primariei si proiectul bugetului pe 2015, perioada de consultare fiind intre 13 – 28 ianuarie 2015. De la sfarsitul anului trecut, inceputul anului curent Primaria a inceput organizarea unor dezbateri publice pe diferite teme de interes, ceea ce este un lucru pozitiv; in acest mod se pot centraliza solutiile care vin din diferite parti si pot fi alese cele mai potrivite. Pana acum s-au organizat dezbateri privind culoarul Somesului, respectiv legat de terasa Boema (in acest caz se doreste realizarea unui regulament care sa fie general valabil in cazul teraselor). Legat de dezbaterile publice organizate de catre Primarie s-au facut urmatoarele precizari: •   Moderatorul acestor dezbateri trebuie a fie o persoana neutra (d-ul urb. Tudose) •   Nu este echitabil ca reprezentantii Primariei sa vorbeasca 1 – 1,5 ore, iar participantilor sa li se permita sa vorbeasca cate 2 minute (d-ul urb. Tudose) •   Concluziile dezbaterilor ar trebui trase de catre specialisti (d-ul Iosif Pop) •   Legat de culoarul Somesului se pune intrebarea – dupa actualizarea PUG-ului, in care nu se face referire la Somes si fara existenta unui studiu, cum se va face amenajarea malurilor pe spatiu privat? (d-ul arh. Mitrea) In urma prezentarii s-au purtat urmatoarele discutii: •   Din documentul privind actualizarea PUG-ului lipseste un capitol important, cel de preemptiune, privind cumpararea de terenuri de catre APL pentru binele, folosul comunitatii (d-ul arh. Mitrea) •   Este interesant de vazut de unde rezulta 26 mp de spatiu verde / locuitor in acest moment (d-ul arh. Mitrea) •   Dezvoltarea spatiilor verzi nu se poate face pe spinarea proprietarilor de terenuri; Nu se pot face din bucatele de spatii verzi un sistem functional care sa satisfaca nevoiele clujenilor (d-ul arh. Mitrea) •   Ar trebui acordata o atentie mai mare spatiilor verzi existente (jumatate din Parcul de Est a fost transformat deja in proiect imobiliar (d-ul arh. Mitrea) •  PUZ-ul si PUD-ul realizat in 2003 legat de Parcul de Est in care apare cartodromul, baza hipica, terenurile de tenis, zona de agrement CUG, etc. este inca valabil, insa nu este luat in considerare, spatiul verde este sistematic faramitat si transformat in proiecte imobiliare, iar acum APL incearca refacerea spatiului verde prin luarea de la cetateni al unor terenuri construibile si transformarea lor in spatii verzi fara nici un material documentar (d-ul Ungureanu) •   Aceste spatii verzi despre care se discuta erau in mare pe spatiul verde existent, insa, in ultima varianta al documentului privind actualizarea PUG-ului s-a facut o modificare – spatiile verzi actuale au fost schimbate in spatii functionale, fiind vorba despre spatii verzi critice din punct de vedere al proprietatii (d-ul arh. Elkan) •   Un alt aspect este faptul ca, conform legislatiei actuale, daca spatiul verde este inscris in CF ca si curte constructie, se poate construi pe ea. In acest caz trebuie vazut pe baza caror acte s-a facut trecerea in CF(d-ul arh. Elkan) •   In cazul definirii spatiilor verzi ar trebui sa se tina cont de cartile funciare existente (d-ul urb. Tudose) •   Daca totusi se doreste schimbarea destinatiei terenurilor ar trebui acordat o despagubire prealabila justa si dreapta (d-ul urb. Tudose) •   Anul trecut CCL a organizat o dezbatere in 3 runde la care au participat arhitecti (inclusiv cei care au elaborat actualizarea PUG-ului), respectiv oamenii care sunt in acest moment nemultumiti, s-au elaborat materiale, insa acestea nu au fost luate in considerare si integrate in materialul final (d-ul urb. Tudose) 2. Evolutii ale obiectivelor majore de investitii (Centru Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgenta Cluj). – nu se aud prea multe despre aceste doua proiecte importante pentru Cluj – primul este blocat din cauza unui litigiu si din lipsa partenerului privat care ar trebui sa construiasca parcarea subterana si un hotel din cadrul ansamblului (si despre care in proiectul initial nu s-a discutat), iar in cazul celui de-al doilea proiect se aud numai discursuri politice. S-au purtat urmatoarele discutii legate de subiect: •   Trebuie vazut ce sume se aloca in 2015 pentru ca aceste 2 proiecte sa iasa din anonimat (d-ul Iosif Pop) •   Inainte de orice proiect important este nevoie de studii de impact, pe baza carora sa se iau deciziile necesare (d-ul arh. Elkan) •   Din pacate medicii din spitalele clujene au pareri diferite legat de organizarea si functionarea Spitalului de urgenta, fiecare tinand la propriul confort (d-ul Tudose) •   O intrebare esentiala este cum se va ajunge la Spitalul de urgenta, cum se va decongestiona traficul pentru scop medical? (d-ul prof. Surd) 3. Proiect de lege pentru reglementarea functiei publice de MANAGER TERITORIAL (CITY MANAGER) – d-na Purja a prezentat materialul pregatit, in care sunt enumerate atributiile Administratorului Public (functie reglementata legal), asimilat City Managerului, respectiv cateva aspecte care trebuie definite: •   Caracterul functiei – functionar public sau personal contractual •   In cel de-al doilea caz trebuie hotarat tipul contractului care se va incheia cu persoana respectiva – contract de rezultat sau de diligenta •   Cine semneaza contractul Administratorului Public – Primarul sau Consiliul Local (daca Primarul, inseamna ca de la inceput va exista o relatie de subordonare ?). Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialul atasat. In urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia ca cel mai oportun este ca Administratorul Public sa fie personal contractual, cu contract bine definit, cu indicatori si cu rezultate masurabile. Persoana respectiva trebuie sa aiba o viziune larga , insa are nevoie si de o echipa buna pentru a putea avea rezultate. Legat de aspectul privind exerienta anterioara si cunostiintele necesare, studii absolvite parerile au fost impartite. A fost dicutata si oportunitatea de a reglementa si functia de Administrator Public stagiar in scopul dobandirii de experienta in administratie,eventual pentru nevoile localitatilor mai mici, cu cerinte mai reduse. 4. Prezentarea programului “CAPITALA EUROPEANA A TINERETULUI – 2015 CLUJ-NAPOCA” – au fot enuntate urmatoarele: Patricia Couti: •  Scopul programului recent lansat este ca sa se lege parteneriate, sa colaboreze cat mai multi tineri la reusitele anului 2015. •  CCL ar putea ajuta prin acordare de mentorship, consiliere pentru infiintarea Consiliului Tinerilor Vlad Pop: •  Legat de controversa privind cele 3 concerte mari organizate, precizeaza ca ele aduc cea mai mare publicitate, ofera vizibilitate si ajuta si celelalte peste 1.500 de evenimente care se vor desfasura in 2015 •  Din cadrul Federatiei Share fiecare departament are propriul buget, iar ONG-urile cer bani pentru evenimentele organizate in cadrul programului in nume propriu, nu prin Federatie Observatii: •  Pentru a avea succes este nevoie ca estetica orasului, mai ales al centrului sa fie atractiva (d-ul urb. Tudose) •  Pot fi adunate fonduri si din vanzarea unor produse despre care populatia sa stie ca sumele adunate vor fi folosite in cadrul programului (d-na Purja) •  Exista nenumerate institutii care organizeaza festivaluri, evenimente anuale si care pot fi cooptate in program (ex. Opera romana si maghiara, Filrmonica tanara , Festivalul de film tanar, Academia de muzica, bibliotecile) (d-ul Ungureanu) •  Pentru a schimba presa negativa actuala, ostilitatea mass-media poate fi schimbata in suport,in curiozitate, iar curiozitatea in sustinere (d-ul Iosif Pop) •  Perceptia publicului este ca mediatizarea a inceput tarziu (d-ul Iosif Pop) •  Ar fi oportun sa incurajati diverse parteneriate,-cu avantaj reciproc de promovare si finantare cu: firme de taximetrie, hoteluri, restaurante, cafenele, bistrouri, aeroport, etc. (d-ul Iosif Pop). Pentru mai multe detalii privind parerile d-ului Petre Ungureanu, sustinute si de catre CCL, vis-a-vis de subiectele discutate va rugam sa consultati materialul atasat. Reglementarea functiei publice de MANAGER TERITORIAL Puncte de vedere – Parcul de Est; Cluj-Napoca Capitala Europeana al Tineretului 2015; Festivalul de Film Gay

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>