Comunicate de presa – 2016

Scrisoare catre Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca – propunerile CCL

Stimati consilieri ai Consiliului Local Cluj-Napoca,
Stimate dle.primar Emil Boc,

Reuniunile lunare ale Consiliului Civic Local Cluj-Napoca din ultimele 12 luni au supus spre analiza administratiei locale o paleta larga de propuneri, sustinute atat de catre specialistii CCL pe domenii ale administratiei locale cat si de catre un numar apreciabil dintre clujenii consultati.
Revenim acum cu o succinta enumerare a celor discutate si sustinute public de catre CCL Cluj-Napoca, cu rugamintea de a primi reactia Dumneavoasta pertinenta si autorizata:

1. Construirea a 4 platforme de stocaj (parcare) autoturisme la intrarile in municipiu dinspre:Turda, Gherla, Huedin, Zalau, cu asigurarea de facilitati de acces pentru calatori,in zonele aglomerate ale orasului.
2. Amenajarea a cca. 40 de locuri de parcare pentru autocare turistice in proximitatea obiectivelor turistice, sportive si hoteliere.
3. Construirea a cate 3 benzi de circulatie auto si tramvai pe sens, pe directia est-vest, pe traseul caii ferate si a raului Somes.
4. Limitarea timpilor de stationare-parcare autoturisme in zonele centrale ale orasului, concomitent cu cresterea tarifelor.
5. Finalizarea centurilor ocolitoare nord si sud, in perioada 2017-2020, cu racordarea lor la culoarul de circulatie rapida-raul Somes-linia CF.
6. Conectarea in 2018 a municipiului Cluj-Napoca la autostrada Transilvania pe traseul proiectat prin comuna Ciurila.
7. Traseu complet pentru biciclete si agrement intre Gilau-Floresti-Cluj-Napoca-Someseni-Apahida.
8. Linii rapide si culoare dedicate pentru microbuze, ca si mijloc de legatura intre platformele de stocare autoturisme si cartierele orasului.
9. Revizuirea strategiei culturale a Clujului, bazata pe proiectul de candidatura la CCE-2021, cu rapoarte de etapa semestriala, pe obiective si buget.
10. Alocarea de suplimentari bugetare ONG-urilor cu rezultate in activitatea depusa in folosul comunitatii.
11. Rebrenduirea pentru Cluj-Napoca,cu asumarea de tinte credibile si cu marcarea rezultatelor doar dupa atingerea lor.
12. Functia de City Manager sa fie independenta politic, sa fie profesionalizata, sa aiba mandat nelimitat in timp, sa prezinte anual proiectele si rezultatele.
13. Hotelul Continental-destinat nevoilor comunitatii ca si Centru de Cultura Urbana.
14. Restaurarea statuilor orasului cu o prioritate imediata pentru Pta. Mihai Viteazu si statuia domnitorului unificator de provincii romanesti.
15. Linie de tramvai pe traseul Gilau-Apahida,cu prelungire ulterioara spre Jucu-Bontida,in sustinerea dezvoltarii ariei Metropolitane Cluj.
16. Amendamente substantiale la contractele pentru lucrari de intretinere si investitii, pentru asigurarea calitatii, evitarea costurilor suplimentare si inscrierea in termenele de finalizare licitate.
17. Permanentizarea dezbaterilor pe cartiere, cu periodicitate anuala si cu rapoarte de etapa din partea administratiei.
18. Imbunatatirea Regulamentului de alocare a fondurilor din bugetul local pentru sustinerea sportului de masa si a celui de performanta.
19. Sustinerea infiintarii Centrului Local de selectie si monitorizare a tinerilor practicanti ai sportului alaturi de Insp.Scolar si Dir.Jud.de Sport.
20. Coordonarea Programului pentru utilizarea bazelor sportive-proprietatea CL-cu Inspectoratul Scolar si Dir.Jud.de Sport.
21. Concept si program,in parteneriat cu comunitatea, aprobat in CL, in toamna 2017, pentru sarbatorirea Centenarului Marii Uniri.
22. Punerea in valoare a marilor personalitati ale Clujului prin: muzee, biblioteci, simpozioane-seminarii, afisaj, case memoriale, statui, albume,etc.
23. Imbunatatirea esteticii orasului-incepand cu piata Mihai Viteazu-dupa un concept si un program rezultat din dezbatere publica cu clujenii.
24. Finalizarea, cu prioritate, a proiectelor si investitiilor incepute:
25. Amenajarea albiilor raului Somes – din intravilanul municipiului-atat peisagistic cat si al echiparii si sustinerii cu servicii specifice zonei de agrement.
26. Repunerea in valoare a Canalului Morii pe itregul traseu disponibil si in special in zona Parcului Caragiale-str.Baritiu.
27. Intrarea in folosinta comunitatii a Sistemului Integrat de Management a Deseurilor Menajere si a programului de selectare la producator.
28. Construirea Centrului Cultural Multifunctional pe amplasamentul si proiectul aprobat in CL.
29. Alocarea bugetara – pe termen mediu si lung – pentru obiectivele si proiectele aprobate prin Strategia si Planul de Mobilitate a Clujului.

Secretariatul CCL,

PROCES VERBAL

17 NOIEMBRIE 2016

Incheiat azi, 17 noiembrie 2016, cu ocazia reuniunii lunare a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, reuniunea Consiliului Civic, a avut ca invitati candidati ai partidelor la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, reprezentanti ai administratiei locale, membri, public interesat, si a avut urmatoarea ordine de zi:

1. Informare cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna si luari de pozitie a membrilor CCL. Hotarari discutate la final dezbaterilor.
2. Opinii si concluzii ale clujenilor in legatura cu pierderea titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021 de catre Cluj-Napoca. Moderator: d-ul Radu Mlesnita – membru CCL.
3. Dezbatere electorala cu candidatii jud.Cluj la Parlamentul Romaniei pe tema “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”. Moderatori: D-ul Iosif Pop si D-ul Petre Ungureanu – membrii CCL.
4. Diverse: Pozitia CCL in legatura cu Consultarile Publice organizate de Primaria Cluj-Napoca in cursul lunii noiembrie 2016.

Sedinta a inceput cu punctul 2 din ordinea de zi, dupa cum urmeaza:

D-ul Iosif Pop: In prima parte a sedintei, incercam sa dam posibilitatea celor care au condus partea executiva a proiectului Cluj-Napoca Capitala Culturala Europeana sa spuna concluziile – cateva puncte care tin de un mic bilant. Presa a fost destul de reactiva, iar noi am postat pe Facebook tot ce s-a scris, si bun si rau. Continuarea proiectului presupune ca nu mai avem un supraveghetor al mersului proiectului, si in aceste conditii cetatenii devin cei mai interesati sa vada cum se aloca si se cheltuie banul public. Si mai ales sa vada ce actiuni, ce activitati si cine participa la imparteala obligatiilor si a veniturilor sau a alocarilor de bani. Pentru punctul 2, sa incercam sa avem o discutie foarte la subiect, foarte aplicata legata de infrastuctura Clujului. Clujul privit nu ca si oras, in exclusivitate, ci privit ca si judet si conexiune cu vecinatatile. Motivatia nici nu cred ca mai trebuie sa o subliniem, se vede de la sine. Circulam cu masinile pe strada si ceea ce putem face in 5 minute, facem in 25 de minute. Daca vrem sa parcam, nu avem unde parca. Daca vrem sa gasim o solutie de parcare pe o durata mai lunga, nu avem inca decat cateva posibilitati de oferit. Se vor puse tarife majorate si se vor a se capacita bani si resurse suplimentare, dar cetateanul din noi vrea sa vada si cum se cheltuie acei bani, si mai ales vrea sa vada ca odata ce vin restrictiile ( majorarea tarifelor, n.r.) sa vina si solutiile. Solutiile, nu neaparat facilitati, pentru ca facilitatea, inseamna si sa nu intre cu masina in Cluj, daca vreti sa o privim cu exigenta maxima. Si in conditiile acestea, propunerea noastra pentru cei care candideaza la fotoliile Parlamentului Romaniei, este sa va exprimati un punct de vedere cu ingaduinta dumneavoastra; sa avem de la fiecare dintre dumneavoastră un rezumat de 2 randuri, pentru ca sa avem o intelegere pentru perspectiva celor 4 ani , in masura in care, si scopul de fond al acestei intalniri, este masura in care putem coaliza toate partidele de Cluj, toti parlamentarii de Cluj pentru a aduce pentru Cluj o infrastructura pe masura nevoilor sale, ceea ce si-ar dori orice cetatean. Scopul nostru ca cetateni ar fi sa fim mai agresivi in cerinte. Adica sa spunem mereu: haideti sa facem ceva , ca am mai reusit si altadata cand am vrut sa schimbam o lege. Ne-am dat mana cu toti parlamentarii, s-a facut o initiativa parlamentara, am strans semnaturi si am reusit sa facem acest lucru. Cu aceasta ocazie nici nu o sa mai fac o alta introducere pentru punctul 2 , ci doar vom da posibilitatea domului Teisanu sa ne faca prezentarea (despre Cluj-Napoca Capitala Culturala Europeana 2021, n.r.). Deci, punem intrebari, ne clarificam si vedem ce se poate face in acest ani care urmeaza pana in 2021.

D-ul Stefan Teisanu: Buna ziua, va multumim pentru invitatie. Stefan Teisanu este numele meu. Sunt directorul executiv al Asociatiei Cluj-Napoca 2021, as fi vrut sa vin in fata dumneavaostra cu vestea buna a titlului european. Din pacate nu a fost sa fie si incercam sa discutam astazi despre motivele si mai ales de perspectivele de viitor ale proiectului. Vin insa cu alte vesti bune, dupa cum veti vedea. Va multumesc pentru invitatie, sunt cu noi doi stimati membri ai Consiliului Director, d-l Stamatian si d-l Sbarciu. o sa incercam sa raspundem intrebarilor subiectelor pe care dumneavoastra ni le-ati propus, dar si proiectele, bugetul alocat si eventuale propuneri ale Consiliului Civic Local. Ca o punere in context, competitia aceasta e de 30 de ani, care a inceput cu marile capitale europene. Apoi trendul s-a dus inspre orase tot mai mici. In ultimii 5 ani, orasele capitale, le gasiti acolo, capitale ale culturii: Plzen și Mons, San Sebastian și Wroclaw, Pafos și Aarhus, Valletta și Leeuwarden, Matera și Plovid, Rjeka și Galway. (prezentare din documentul anexa atasat ). In Romania au existat 200 de orase care au candidat si au fost in situatia noastra de a nu obtine titlul. Competitia din Romania a adus premiere europene. In primul rand este prima oara cand se publica oficial votul juriului, precum stiti 6-6 de 2 ori si pentru prima oara, a fost vot decisiv dat de presedintele juriului. Tot o premiera este faptul ca orasul a anuntat prin persoana domnului primar si printr-o lista de prim sustinatori ai proiectului ca doreste contiuarea proiectului. De asemena raportul juriului european si discutiile ulterioare deciziei sunt toate favorabile acestei continuari a proiectului care ar insemna o buna practica in premiera absoluta. Ce se intampla, cum se poate continua acest proiect? Asociatia noastra a primit din partea d-lui Primar si din partea d-lui Presedinte al Consiliului Judetean o invitatie sa vina cu un plan de functionare al proiectuui, iar Consiliul Director al Asociatiei a aceptat in unanimitate, mandatandu-ne pe noi, echipa executiva, sa lucram la acest plan. Acesta urmeaza sa fie propus Adunarii generale a Asociatiei in luna decembrie. De acolo, in functie de decizia Adunarii Generale, ar urma sa intre intr-o dezbatere publica si apoi intr-un an de recalibrare, de replanificare integrala a proiectelor, pentru ca se modifica si bugetul maximal de pornire intrucat nu mai avem acelasi sprijin financiar din partea ministerului, cat si pentru ca se modifica intregul calendar al proiectului. Ar fi rezonabil sa nu ne mai propunem ca acest proiect sa isi atinga obiectivul nu in 2021, ci cu un an inainte, pentru a lasa Timisoarei, anul pentru care a castigat acest titlu. In legatura cu proiectele ramase in aplicatie, asa cum v-am spus, vor intra intr-o dezbatere publica si apoi intr-o replanificare integrala. Despre unele dintre ele, putem spune cu siguranta ca nu vor fi implementate, nu vom avea ceremonii de deschidere si de inchidere foarte costisitoare. De asemenea un proiect care a fost foarte apreciat de catre juriu, dar care din pacate nu mai este de actualitate in situatia noastra este proiectul Remake care celebra cele mai importante productii din istoria de 30 de ani a Capitalelor Culturii. In legatura cu bugetul alocat proiectului: doar pentru proiectul de Capitala Europeana a Culturii Clujul reusise sa mobilizeze un buget de pornire de 35 de milioane de euro, 15 milioane de la Consiliul Local , 6 de la Consiliul Judetean, 10 de la Ministerul Culturii, fonduri private si fonduri europene. Tin sa precizez ca acest buget era destinat exclusiv proiectului de candidatura, suma aceasta adunandu-se peste suma anuala pentru cultura de la Consiliul Local care in anul 2021 se estimeaza a fi la 3% din bugetul total al orasului, adica aproximativ 7-8 milioane de euro. Si alocarilor de la bugetele de stat pentru functionarea institutiilor de cultura care sunt in jur de 20-25 de milioane de euro in Cluj. Am tinut sa fac precizarea aceasta pentru ca mai multe articole din presa au sustinut ca bugetul nostru era cel mai mic. In urma replanificarii integrale pe care o vom traversa impreuna in anul care vine, asociatia va veni cu o noua propunere de proiect si cu o noua propunere de buget care va intra, probabil in a doua jumatate a anului viitor, in Consiliile Local si Judetean pentru a fi aprobata. Dupa cum stiti, sumele mentionate anterior au fost aprobate in Consiliul Local si cel Judetean doar pentru cazul castigarii titlului. Acum, nemaifiind, din pacate, de drept Asociatiei. Acum practic pentru inceputul anului viitor, daca Adunarea Generala a Asociatiei va decide ca Asociatia trebuie sa continue, vom functiona pe fonduri private. Ca si concluzii, suntem de parere ca o munca de 6 ani a intregului oras trebuie continuata. Am fi vrut sa castigam acest titlu, dar e important sa mergem inainte si fara el. Partenerii europeni ne sustin, de asemenea si partenerii locali si nationali si sponsorii. Credem ca e important sa recalibram integral proiectul si sa-l dam in lucru din 2018 pentru ca e nevoie inainte de o noua runda de aprobari pentru alocarile financiare si mai ales este nevoie de un cadru legislativ imbunatatit atat la nivel local cat si la nivel national. La nivel national am depus anul trecut un memorandum de 8 pagini la Ministerul Culturii cu probleme care impiedica desfasurarea lucrarilor de o asemenea anvergura si de aceasta tipologie si inca asteptam un raspuns. Astazi am vorbit cu colega mea de la Timisoara: si acolo sunt in aceasi situatie si vor petrece anul viitor in replanificare si incercarea de a imbunatati cadrul actual. De asemenea credem ca in implementarea urmatoare a proiectului este nevoie de implicarea puternica a administratiei locale, de o mai activa implicare a universitatilor, care au fost alaturi de noi si in faza pregatirii dosarului, cat si in faza strategica, de gandire a proiectelor. Credem ca pe langa aceasta etapa este nevoie sa aiba si un rol operational important. De asemenea, este nevoie de o crestere a capacitatilor institutionale. O asociatie in Romania de astazi care este totusi independenta, nu poate duce singura un asemenea proiect. Este nevoie de o mai buna colaborare cu administratia, de mai mult sprijin institutional și am inceput sa operam la acest lucru. Si speram ca si partenerii din sectorul de afaceri vor fi alaturi de noi in continuare.

D-ul Iosif Pop: Multumim. Intrebari scurte la obiect. Si dupa aceea, sugestii, concluzii.

D-ul Emanoil Tudose: In cazul acestei actiuni extraordinare si acestei munci mai mult decat laudabile, v-ati gandit la unul din cele mai importante locatii ale Clujului, Muzeul de Arta, care este pe punctul de a fi pierdut? Primaria nu a avut fonduri. In piata aceasta frumoasa, eleganta, extraordinara, cu multe manifestatii, Clujul ar urma sa piarda unul din elementele de baza ale culturii, Muzeul, acesta fiind pe punctulde a fi retrocedat. In aceeasi situatie se afla, oarecum altfel, dar intr-un mod similar, si Hotelul Continental. Ideea de Capitala Culturala cu nucleul in centrul orasului fara aceste 2 cladiri mi se pare putin hazardata. Urmele care ar trebui sa ramana dupa noi toti erau si aceste 2 cladiri puse la punct care puteau sa constituie nuclee extraordinare pentru cultura in diverse forme.

D-ul Iosif Pop: Pun si eu 2 intrebari. Muzeul Emil Racovita si personalitatea Emil Racovita. El apartine Clujului, atat muzeul cat si omul si personalitatea lui. Muzeul este inchis, iar despre Emil Racovita vorbim doar cand trecem pe langa statuie. Sau ne mai uitam la o cladire sau institutie care ii poarta numele. Am putea face din personalitatile mari ale Clujului un subiect de culturalizare pentru cei multi ?.

D-ul Teisanu: Va multumim. Mai intai vom raspunde la intrebarea legata de Muzeul de Arta. Ceea ce sta in puterile noastre sa raspundem despre acest subiect este implicarea Muzeului in programul nostru cultural. Muzeul de Arta a fost unul dintre partenerii de baza al celui mai important proiect al nostru, Centrul European de Arta Contemporana. Am lucrat impreuna cu domnul Nastasa Kovacs care ne-a reprezentat si in timpul vizitei juriului Si noi ne-am dori ca acest muzeu sa aiba o soarta mai buna , dar nu putem vorbi mai multe in numele administratiei; din cate cunosc, nu e de competenta primariei si tine de Consiliul Judetean. Stiti dvs. domnule Stamatian mai multe?

D-ul Florin Stamatian: Primaria intr-adevar nu poate sa investeasca, fiind o proprietate privata. In ceea ce priveste programul care s-a creat, trebuie sa priviti totusi proiectul ca atare – Cluj Capitala Culturala nu inseamna doar cultura si arta. Au fost programe care au luat multe domenii de activitate, incepand de la brandul de universitate si de putere pentru tineret. Dar au fost preocupari. De exemplu, au fost discutii si se incearca ca Gara mica sa fie transformata intr-un centru, pavilion expozitional. In contextul actual, se poate discuta despre altfel de proiecte. Se poate gasi eventual un parteneriat public-privat sau altceva. Sunt probleme care la viitoarea asociatie, care deja nu mai reprezinta neaparat Clujul ca si administratie, ci reprezina intr-adevar comunitatea clujeana, sa isi canalizeze eforturile pentru a gasi solutii pentru asa ceva. Pentru asta e nevoie si de mult voluntariat.

D-ul Csoma Botond: In legatura cu situatia Continentalului, de mai multe ori am propus in Consiliul Local ca Primaria, Consiliul Local, Municipiul sa exercite dreptul de preemptiune. La un momen dat Primaria a avut aceasta posibilitate sa cumpere acea cladire, care pana la urma nu s-a achizitionat. Eu cred ca puteam face un centru cultural, sau mai multe chestii, sa se investeasca bani in cladirea Continental; si atunci aceasta, care este o cladire monumentala a Municipiului, nu ar fi ajuns in aceasta stare deplorabila in ziua de astazi. Si pe strada Horea, de exemplu, am avut posibilitatea sa cumparam cladirea Urania, am fi avut posibilitatea sa ne exercitam dreptul de preemptiune. Nu am facut acet lucru. Ca si autoritate, eu cred ca am fi putut sa facem mult mai mult. Si daca am avut titlu de Capitala a Culturii, pe termen lung Primaria ar fi putut sa utilizeze aceste cladiri in diferite feluri pentru realizarea proiectelor culturale, in interes public. Am renuntat la Urania, am renuntat si la Continental, si nu mai exista posibilitatea juridica in acest moment sa cumparam aceste cladiri.

D-ul Iosif Pop: Exista o hotarare de Consiliu Local ce permite Primariei sa repare si sa se indestuleze ulterior, daca cel care-i titular nu are cu ce plati. Cel putin asa am vazut eu. Poate va ganditi la o formula, pentru ca dintre toate ofertele pe care le-am avut, singura achizitie pe care a facut-o Primaria, este poarta de la intrare de sus de pe Cetatuie. Putin pentru ceea ce are ca si posibilitate baneasca Primaria, si pentru ceea ce are nevoie Clujul ca si imagine de cultura arhitecturala.

D-ul Teisanu: Nu este pierduta cauza Muzeului de Arta. Daca Continentalul este o proprietate privata, Muzeul de Arta inca nu este pierdut. Asta este o chestiune care din punctul meu de vedere poate fi solutionata cu sprijinul tuturor parlamentarilor care vor fi alesi in decembrie pentru ca este o achizitie la care Ministerul Culturii poate sa puna umarul in parteneriat cu Consiliul Judetean Cluj. Ambele institutii isi pot exercita dreptul de preetentiune si este un litigiu pe acea speta, dar sunt convins ca acel edificiu poate fi salvat acum, adica acum insemnand pe o agenda a tuturor parlamentarilor dar si a celor care vor ajunge la conducerea acestui minister.

D-ul Stefan Teisanu: In legatura cu Muzeul de Speologie, chiar ieri am avut o discutie, pe aceasta tema. Acolo exista un proces, nu exista acces permis si din cauza aceasta Muzeul este blocat. Eu personal am organizat acum 2 ani o expozitie cu exponatele de acolo. Cred ca trebuie totul valorificat insa ne impedicam in chestiuni administrative nesustinute in timp.

D-ul Iosif Pop: Cred ca nu e singura cladire pe care Clujul o poate dedica drept muzeu pentru o personalitate ca Emil Racovita. Indemnul ar fi sa gandeasca administratorii nostri care sunt in Consiliul Local, si sa fie un pic mai atasati de cauza Clujului, pentru ca in rest de aprobat P.U.D.-uri, P.U.Z:-uri si alte probleme de prezenta in CA (de cine e in Consiliul lui X si in Consiliul lui Y), aici sunt foarte activi. Or, 60 de subiecte se dezbat lunar cu ridicare de mana. Si atunci problemele importante ni se pare ca raman pe dinafara si doar in Consiliul Civic ele se reiau, pentru ca noi toti credem ca pana la urma vor obosi si consilierii si vor spune “hai sa facem si noi ceva”.

D-ul Ioan Sbarciu: Tot legat de Muzeul de Arta, eu fiind artist: 1. De ce nu se stie cine a castigat Muzeul de Arta? 2. Cum a putut sa castige muzeul de arata, atata vreme cat familia Banffy nu l-a revendicat… Si atunci cine sa-i plateasca si pentru ce?

D-ul Emanoil Tudose: Juridic povestea este foarte clara. Insa vin si eu cu o intrebare: Cum de legea permite Primariei si Consiliului Local sa vanda sute de spatii comerciale cu licitatie sau nelicitate, pe banii contribuabililor, si nu isi poate permite sa cumpere o cladire sau doua? Ce fel de lege e aceasta? Nu trebuie sa fie echivalență intr-o lege?

D-ul Florin Stamatian: Nu legea iti interzice sa cumperi.Iti interzice sa cumperi cand e in litigiu, poate ca eu o cumpar, iar pe urma tu vii si spui ca nu am cumparat-o de buna credinta. Deci atata timp cat cladirea este in litigiu nu se poate modifica statutul juridic.

D-ul Attila Laszlo: As dori sa felicit foarte sincer echipa care a lucrat la acest proiect. Trebuie sa va spun cateva lucruri insa. Clujul nu a fost nici macar pe lista scurta. Aceasta echipa a renuntat la sprijinul de lobby care i s-ar fi putut acorda. In ultima clipa am reusit ca lista scurta sa nu contina 3 localitati, ci 4. A fost inclusiv o comisie exceptionala a comisiei de cultura pe aceasta tema, tocmai pentru a evita surprizele. In domeniul culturii Senatul este forul decizional si sunt o serie de institutii in subordinea Senatului care au fost implicate in moderarea acestei decizii, si bineinteles si domnul vicepremier a avut partea grea a problemei. A doua problema este cea legata de naivitatea independentei unui for decizional la noi in tara. Pentru ca, odata cu schimbarea domnului Alexandrescu a venit o noua echipa cu alte interese si cu alte posibilitati de influenta, care pana la urma s-a ajuns la acest raport , 6-6. Intentionat am felicitat echipa, si consider ca este pacat ca aceasta munca sa fie irosita. La momentul respectiv cand colegii au iesit de la aceasta decizie, propunerea mea a fost: nu vom deveni capitala europeana culturala, haideti sa devenim Capitala culturala a Romaniei. Pentru ca nu ne impiedica nimeni, cu un astfel de proiect, prin implicarea celorlalti competitori, sa lansam un sir de evenimente din care sa profite comunitatea noastra si comunitatile de la noi din tara, bineinteles valorificand experienta si proiectul care a fost facut. Ceea ce tine de partea juridica: s-au facut foarte multe demersuri, mie imi pare foarte rau, ca la momentul respectiv nu am executat Continentalul, din cauza ca la vremea respectiva s-au acumulat o serie de datorii catre primaria Cluj. Dar legislatia nu ne-a permis ca sa o executam, pentru ca ministerul a avut drept de preentiune, a fost un proces extrem de anevoios pana s-ajungem in aceasta situatie. Iar in ceea ce priveste Muzeul, si eu am semne de intrebare, dar justitia a decis ca este vorba de o persoana care a avut in ingrijire pe unul din membrii familiei Banffy. Prima decizie se refera la un spatiu de vreo 200 si ceva de metri patrati, dupa care ne-am trezit ca marea majoritate a cladirii este solicitata in baza unui act despre care am mari semne de intrebare, dar aceasta este situatia. Atunci cand se va finaliza, vor trebui facute demersurile privind exercitarea dreptului de preemptiune de catre Minister. Daca nu doreste Ministerul atunci il poate transfera drepturile de preemptiune catre Autoritatea Locala, si lucrurile pot sa functioneze, insa din pacate acum nu suntem in aceasta situatie.

D-ul Iosif Pop: Multumim de explicatii. Mai este o solicitare. (Haideti sa ne prezentam totusi, sa se poata consemna.) Va rog.

D-ul Mihai Gotiu: Buna seara. Candidez din partea USR la Senat pe prima pozitie. Nu am avut ocazia sa ne implicam in deciziile care s-au luat pana acum, dar acest subiect, Cluj Capitala Culturala, ne-a interesat foarte mult, mai ales ca foarte multi dintre noi venim din zona societatii civile care a sprijinit acest proiect. Mai ales Primaria a preluat din energia societatii civile, si din acest punct de vedere Clujul nu a pierdut foarte mult, dimpotriva s-au clarificat niste directii pe viitor. Spre exemplu, aceasta dezvoltare a Somesului si proiectele culturale care sa-l valorifice este o ideea care a prins in societatea clujeana, si cred ca este o idee care se poate sprijini pentru a aduce dezvoltarea culturala a orasului ,din aceasta perspectiva , pe viitor. Am avut o discutie cu domnul Vlad Alexandrescu saptamana trecuta la Bucuresti legata de cateva initiative pe care domnia sa le-a initiat referitor la patrimoniul construit, tezele patrimoniului, codul patrimoniului, care este o solicitare a societatii civile din domeniu de foarte multi ani, si in sfarsit temele au fost puse in dezbatere in aceasta toamna si probabil vom avea in Parlament acest cod al Patrimoniului in discutie in legislatura urmatoare. De asemenea am discutat faptul ca Clujul are foarte multi operatori culturali independenti, pentru ca vorbim de cladiri de spatii; dar aceste spatii nu exista fara acesti operatori culturali independenti, si sunt in discutie statutul artistului, modalitati de rezidente culturale, modalitati de finantare a culturii, si in special a culturii ce a insemnat si inseamna foarte mult pentru Cluj in ultimele decenii. Aceasta este o perspectiva, o viziune pe care deja o discutam, si de asemenea o propunem. Domnul Vlad Alexandresu a si initiat-o, atata timp cat a fost ministru si este decis sa il dezvolte in continuare. Suntem oameni si intelegem acest fenomen. Si la Iasi este un inalt operator cultural care stie foarte multe despre ce inseamna acest lucru. Cred ca avem argumente care ar putea ajuta Clujul, chiar daca aparent a pierdut acest concurs de Capitala culturala europeana. Sa foloseasca toate aceste spatii culturale si toate ideile care au existat pentru a se dezvolta in viitor.

D-ul Iosif Pop: Multumim, concluziile daca se poate.

D-ul Petre Ungureanu:

• Societatea Civila apreciaza in mod deosebit prestatia grupului de lucru din Cluj
• Decizia Comisiei de Analiza o apreciem ca obiectiva , Timisoara a prezentat un proiect mai consistent , construit exact pe “obiectivele europene” ale competitiei si a stiut sa-si adapteze cu promptitudine proiectul , “recomandarilor” facute de juriu , pe parcursul “analizelor de etapa”
• Recomandam CONTINUAREA PROGRAMULUI PRIN CARE CLUJUL DORESTE SA DEVINA O CAPITALA CULTURALA A ROMANIEI . Ca obiective prioritare :
  • constructia CENTRULUI MULTICULTURAL : sediul Filarmonicii ,Sali multifunctionale de Congrese- Conferinte , Expozitii
  • propunem ca in echipa de lucru , sa fie cooptat un membru la C.C.L. pentru o legatura directa cu sugestiile Societatii Civile,
  • propunem un control permanent al modului in care Echipa va gestiona situatia financiara a proiectelor in curs si a celor viitoare (audit financiar anual)
• La capitolul Cultura solicitam ca Televiziunea Nationala sa reia difuzarea canalului “ROMANIA CULTURAL” si sa introduca un canal de “ISTORIE”,
• Clujul solicita Radiodifuziunii Romane difuzarea programului: ” ROMANIA MUZICALA ” si in zona CLUJULUI

D-l Iosif Pop: In Consiliul Civic obisnuim sa construim. Aceasta e atitudinea. Si daca dam un sfat, il dam cu toata deschiderea si in folosul cetatenilor. Aprecieri ,pentru munca ce s-a facut, ca sa fim un candidat cu potential si cu sanse. Continuam proiectul asa cum il sustine si administratia, si cred ca si asociatia. Cetateniii vor sa fie mai multa transparenta in programe si in cheltuirea banilor, si daca se poate sa ne lasati sa va sustinem mai indeaproape , asa cum zicea dl Ungureanu, pentru ca la un moment dat am avut senzatia ca va deranjam intreband ce faceti acolo si stiti bine ca a fost o discutie tensionata peste care am trecut. Finalmente, ne-am dat seama ca avem o realizare pe care o vom finaliza in urmatorii ani. Trecem la urmatorul punct.

D-ul Stefan Teisanu: Noi vrem sa ne retragem, va multumim pentru invitatie, si eu doresc sa multumesc partidelor politice care in acesti 6 ani ne-au sprijini impreuna cu societatea civila care s-a constituit. Am lucrat bine si cu reprezentantii P.S.D., si cu reprezentantii UDMR si cu reprezentantii P.N.L. Felul in care a colaborat politica cu acest proiect a fost un exemplu de bune practici. Va multumim.

Punctul 3. Dezbatere electorala cu candidatii jud.Cluj la Parlamentul Romaniei pe tema “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”

D-ul Iosif Pop: Rugamintea mea este ca, odata enuntata tema punctului 3, raspunsurile sa fie cat mai aplicate la tema, pentru a putea sti ce ganditi despre ceea ce noi socotim ca cetateni ca ii trebuie Clujului:

1. Solutii de limitare a intrarilor auto in Cluj,
2. Solutii pentru facilitarea intrarii turistilor in Cluj (Clujul nu are un loc unde sa parcheze autocarele, in afara de zona din fata Salii Sporturilor),
3. Solutii pentru traversarea rapida a orasului si pentru acces rapid in cartiere;
4. Sansa finantarii centurilor ocolitoare, dar si a legaturilor cu autostrada. Cand s-a lansat proiectul autostrada Transilvania, prima cerinta exprimata de vocea societatatii civile a fost aceea ca pentru accesul in/din Cluj sa avem o sosea rapida care sa faca legatura intre autostrada si oras, pentru ca autostrada se va face oricum-nevoia o va impinge spre realizare. Dar centura trebuie sa existe pentru ca altfel ne sufocam. Si daca gasiti alte solutii de traversare mai rapida a orasului si de degrevare a circulatiei in oras, va rugam sa ne spuneti. Daca iesim cu o gandire comuna, daca aderam la o solutie comuna, am putea sa o sustinem fie printr-un Prim-ministru sau prim viceprim-ministru sau poate prin toti cei alesi in Parlament. Dar de regula Parlamentul este la elaborat legi, nu la impartit bugete pe proiecte.

D-ul Csoma Botond: Domnule Pop si distinsi oaspeti, acest oras a avut proiectele facute intodeauna pe 50 de ani inainte. Dinstinsi domni in 1967, 1977, in 1988 au descris toate problemele, inclusiv la proiectele de executie din 88. In aceasta perioada de proiectare, prin planul de sistmatizare, o serie de elemente din el s-au construit. Studentii de anul 2 de la constructii care spun ca se poate face un tunel dedesubtul orasului pentru transportul auto de obicei pica. Cu toate acestea, cred ca sunt printre putinii cei care pe de-o parte au citit planul de mobilitate care a fost adoptat de Consiliu recent, 300 si ceva de pagini (2/3 e descrierea tehnica si nu ceea ce propune) si avem o serie de probleme prin necorelarea documentelor adoptate de Consiliu. Si aici studiile de circulatie in 4 etape, unde suntem la etapa 2 ,2 si ¼ si dezvoltarile nu au mai fost continuate: spre exemplu, strada Avram Iancu care nu este cu sens unic. PUD-ul nu prevede elementele propuse pe planul de mobilitate. A III-a problema este ca o buna parte din propunerile dansilor: axe alternative sud-nord, est si vest sunt perimate datorita deciziilor administrative gresite si nu mai pot fi facute. Ganditi-va la prelungirea strazii Cehoslovacia, care este continuarea de la podul Garibaldi intr-un sens sau altul sau proiectele propuse a nodului N, numarul 2, din care o parte exista si este propusa inca din anii 1976, 77. La ora actuala conditia oricarei negocieri a formarii unei majoritati parlamentare din partea noastra este conditionata de finalizarea, pe de o parte, a tuturor autostrazilor transilvanene pana in 2020. Cine nu se angajeaza sa nu conteze pe noi, pe langa celelalte probleme pentru ca suntem in 2016. Nu stim ce resurse vor sta la dispozitia noastra dupa 2020. Daca continuam tot asa cu dezvoltarile de infrastructura, atunci poate ca nu le vom avea. Cred ca sunt foarte clare propunerile, mai putin drumul expres de sub Somes. Cred ca este suficietnt de clar ce poate fi facut intr-un timp scurt si mediu si care sunt rezultatele acestor interventii. Dupa parerea mea, cred ca cel mai urgent lucru in aceasta clipa, si vor trebui facute demersuri , este axul de-a lungul caii ferate care trebuie continuat. Iar de 2 ori am pierdut termenul de depunere pentru punctul internodal de la aeroport, si batem pasul pe loc cu problema Garii mici, si a problemelor legate de autogari. Cred ca va trebui sa ne schimbam putin mentalitatea de administrare a acestui areal. Intentionat am spus areal pentru ca vrand, nevrand, e foarte adevarat, toata lumea se gandeste doar la zona lui adminstrativa. Nu mai exista asa ceva. Sunt localitati interconectate, fie ca vorbim de Floresti cu Cluj, Gilau cu Cluj, sau Floresti cu Baciu. Dar traim intr-un spatiu unde lumea s-a schimbat. Exista un trafic intre Floresti si Cluj mai mare decat intre Bucuresti si Ploiesti. Pe aceasta cale vreau sa multumesc domnilor care mi-au pus la dispozitie materialele la care au lucrat si le-au regasit in arhiva Consiliului Judetean. Va stau la dispozitie.

D-ul Iosif Pop: Multumim. Noi contam totusi ca separat de conditionari sa ajungeti si la fapte, pentru ca noi ,ca si cetateni, nu mai suportam amanari si justificari, si va marturisim ca ne este greu sa nu injuram atunci cand stam blocati in trafic.

D-ul Ovidiu Nistor: Buna ziua. Sunt candidat la Camera Deputatilor din partea partidului Uniunea Salvati Romania. Noi ne-am gandit la 6 proicte realizabile in term mediu si lung. Primul ar fi realizarea inelului sudic care va avea rolul de strada colectoare interna a orasului. Acest inel poate fi vazut si in noul P.U.G. O alta idee ar fi un tren urban regional, pe calea ferata, care sa conecteze toata zona metropolitana care sa mearga de la Radaia pana la Dej inclusiv, sa aiba diverse statii atat in localitatile adiacente Clujului cat si in interiorul orasului. Acest tren urban s-ar putea realiza pe infrastructura deja existenta si anume calea ferata, va conecta si aeroportul, avand traseu pe langa aeroport, va conecta si aeroportul de zona industriala; prevedem ca zona industriala din estul orasului se va dezvolta foarte mult si va sustine si parcurile industriale. Un alt aspect ar fi benzile dedicate transportului in comun, a carei dezvoltare a inceput pe toate arterele din oras. Ar mai fi un drum express: un fel de centura ocolitoare a Florestiului la nordul drumului european care ar decongestiona tot traficul Cluj-Floresti, Floresti-Cluj. Acest lucru ar putea face posibila si introducerea tramvaiului din Cluj pana in Floresti, prin decongestionarea arterei actuale, care ar fi al 5-lea proiect. Si ar mai fi coridoarele pietonale si cicliste din interiorul orasului.

D-ul Mihai Gotiu: Noi venim cu aceste propuneri, dar in acelasi timp asteptam si propunerile dumneavoastra pentru a le sustine. Noi ne-am saturat ca si Clujul sa fie ocolit si izolat pe harta Romaniei, nu stiu de ce, dar este o invidie fata de cum s-a dezvoltat la un moment dat, asta fiind si unul din motivele pentru care am intrat in politica. Eu am studiat inclusiv la Viena si promovat in societatea cvila conceptul de oras pentru oameni nu pentru masini, cu tot ce inseamna acest lucru. De aceea, legat de dezvoltarea orasului, vrem sa vedem si cum vedeti dumneavoastra lucrurile si pe viitor astfel de intalniri sa aiba loc nu doar in campania electorala.

D-ul Iosif Pop: Propunerile noastre sunt trimise la Primarie, sunt inregistrate, cam tot ce am colectat de 10-12 ani incoace, dar nu vrem sa le impunem, ci doar sa auzim cat de departe sau de aproape ne sunt ideile de cela ale administratiei si daca putem sustine sau nu putem sustine din punct de vedere civic anumite proiecte. Primaria a anuntat o consultare publica, cum sa tarifeze in centrul orasului astfel incat sa nu mai intre nimeni sau sa nu mai stea nimeni decat o ora, iar apoi sa plece sau sa plateasca o taxa majorata. Ar trebui si solutii alternative altele decat simpla tarifare – din punct devedere al circulatiei, al stocajelor, al eliminarii blocajelor si abia dupa aceea sa punem tarifele si apoi sa vedem cu banii ce vin din amplificarea tarifelor unde-i ducem. Caci, vorba domnului profesor, nu avem atatia bani sa cumparam atatea cladiri, desi am vandut multe. A fost o comisie aici la Primarie care 5 ani de zile a vandut cladiri ca intr-o competitie. Am obtinut 800-1200 euro/metrul patrat. Banii obtinuti s-au dus, dezvoltare nu am facut, iar acum ne plangem ca nu avem infrastructura. Iar odata cu depunerea acestor propuneri am cerut dezbatere publica. Ne-au promis in scris ca vor face dezbaterea publica. Atunci vom detalia solutiile care vin din societate dar si din mediul candidatilor politici pentru ca noi contam pe sprijinul parlamentarilor.

D-ul Mihai Gotiu: Legat de ceea ce spuneti dvs., eu insumi, inclusiv la Viena, in perioada in care eram acolo, testam solutii provizorii de obicei pe 6 luni,sa vedem cum functioneaza.Iar dupa 6 luni se ia o decizie, se face o consultare publica si in functie de rezultatele date de aceasta perioada noua se iau noi decizii.

D-ul Alexandru Cordos: Buna seara! Sunt candidat la Senatul Romaniei din partea P.R.U. As vrea sa va salut si sa apreciez efortul pe care de multi ani Consiliul Civic Local il face in atragerea opiniei publice locale si nu numai. Sigur ati pus si dvs. intrebarea, eu m-as fi asteptat sa fie prezent cel putin un reprezentant al Primariei Municipiului Cluj-Napoca, al celorlalte primarii, cel putin reprezentanti ai comunelor invecinate, pentru ca este vorba despre una din problemele mari care pana la urma intr-o forma sau alta ne afecteaza – problema traficului. Sunt foarte multe propuneri, inclusiv cele ale colegilor de la USR care deja exista. Legislatia este din nou suficienta in acest domeniu, atat nationala, cat si europeana sau chiar si locala. Intrebarea majora este daca avem sau nu vointa politica sa facem aceste lucruri. Pana la urma, vrem,nu vrem, suntem oameni, si reprezenam oameni care, sub o forma sau alta, au aceste nevoi. Avem un plan urbanistic general care s-a facut relativ recent, s-a modificat. Mai are inca unele probleme. Acum, ne punem problema ca nu sunt cuprinse toate solutiile pentru zona metropolitana. Asta este o decizie a Consiliilor Locale din zona metropolitana, iar noi nu mai putem facem nimic.

D-ul Iosif Pop: Daca exista aceste proiecte, decizia politica este cea care da sansa realizarii lor. Pentru ca nici municipiul, nici orasul, nici judetul, nu are acel excedent de bani. Banii se duc la Bucuresti si se intorc dupa cum ii impart cei care sunt la putere. Aici este si scopul dezbaterii noastre.

D-ul Alexandru Cordos: Exact acest lucru doresc sa va spun si eu si va dau dreptate. Pentru ca atat timp cat se cheltuiesc sume enorme, putem sa sarim de cealalta parte a finantarii. Cand a fost ultima dezbatere locala reala si corecta cu parlamentarii pentru sustinerea unor proiecte majore? De acum 6 ani? Dvs. Consiliul Civic Local sunteti singurii care ati facut aceste dezbateri serioase. Si mai doresc sa va intreb ceva. Cand vom reusi sa clarificam cine poate rezolva problemele din zona metropolitana? Noi parlamentarii? Municipiul Cluj-Napoca? Cand vom lamuri aceasta problema? Nu exista inca niciun proiect serios, mare pe aceasta zona, desi se puteau atrage multe fonduri. Nu s-a putut rezolva proiectul Centrul Integrat de deseuri de ani de zile in Cluj. Vrem sa facem ce anume – e bine ca vrem, dar nu noi am fost cei care nu am stiut sa gestionam. Bani au fost multi,acolo la Consiliul Judetean penru acel proiect. Unde sunt? Acum nu sunt nici banii, nici proiectul. Nu am putut termina nici acel terminal – o legatura intre aeroport si zona de transport feroviar, sustinut de toti parlamentarii. As veni cu cateva sugestii: Prelungirea centurii Valcele-Apahida – cel putin eu si domnul senator Nicoara si inca cativa , am facut foarte multe demersuri, lobby peste posibilitatile noastre de parlamentari, si nu s-a reusit. Este totul intr-o faza de proiect de decongestionare a traficului care nu ar mai trece prin Turda pentru ca efectiv darama casele. O centra ocolitoare ar fi binevenita. Dar noi continuam tot cu drumul national in loc sa prelungim 7 km si sa finalizam cu asta. S-a incercat prelungirea impreuna cu R.A.T.U.C. spre Apahida, spre Feleacu, spre Floresti, dar e insuficient. De ce nu s-a incercat si acest proiect, cu tramvaiul? Tot ce s-a facut cu el a fost foarte bine. Si s-au facut lucruri foarte bune in municipiul Cluj-Napoca. Din pacate cred ca cei care vor fi noi in Parlament daca vor dori ca impreuna cu administratia (liderul fiind pana la urma Muncipiul Cluj-Napoca) prin anumite parghii vor reusi: prin legea bugetului de stat, si v-as ruga sa o luati in consideratie in noul buget. Este un lucru realizabil, cu o anumita suma, desigur care sa cuprinda sustinerea proiectelor din zona metropolitana, daca este o vointa politica.

D-ul Iosif Pop: Societatea civila clujeana dezbate, cere si va mandateaza. Sa nu considerati ca faceti un lobby pro-domo .

D-ul Narcis Somesfalean: Buna seara! Sunt cetatean al municipiului Cluj-Napoca si candidez pentru Camera Deputatilor din partea Partidului Romania Unita. Vreau sa multumesc CCL pentru aceasta invitatie pentru care ma simt onorat si as dori sa amintesc ca in trecut m-am mai implicat personal intr-un proiect , in 2002. Am venit cu o idee de a amenaja albia raului Somes, cu destinatia de alee pietonala si pentru biciclisti si sunt bucuros ca astazi acest proiect este finalizat. Astazi as dori sa punctez 3 elemente principale. Primul este legat de transportul in Cluj-Napoca, al II-lea: pozitia municipiului si a judetului Cluj in regiunea de N-V, si al treilea element la care as dori sa fac referire este partea de finantare cu ajutorul careia aceste proiecte pot fi puse in practica. La primul proiect, la nivelul municipiului Cluj-Napoca am identificat cateva elemente si anume: delimitarea si localizarea unor cartiere pe prioritati de transport public; aici as dori fac referire la cartierele cu rezidenti sezonieri: studentii care populeaza municipiul cu cate zeci de mii de autovehicule in fiecare an. Aici as veni cu propunerea de a realiza linii de maxi taxi intre diversele locatii-domiciul acestora si facultatile din Municipiu. De asemenea, reorganizarea centrului Cluj-Napoca cu autovehicule ecologice. In centrul Clujului se gasesc multe institutii care sunt vizitate zilnic (Tribunalul, Finantele si alte institutii) unde transportul ar putea fi asigurat prin anumite vehicule care sa circule in Centru. In ceea ce priveste punctul 3- interconectarea zonei metropolitane Floresti-Apahida cu vehicole de transport cu mare capacitate in perspectiva dezvoltarii acestor zone si al cresterii numarului de pasageri anuali. Toate aceste proiecte vor fi realizate in etape astfel sa nu puna la incercare adaptabilitatea cetatenilor. Al II-lea aspect, la nivelul judetului Cluj si a zonei metropolitane doresc sa reamintesc ca toata zona de N-V a tarii a fost scoasa din reteaua prioritara C.O.R, si anume programul TEN-T.Aceasta retea asigura interconectivitatea tuturor zonelor metropolitane la nivel european In calitate de viitori parlamentari este de datoria noastra sa asiguram reintroducerea la nivelul Comisiei Europene a masterplanului pe termen scurt, mediu si lung, si anume reintroducerea zonei de Nord-Vest in acest masterplan. As dori sa trec la ultimul punct: exista 2 posibilitati de finantare. Primul prin programul TEN-T, al doilea este programul POS-T. In functie de directiile lor de finante, putem gasi solutii pentru judetul Cluj, dar si pentru regiunea N-V care ar fi un sprijin pentru noi in relansarea masterplanului pe termen mediu si lung. Si, in ultima instanta, avem posibilitati de finantare si de la Banca Europeana de Constructii.

D-ul Marius Nicoara: Multumesc pentru invitatie. Am ascultat cu mare interes tot ceea ce s-a spus pana acum. Poate ca nu toata lumea intelege care este rolul nostru si puterea unui parlamentar. Aici amintea si d-ul Cordos de presiunile pe care le-am facut in Parlament prin interpelari si alte mijloace legale disponibile, de lobby-ul facut impreuna penru a lega autostrada de centra Valcele prin construirea a 7 kilometri. La ultima interpelare ni s-a raspuns de catre Guvern ca va fi inclusa in bugetul de finantare pentru anul viitor. Au fost anumite chestiuni care s-au discutat pe care Primaria le face. S-a facut referire la zona metropolitana care nu este neaparat doar Cluj-Floresti, ci e mult mai larga. Guvernul este cel care are toate parghiile necesare, si daca suntem in echipa guvernamentala sigur putem sa facem presiuni de lobby cu sanse mai mari de succes, in sensul firesc ca nu le facem pentru noi, ci pentru cetatenii care ne-au votat. Referitor la Primarie, as aminti proiectele sale de parkinguri: Primaverii nr. 8, Mogosoaia 7, in Hasdeu, parking subteran in zona Catedralei Greco-Catolice, la Albac-Azuga, Trotusului, Liviu Rebreanu, Baita, Alverna, Padis, in diverse faze. A mai in ultimul timp peste 1500 de locuri de parcare. Pe parte de trafic, s-au facut aici in sedinta propuneri foarte pertinente pe care Primaria le are in studiu. De exemplu, realizarea unei benzi dedicata circulatiei mijloacelor transportului in comun pe Bulevardul 21 Decembrie. Este in curs de finalizare si lucrarea pentru cele 237 de locuri de parcare de pe strada Navodari si multe altele de care Primaria se ocupa, dar dureaza.

Referitor la centura ocolitoare am constatat ca nu multi stiu ca exista in masterplanul general elaborat de Ministerul Transportului si aprobat de Guvern si trimis Comisiei Europene, o centura care se numeste TransRegio Feleac sau ED35. Are o lungime totala de 38,3 km si un cost estimat la 126,3 de milioane de euro si se realizeaza pe niste etape, pe niste centuri. E mai important sa spun ca noi ca si parlamentari putem sa ne angajam sa facem lobby pentru astfel de proiecte, proiecte cu finantare europeana mai ales sau pentru alte idei: pana cand se va face exproprierea pe Buna Ziua, sa se faca un singur sens si cu un sens giratoriu pe Calea Turzii in dreptul strazii Mihai Romanul. Si cred ca ar fluidiza traficul. Eu cred ca se poate veni cu astfel de propuneri intrucat Primaria tine cont de ele si le ia in studiu.

D-ul Zoltan Coraian: Buna ziua. Sunt directorul general al Asociatiei de dezvoltare intercomunitara zona metropolitana Cluj. Am observat ca agream cu toti aceleasi solutii. Problema este fezabilitatea lor si punerea in practica. As discuta mai intai de vestita centura metropolitana InterRegio Feleac de 38,3 km – am reusit pe ultima suta de metri si prin lobby-ul actualilor parlamentati, sa introducem acest proiect in Masterplanul general de transport al Romaniei si in lista de finantare pentru Programul Operational de Investitii Majore. Proiectul era impartit in 2 faze, in planul Guvernului. O faza este portiunea dintre nodul de autostrada de la Gilau pana la intersectia de la Cora, si faza a doua era.

De la Cora la Centura Clujului. Ca atare am cautat solutii sa putem demara proiectul mai repede. Prioritizarea proiectului pentru 2016-2017 este rezultatul muncii Primariei si a parlamentarilor de Cluj. Blocajul implementarii sale la momentul actual revine desfintarii C.N.A.D.N.R. si noua companie de investitii care a inlocuit-o, prin Hotarare de Guvern, nu putea sa genereze proiecte de investitii noi si ar fi intarziat proiectul cu 3-4 ani, ceea ce pentru Cluj este inadmisibil. Ca atare, am cautat solutii pentru a demara proiectul mai repede si am reusit sa initiem alte 2 hotarari de Guvern si sa le trecem prin Parlamentul Romaniei. 1. Mandatarea CNADNR de a porni anumite proiecte de investitii 2. Autoritatile locale pot face studiul de fezabilitate si proiectele tehnice care vor fi predate CNADNR-ului sau noii companii de investitii rutiere sa le puna in practica.

D-ul Emanoil Tudose: D-ule Director, am nevoie de o precizare: Cum considerati dvs. ideea acestei centuri metropolitane care, de la Cora pana in Manastur in capat, se suprapune pe circulatia majora a orasului: care leaga cartierul Manastur de cartierul Grigorescu.

D-ul Iosif Pop: Adaug si eu o intrebare: Despre centura de Sud uitati sa ne spuneti cate ceva ?.

D-ul Zoltan Coraian: Practic aceasta centura porneste din Gilau pana la intersectia Cora; al doilea segment va fi in Floresti inzona Uzinei actuale de apa, unde trece printr-un viaduct de 1 km peste uzina de apa si peste soseaua nationala fara sa se intersecteze cu UTM-ul (?)

D-ul Emanoil Tudose: La vremea respectiva noi, societatea civila am protestat vehement si la aceasta lucrare nu s-a primit avizul de mediu pentru ca a traversa un canal de apa pe un pod pe care circula diverse autovehicole care transporta si cisterne cu chimicale reprezinta un real pericol pentru rezerva strategica de apa a Clujului. Ulterior, nu stiu cum, s-a aprobat acest proiect. Vreau raspunsuri tehnice cu toate avizele pentru aceste aprobari. Tot CNADR a bagat Clujul in cofa facand traseul intre Cluj si Muntii Apuseni, lasand descoperita toata Campia de Vest a Transilvaniei in legatura cu autostrada: Gherla,Dej s.a.m.d. fara sa ne intrebe si pe noi, pe clujeni. Iarasi: cum poate fi implementat studiu de mobilitate urbana aprobat la 3 ani de la aprobarea P.U.G.-ului. ?

D-ul Coraian: In ceea ce priveste P.U.G.-ul la corelarea dintre P.U.G. si P.N.U.D. ,pe modelul de dezvoltare urbana durabila, in contextul programului de mobilitate urbana. am avut discutii la nivelul Agentiei de Dezvoltare Regionala: legislatia prevede acum ca PUG-ul trebuie sa se caleze pe P.N.U.D. si C.S.I.D.U., dar in momentul aprobarii P.U.G.-urilor majoritatii municipiilor resedinta de judet, aceasta prevedere nu exista, nu exista P.N.U.D. si strategii integrate la nivel national, doar strategii la nivelul municipiilor resedinta de judet.

D-ul Emanoi Tudose: Exista legea cu strategia, obligatia sa supervizezi strategia si obligativitatea studiului de circulatie avizat si aprobat de COR ?

D-ul Zoltan Coraian: Studiul de circulatie nu este acelasi lucru cu strategia de mobilitate. Noi incercam sa gasim solutii pentru a le aplica impreuna cu dvs.

Centura ocolitoare de la Valcele de 16 km se va face. Pana acum autorizatiile de constructie, certificatul de urbanism au fost refuzate de Consiliul Local din Tureni, fiindca proiectantul nu a tinut cont de P.U.G.-ul comunei Tureni. Pe de alta parte, legislatia Achizitiilor Publice in care un proiect din Buzau castiga prin premiul cel mai mic si am stat 2 ani de zile pe un simplu proiect ca asa a fost castigat prin legea respectiva. Acum este autorizatie de constructie si in primavara ne vom apuca de lucrarea respectiva, speram prin C.N.A.D.N.R.

D-ul Iosif Pop: In planul de mobilitate, intr-adevar, multe solutii sunt date bune, dar nu sunt conforme cu P.U.G.-ul.

D-ul Petre Ungureanu:

Societatea Civila solicita ca viitorii Parlamentari, indiferent de programele proprii ale partidelor, sa actioneze ca o echipa dedicata obiectivelor CLUJULUI: in mod deosebit acolo unde este necesara sustinerea Administratiei Centrale :

• infrastructura care sa lege Clujul de Proiectele Nationale de Autostrazi
• infrastructura de Cai Ferate magistrala Bucuresti Brasov Cluj Oradea
• promovarea unui articol de lege , care sa ofere judetelor cu o contributie substantiala la BUGETUL tarii , un procent proportional cu contributia acestora la BUGET

D-ul Vasile Mitrea: Foarte multe din problemele discutate aici sunt existente deja in documentatiile din 1965, inclusiv prima centura ocolitoare a fost prevazuta de atunci. Din pacate, administratiile urmatoare nu avut in vedere acest lucru.Pana in 1989 se putea descurca si fara aceasta ocolitoare. In momentul de fata cand avem 516 de masini ca densitate, depasind norma de 300, problema a deveit deja foarte acuta. Era normal ca in cei peste 20 ani de dupa 1989, Clujul sa isi clarifice care este pozitia sa in sistemul teritorial national, in reteauade orase nationale si daca se putea si pe plan international. In momentul de fata Clujul nu are o vocatie, deci nu se stie, inclusiv din Planul Urbanistic General, cam ce loc am vrea noi sa ocupam din punct de vedere cultural, administrativ, industrial s.a.m.d. Aceasta lipsa de tinta pe o perioada de 20 de ani, nu poate decat sa duca la dezavantaje, se pierd an de an tot felu lde atuuri. La un moment dat se punea problema unei nise pentru Cluj. Eu cred ca nu ar trebui sa se puna problema unei nise, ci sa fie o gandire la nivel regional si national. Plecand mai departe de la aceasta problema, as aminti ca zona metropolitana propusa este un proiect de o mare modestie. Ce inseamna o arie metropolitana? O arie metropolitana tine sema de niste interese a unei zone care trebuie sa se dezvolte pe baza carora se alcatuieste aceasta arie metropolitana. Noi am ce am facut? Noi am adunat 19 comune care fac parte din vecinatatea Clujului fara sa ne gandim care este relatia noastra cu Apusenii, cu Somesul, care e relatia noastra cu orasele din vecinatate. Mai devreme sau mai tarziu daca acest municipiu nu isi gaseste niste parteneri care sa il ajute sa depaseasca aceste momente dificile, va pierde pe termen lung. Aceasta lipsa de vocatie mi se pare unul dintre defectele dezvoltarii Clujului. D-ul Primar a comandat o strategie la nivelul Universitatii Babes-Bolyai care a venit cu 23 de proiecte, fiecare vroia ceva: Unul dorea sa se faca un oras al biciclistilor, unul pleda doar pentru un oras al culturii si tot asa, pentru alte nise. Cum s-a putut comanda aceasta strategie si care a fost avizata dupa aprobarea P.U.G.-ului? Cum poate administratia sa coreleze P.U.G.-ul cu ce prevedere aceasta strategie? Am recomandat Primariei sa infiinteze un colectiv destrategie urbana independent politic care sa urmareasca prevedrile P.U.G.-ului, precum si ceea ce se intampla la nivel national si international. Si sa se remedieze directiile care sunt gresite – pentru acest lucru ar fi trebuit sa fie si asa numitul city manager. Care e echipa care a facut treaba aceea, iar aici societatea civila trebuie sa fie mai ferma, politicul – angrenat mai ferm iar dezbaterile pe care le face Consiliul Civic Local sa fie mai dese si cu ecou si in presa, nu doar la primarie, care le pune in dosar si uita de ele.

D-ul Iosif Pop: am bifat 2 lucrari cerute dupa ce s-a facut P.U.G.-ul, si cu atat am ramas. Strategia si mobilitatea urbana sunt 2 bife pe care nu le mai urmareste inca nimeni. Dar le-am votat in Consiliu si suntem mandri ca le avem, dar deocamdata atat.

D-ul Csoma Botond: Ar trebui sa ne axam pe realizarea acestor investitii, pentru ca planuri avem si la nivelul municipiului si la nivel judetean . De 10 ani de cand sunt eu consilier local tot discutam de aceasta autostrada urbana sudica ocolitoare si nu s-a realizat. Tot de 10 ani discutam despre Filarmonica, de un parteneriat public-privat care inca nu s-a realizat. Eu am propus de mai multe ori sa luam un credit cum am luat si pentru Sala Polivalenta, pentru ca am vrut sa fim capitala culturala europeana, nu am putut. Dar acum a zis d-ul senator: vrem sa fim capitala culturala a Romaniei. Atunci municipiul ar avea nevoie de o Sala pentru concerte la Filarmonica la standarde europene. Noi ca parlamentari avem mijloace limitate, Guvernul este cel care aloca bugetul, dar as dori sa punctez cateva lucruri: despre majorarea tarifelor la parcarile din centru e gresit sa spunem ca nu facem aceasta majorare pana cand nu avem parkinguri alternative. Cred ca o alternativa ar fi utilizarea transportului public in comun, nu neaparat masina pentru toti cei care vor sa vina in centru. Totusi nu in toate zonele Clujului, dar totusi in foarte multe dintre ele transportul public este destul de dezvoltat. Este o alternativa cel putin pana la finalizarea actualelor parkinguri aflate in constructie, cum este cel din zona Catedralei Greco-Catolice. In privinta prioritizarii acestor investitii, cel mai important pentru Cluj pentru ca traficul sa nu se blocheze de tot ar fi aceasta centura ocolitoare sudica. Atunci daca cineva vrea sa ajunga din Manastur in Marasti, de exemplu, nu trebuie sa treaca prin centrul orasului. Nu se poate amenaja o zona exclusiv pietonala in centru pentru ca o mare parte din trafic trece prin centru.

D-ul Iosif Pop: Credeti ca daca centura ocolitoare va fi pusa in folosinta, centrul se va degreva?

D-ul Csoma Botond: Nu , nu cred. O parte (doar) se va degreva.

D-ul Iosif Pop: Cat timp ar trebui ca la intrarea dinspre Oradea sa se faca o platforma betonata pentru 1000 de masini? Ce tarif sa pui acolo ca sa il determini pe om sa isi lase masina acolo, care vine din localitati precum Zalau?

D-ul Csoma Botond: Nu exista finantare.

D-ul Iosif Pop: Primaria Cluj a beneficiat de foarte multe finantari, nu a avut restrictii.

D-ul Iosif Pop: In Consiliul Local ar trebui sa discutati hotarari simple si practice pentru nevoile orasului.

D-ul Csoma Botond: Centura Sudica si parkingurile sunt 2 proiecte care se vor corela.

D-ul Iosif Pop: Cu parkingurile construite in zona istorica si centrala nu facem altceva decat sa aducem oameni si masinile lor in centrul Clujului.

D-ul Csoma Botond: Lipsa de finantare nu a fost singura problema. In multe zone avem probleme juridice, unde situatia este incerta si din aceasta cauza nu am putut proceda. Retrocedarile sunt o problema reala, precum in cazul Palatului Banffy de care ati amintit. Sunt foarte multe terenuri in litigiu unde nu se poate investi.

D-l Iosif Pop: Primaria vrea donatii (de terenuri pentru parcari,pentru strazi, etc.),aproape la fiecare aprobare de constructie. Sunt de acord sa ofer, dar comunitatea ce facedin banul public dat CL?

D-ul Csoma Botond: Sunt cerute pentru interes public nu pentru interesul Consiliului Local. In Occident, daca un investitor propune un proiect, Primaria spune ok, dar poi sa faci si un parc, o gradinita, care sa satisfaca interesul public.

De ce credeti ca prin centura sudica nu s-ar diminua traficul, daca puteti sa prezentati argumente in acest sens.

D-ul Iosif Pop: Pentru ca legatura cu centura din centrul orasului nu este rezolvata de niciun fel.

D-ul Csoma Botond: Legatura nu este pentru a ajunge in Centru, ci pentru a ajung din Manastur in Marasti si din Gheorgheni in Zorilor.

D-ul Pop: De acord. Dar solutia pentru cel care intra in Cluj, centura nu ajuta, pentru ca tot vor trebui sa vina in centru sa parcheze, unde au un serviciu sau o problema administrativa de rezolvat.

D-ul Csoma Botond: De aceea exista transportul public, Domnule Pop.

D-ul Pop: Dati-i platforma sa parcheze gratuit la marginea Clujului pentru a nu-si aduce masina in centrul Clujului si atunci va folosi transportul public.

D-ul Nicoara: Intradevar centura este de traversare a orasului si nu de acces in centru, dar in seama Municipalitatii cade sarcina realizarii bretelelor care vor asigura legarea cartierelor de centura. Sa se rezolve astfel de bretele. Apoi se pot face descarcari si parkinguri in acele zone. Primaria are si un teren acolo la intrarea in Cluj destul de mare unde se poate face o astfel de experienta. Ceea ce e important pentru viitorii parlamentari: avem un proiect de hotarare de guvern legat de internodal in care statia CFR se leaga cu aeroportul, in care transportul de marfuri si chiar si de oameni va fi spectaculos. Din nefericire CNADR este cu Clujul, dar CFR-ul nu mai este cu Clujul. Pozitia pe care ministerul o are este nefavorabila dezvoltarii si ca si parlamentari veti avea obligatia sa va luptati alaturi de mine pentru ca sa realizam acest lucru.

D-l Marcel Duda: Buna ziua, sunt de la partidul Alianta Noastra Romania, cred ca s-ar putea imbunatati circulatia. Sensurile giratorii sunt foarte utile si ar trebui inmultite. Apoi, semaforizarea de asemenea lasa de dorit. De multe ori pornesti de pe un loc, iar cand ajungi la semafor e deja rosu. Apoi, cu totii stim ca in marile orase europene, mergem pama in centru si avem unde parca, sunt parkinguri subterane. Si la noi, de exemplu in piata Mihai Viteazul de ce nu s-ar face un parking subteran cu 3 nivele.

D-ul Zoltan Coraian: Aici ar trebui sa vorbim de problemele legislative de care ne lovim. As aminti 3 proble mari pe care nu le putem reforma la nivelul Clujului si cu care ar trebui sa lucreze in continuare parlamentarii: 1. Managementul Corporatist la nivelul companiilor de stat: CNADNR si mai ales CFR. Ministerul ne spune ca nu are niciun fel de parghie de actiune asurpra CFR e in subordinea sa, dar este independenta. Aceasta este o problema care tine de legislatia nationala. Daca secretarul de Stat incearca sa demareze o actiune de schimbare in cadrul CFR, poate fi sanctionat. 2. Zona metropolitana Cluj: legislativ zona metropolitana exista, insa in fapt fiecare U.A.T. Este independent.Daca Consiliul Local din municipiul meu nu vrea sa ia in considerare strategiile sau propunerile dintr-un plan de comunicare sau strategie integrata, este decizia lui si are dreptul sa facaacest lucru. Nicio lege nu-l obliga sa se incadreze intr-o strategie mai mare. 3. Legea Achizitiilor Publice care produce intarzieri: niciodata administratia pe legislatia actuala nu va putea tine pasul cu investitiile private si cu necesitatea de dezvoltare, la nivelul cererii de locuinte s.a.m.d. Clujul este practic blocat pe dezvoltarea infrastructurii regionale. 2 autoturisme la noi ocupa spatiu cat un autobuz care transporta 150 de calatori.

D-ul Iosif Pop: Ati subliniat si ati punctat bine cateva probleme legislative majore.

D-ul Stamatian: Tot ce pot face eu, nefiind specialist in probleme de circulatie, ci in domeniul sanatatii, este sa adun impreuna toti parlamentarii de Cluj si sa sustinem cauza zonei metropolitane a Clujului. Sa ma duc sa incerc sa ameliorez legea invatamantului valabila, transmisibila de la o generatie la alta. In privina transporturilor. Va dau o veste buna: in prima sedinta de anul viitorul a Consiliului Local se va aproba cofinantarea din partea Primariei a punctului nodal de la aeroport. Exista proiectul, dar termenul de depunere este undeva in februarie. Si de aici incolo, asa cum a spus d-ul Nicoara, trebuie urmarit ca toae lucrurile sa mearga inante.

D-ul Iosif Pop: Tema sensurilor giratorii si a sensurilor unice e caduca. Acum 10 ani era o tema valabila.

D-na Craciun Adina: O sosea pe Somes de la Podul Garibaldi pana la iesirea din Apahida. O parte pe pamant, o parte suspendat.

Ce s-a realizat de pe Feleac ca a facut 4 poduri si apoi a intrat in pamant?

D-ul Mircea Giurgiu: Drumurile judetene sunt foarte importante. De exemplu, de la Cluj la Baisoara se ajunge foarte greu. Consiliul Judetean promite ca va lua masuri, dar deocamdata nu exista o circulatie fluidizata. La fel si cu drumul de la Cluj la Manastirea Muntele Rece. E mai departe de Cluj, e drept, dar si acei oameni au dreptul ca atunci cand au nevoie sa poata circula. Parlamentul poate sa ajute sa aduca puncte pentru judet, sa gasim fonduri impreuna fiindca e nevoie de implicare si de sprijin pentru toti locuitorii din judetul Cluj.

D-ul Pop: Multumim. O concluzie de la D-ul Zamfir, arhitect.

D-ul Mihai Gotiu: Daca voi ajunge in Parlament voi sustine motivele pentru care trebuie facute aceste investitii pentru ca exista indicatori: la nivelul Vienei fiecare km de bicicleta se calculeaza, se economiseste si bugetul de sanatate. Pot arata in Parlament aceste calcule, precum si legile din Franta unde tocmai s-au introdus faptul ca oamenii sunt platiti sa mearga cu bicicleta la serviciu. Sa aratam de ce aceste costuri care aparent sunt mari, de fapt se justifica pentru ca se fac economii la bugetul de sanatate, la diferite alte bugete. Vorbeam de planul de mobilitate: aici este schimbarea de paradigma: nu ne mai gandim cum ajungem cu masina dintr-o parte in alta a orasului, ci cum ajunge un om dintr-o parte in alta a orasului- cum e mai economic, cum ajunge mai rapid s.a.m.d. Asta se poate face in Parlament si se poate face lobby pentru asa ceva sase justifice toate aceste investitii.

D-ul Pop: Si mai puteti face ceva, sa chemati Guvernul la raport.

D-ul Romulus Zamfir: Cred ca suntem cu totii satui de pareri. De ani de zile urmarim acest final al manageriatului. Manageriatul e o responsabilitate care trebuie sa puna capat la toate domeniile. In momentul in care doresti sa faci, e important in primul rand ca tu sa urmaresti acel ceva pana la capat, sa ai grija sa nu se schimbe legislativul unui anumit obiecitiv. A 2 a parte a manageriatului inseamna ca daca reusesti sa faci acest lucru, atunci ai puteasa sa propui city manageri. Populatia noastra nu este la nivelul unui city manager pentru ca acela are drept de veto. Adica el nu poate fi contestat. La noi, oamenii nu fac diferenta intre instructie si cultura. Poti sa ai cultura si sa nu ai instructie si invers. La noi ele sunt confundate sau bagate in aceeasi oala. Din cauza asta pot sa va spun, unele rezultate: sensul giratoriu dintre Buna Ziua si Calea Turzii este subdimensionat, din start facut prost. In 30 de ani nu s-a intamplat ca o coada de masini sa ajunga pana sus acolo la benzinarie. Deci in loc sa facem mai bine, facand sensul giratoriu prea mic la trafic, de fapt l-am blocat. Asta e doar un exemplu si stiu foarte multe cazuri. Aeroportul: s-a cerut acum 10 ani dublarea intrarii la aeroport printr-o modernizare. Toata banda urma sa intre pe actuala portiune care duce la Gherla. In timp, odata cu construirea autostrazii, pentru siguranta aterizarilor, banda ori va fi inchisa, nefolosita, ora va fi sparta. In strainatate se lase o pauza de 2-3 saptamani intre lucrari. Daca ai facut o greseala, ii platesti si pe urmatorii investitori. La noi, spun ca o lucrare dureaza 2 ani si de fapt dureaza 10, 8 luni in loc de 2.

D-ul Iosif Pop: O concluzie gospodareasca si economica. Clujul, cu toata forta lui economica, cu toate impozitele pe care le aduna, nu este in masura sa se autofinanteze. Chiar daca i-ar ramane toti banii nu este in masura sase autofinanteze incat sa-si permita investitii majore. Si ne-a demonstrat ziele trecute, chiar Primul Ministru, dar si altii, ca cifrele nu se potrivesc inca. Daca ai o sustinere economica puternica, poti sa ajungi la faza in care metropola cu zona (orasul nu poate duce totul singur fara sustinerea zonei) poti sa gandesti pete 30 de ani, ca ajungi sa-ti faci investitiile pe forta ta. Apropo de ce sustine UDMR ca toti banii sa ne ramana aici: iata ca in Secuime raman foarte multi bani si nu se descurca pentru ca in momentul in care nu stii sau nu poti sa gestionezi situatia, esuezi. In conditile acestea, privind din zona strict economica si gospodareasca, un suport din bugetul central trebuie sa fie sustinut de toti parlamentarii de asa natura incat obiective mari de infrastructura (despre care nu s-a discutat decat intr-o anume masura) sa poata fi edificate pana prin 2020-2021. Dar astazi in Cluj, daca vrei sa circuli la o ora de varf pe la 9.30, iti trebuie cel putin 3 ceasuri din Floresti pana la Someseni. Asta nu se numeste de niciun fel administratie buna. O solutie ar fi o sosea rapida peste Somes, pe care o ridici la 40-50 de metri asa cum au facut japonezii la Tokyo: au ridicat circulatia deasupra orasului si au scapat si de zgomot si de poluare si de ingramadeala.

Indemnul nostru este: haideti cand se va organiza dezbaterea publica din partea Primariei sa punem pe masa idei sa iasa un studiu de buna calitate si dupa aceea sa vorbim de proiecte. Pentru ca noi vorbim acum de dorinte de a iesi dintr-un impas. Ele au o anumita tehnologie pentru a finaliza tot ce am discutat, pentru a merge impreuna.

Secretariatul CCL

PROCES VERBAL

20 OCTOMBRIE 2016

Incheiat azi, 20 octombrie 2016, cu ocazia sedintei lunare a CCL.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-ul Radu Adrian Mlesnita, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Informarea membrilor CCL cu privire la hotararile adoptate de CL in ultima luna. Prezinta: Alexandra Cotae – Secretariatul CCL.
2. Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.
3. Diverse: Continutul cererii adresate CL si Primarului privind numirea Managerului Teritorial si stadiul raspunsului solicitat. Prezinta: dl. Iosif Pop – membru CCL. (anexa-scrisoarea nr.395549/20.09.a.c.).

La sedinta lunara au fost prezenti membri ai CCL, d-ul Consul Onorific al Frantei la Cluj, Pascal Fesneau precum si cetateni interesati de administrarea orasului.

Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele:

1. Hotararile CL de la ultima reuniune pana la zi – in timpul intalnirii CCL s-au luat in dezbatere hotararile Consiliului Local Cluj, impartite pe 2 categorii: administrative si de interes ( documentul Analiza HCL 23.09.2016).

Hotarari de interes:

1. Trecerea terenului in suprafata de 55055 mp si a imobilului Cluj-Arena, situate in municipiul Cluj-Napoca, Aleea Stadionului nr. 2, din proprietatea Judetului Cluj, in domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
2. Numirea de administratori provizorii in Consiliul de Administratie al Societatii Sala Polivalenta S.A.
3. Alocarea sumei de 4.000 lei de la bugetul local pe anul 2016, in vederea premierii sportivului Alexandru Bologa, medaliat cu bronz la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro – Brazilia si a antrenorilor Geanina Andreica si Tamas Gergely.
4. Aprobarea preturilor practicate de Regia Autonoma a Domeniului Public Cluj-Napoca pentru activitatea de „reparatii si intretinere a strazilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de pe poduri si strazilor nemodernizate de pe raza municipiului Cluj-Napoca”
5. Exercitarea dreptului de preemptiune de catre Municipiul Cluj-Napoca pentru cumpararea imobilului situat pe strada Horea nr. 4, ap. 1 – Cinematograful “Favorit”
6. Aprobarea participarii Municipiului Cluj-Napoca la constituirea Asociatiei Clusterul de Industrii Creative Transilvania, aprobarea actului constitutiv si a statutului asociatiei.
7. 4 hotarari privind proiectul “Cresterea eficientei energetice a blocurilor de locuinte din Cluj-Napoca” in scopul atragerii de fonduri nerambursabile
8. Aprobarea Intelegerii de Cooperare intre Municipiul Cluj-Napoca, Judetul Cluj din Romania si Orasul Ungheni, Raionul Ungheni din Republica Moldova.

In urma discutiilor purtate pe baza Raportului, au fost retinute urmatoarele sugestii si intrebari:

• In randul colaboratorilor CCL se constata importanta comunicarii prin intermediul mijloacelor virtuale (ex. Google Drive-Gmail, Facebook) si necesitatea dezvoltarii site-ului CCL prin publicarea documentelor de interes public. Astfel, ne vom bucura de o comunicare „just in time”, adica primim si procesam informatiile in timp util, si implicit vom avea o mai buna colaborare cu membrii, cetatenii si presa (Radu Mlesnita)
• Conform Legii 52/2003, hotararile care vizeaza patrimoniul, trebuie sa suporte dezbateri publice si acordul comunitatii. Consiliul Local si Primarul ar trebui sa organizeze mai des astfel de dezbateri si consultari publice. (dl Iosif Pop)
• In zona Parcul Central-Arena-Stadion s-a creat o zona sportiva si de agrement la standarde europene. Aceasta impune definitivarea de catre Primarie a statutului si situatiei juridice a fostului strand al orasului, care a devenit o ruina plasata in vecinatatea Hotelului Sport. Zona trebuie reglementata si sa i se dea o destinatie in acord cu intregul habitat. (dl Ungureanu)
• De la origini, zona Stadionului ar fi trebuit sa apartina Primariei Municipiului si nu al Consiliului Judetean.(dl Emanoil Tudose)
• De ce Primaria nu a facut formele necesare pentru tot terenul din zona Cluj Arena, care apartine de Ministerul Energiei, sa intre in proprietatea municipiului? (d-l Tudose)

2. Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele:

• Seful echipei de proiect „Cluj-Napoca, Capitala Europeana a Culturii 2021” a trimis o scrisoare prin care ne-a comunicat ca nu vor putea participa la reuniunea CCL pentru ca nu au inca raportul final al juriului; implicit nu pot prezenta raportul cu punctele slabe si cele tari si vor amana chiar Adunarea Generala a Asociatiei, la care eram pregatiti si noi, membrii CCL sa ne prezentam (24 oct.).
• 4 ONG-uri importante si 3 universitati clujene importante au realizat in cadrul clusterelor transilvane: (1) o analiza a proiectului care s-a precalificat. (2) o analiza extrem de atenta, pertinenta si tehnica, fara conotatii politice sau afective asupra obsevatiilor juriului, comunicate in decembrie 2015.
• Clujul are toate resursele necesare pentru a scrie proiecte de nota 10; avem specialisti, cu experienta, care au lucrat in organizatii internationale, la Comisia Europeana, in Grupuri nationale si internationale de experti. Clusterele transilvane au identificat pe unii dintre acestia si au propus echipei de proiect desemnate de Primar, 16 proiecte pliate pe recomandarile juriului, pentru a diminua handicapul din competitia finala si a evita un esec. Din pacate, unele dintre aceste proiecte nu s-au regasit in aplicatia finala, in favoarea altora fara consistenta introduse in mod arbitrar.
• Eforturile si propunerile Consiliului Civic in acord cu recomandarile juriului de preselectie nu au fost considerate de catre echipa de proiect ; aceasta a amanat repetat prezentarea lucrarii finale pana in luna iulie 2016, cand s-a constatat ca lucrarea nu era inca finalizata si prezenta multe erori de concept, tehnice si unele in dezacord cu ce a cerut juriul de preselectie.
• In august, reprezentantii Consiliul Civic au avut, la insistente, o ultima discutie tehnica cu echipa de proiect, cand s-a constatat ca proiectul a fost realizat de oameni nepregatiti pentru aceasta sarcina extrem de complexa, ca existau fisuri in proiect iar un esec era iminent.
• Acesta ratare a locului 1, cerut de CCL, este de fapt o mare pierdere de imagine pentru comunitatea cultural-artistica clujeana, dar si din punct de vedere socio-economic, turistic, financiar etc
• Se asteapta raportul juriului, care trebuia depus in maxim 30 de zile de la anuntarea castigatorului
• Puteau fi cooptati sau consultati membri echipei « Cluj Capitala Tineretului, care au dobandit experienta, au avut si proiecte reusite (dl Iosif Pop)
• Banii adunati pentru acest proiect, sunt ai Asociatiei, care este o entitate privata, cu contributia Primariei, Consiliului Local, Consiliului Judetean, cotizanti ale membrilor, sponsorizari. .Doar la presiune societatii civile a fost dublat bugetul pentru cultura (dl Iosif Pop)
• d-l Vasile Surd: nu s-a implicat in proiectul Cluj Capitala Culturala Europeana datorita atitudinii impertinente a sefului echipei de proiect si a simtit atmosfera unui conflict intre generatii ; nu s-a tinut cont de sfaturile sale privind punerea in valoare a patrimoniului cultural clujean
• Clujul se lauda ca e oras cultural si universitar, dar nu se valorizeaza resursele culturale datorita conflictelor de interese, orgoliilor personale. De exemplu, vanzarea de carte e in scadere (Dan Constanda)
• Rezultatul actual a fost dat atat de lipsa project management-ului calificat cat si de lipsa competentelor echipei de proiect.
• Strategia Clujului pana in 2020, la care a contribuit aceasi echipa de proiect, a fost mai mult spre evenimente de divertisment decat o strategie culturala si fara consecinte dupa terminarea proiectului. Nu este suficient sa dai bani si atat – dai bani, dar in anumite conditii si pentru viitor.
• Nu s-a exploatat intregul potential al Clujului .(dl Pascal Fesneau)
  • De urmarit rezultatele si evenimentele Sibiului si Timisoarei: patrimoniul arihectural ingrijit, festivaluri de teatru, spatii reabilitate ingrijit.
  • ADR-NV a avut o pozitie de neimplicare activa in candidatura Clujului (desi este membru in Asociatia Cluj-Napoca 2021) sau a municipiului Baia Mare, deoarece este un ONG cu atributie publica in regiunea de NV, unde se aflau ambele orase candidate (Dna Ioana Dragos)
  • Ajutorul nerambursabil al expertilor germani competenti pe tema proiectelor europene si mai ales a celor culturale oferit de CAT Cluj a fost refuzat, fiind cheltuiti pentru consultanta banii asociatiei si implicit cei publici (RA Mlesnita).
• Dl Petre Ungureanu :
  • Timisoara a castigat pentru ca a constituit o echipa de profesionisti, in elaborarea de proiecte europene.
  • Echipa a fost condusã de catre unul dintre cei mai capabili specialisti in domeniu, cu o experienta de peste 10 ANI in Proiecte Europene si cu o pregatire academica la cele mai prestigioase institutii europene de profil
  • Clujul, desi beneficiaza de o categorie de specialisti de acelasi calibru academic si cu mare experienta in domeniul Proiectelor Europene, nu a considerat de cuviinta sa ii foloseasca.
  • Acum suntem pusi în fata urmatoarei situatii :
    1. Primaria Cluj-Napoca considera, pe drept cuvant, ca proiecul inceput trebuie continuat, lucru de altfel laudabil !
    2. Singura problemã care se pune este faptul ca : nu va mai exista nicio Comisie Europeana care sa verifice:
  • Echipa responsabilã de proiect , desi pusa in garda de “analiza de etapa” si de “recomandarile” Comisiei Europene care a analizat Clujul , nu a considerat sa dea curs, decat partial , recomandarilor respective !?

- ritmicitatea executarii Proiectelor

- respectarea termenelor de executie si

- modul in care se cheltuiesc fondurile alocate (detalii care vor permite o libertate deplina în gestionarea banilor)

C. Referitor la fondurile alocate, mentionam ca acestea provin atat din bani publici (Primaria Cluj-Napoca), cat si din sponsorizari ale O.N.G.-urilor, ale diverselor companii sau ale persoanelor fizice care au cotizat la proiect.

D. Este absolut necesara o analiza publica a acestor Fonduri, si “Verificari de ETAPA” ale institutiilor abilitate de control financiar.

E. Este de analizat si faptul ca echipa Clujului care s-a clasat pe “Locul II” a beneficiat de cel mai mare procent de salarii personale, in comparatie cu celelalte echipe aflate in competitia pentru titlul de “Capitala Culturala Europeana” ?!

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele intrebari:

• Au ramas fondurile alocate (de CL 15 mil euro + CJ 6 mil. euro) pentru acest proiect ?
• Cum se propune sa se gestioneze aceste fonduri?
• Ce se intampla cu aceste fonduri daca am iesit din concurs?
• Cum au fost alesi seful si echipa de proiect?
• Cum au fost cheltuiti banii pana acum?
• Daca echipa de proiect a vazut ca sunt 20 de recomandari, de ce au dat curs doar la 10-12, si restul au zis ca nu sunt foarte importante?
• Cine se face responsabil de hotararile luate si rezultatul final obtinut (locul 2 si pierderea titlului)?

Au fost propuse urmatoarele solutii si propuneri:

• Recomandam realizarea unui caiet de sarcini, urmarind ad literam criteriile de evaluare ale juriului (dl Petre Ungureanu)
• Este nevoie de a se revizui strategia culturala a Clujului pana in 2020 ; prezentarea de rapoarte trimestriale, semestriale, anuale.
• Este necesara o expertiza bugetara.
• Cuvintele cheie pentru orice demers al proiectului Cluj Capitala Culturala este „Strategie ”si „Project Management”.
• Societatea Civila – adica noi, trebuie sa generam o alternativa la solutiile si strategiile definite de catre autoritatile locale sau centrale. De exemplul, un ONG dintr-un sat din Franta, planteaza zeci de soiuri de trandifiri si ii ingrijesc de zece ani, devenind celebrii in toata tara si atragand mii de turisti.
• Viitorul cultural al Clujului nu este numai al Primariei; noi, societatea civila suntem cei ce trebuie sa facem strategia.
• Se simte nevoia intaririi scolilor profesionale de arte si meserii (de exemplu: germanii sunt in parteneriat cu scoli profesionale din Brasov, de unde isi recruteaza ca angajati cei mai buni elevi)
• Impozitele sa fie redirectionate in tot mai mare masura spre societatea civila care devine din in ce mai competenta si mai organizata
• Este necesara o educatie civica, o implicare si un control asupra celor care cheltuiesc banii
• Clujul are nevoie de un re-Branding, pana acum nu s-a gandit o poveste reprezentativa, unica pentru Cluj (D-l P. Fesneau)
• Solicitarea executiei Bugetare pe intreaga perioada pentru a sti ce au facut cu banii si ce vor face in viitor (dna F. Moldovan)
• Proiectele sunt scrise de oameni. Calitatea, competenta, abilitatile, responsabilitatea oamenilor respectivi te duc la locul pe care il obtii in final. In cazul Clujului echipa de proiect ne-a dus pe « second » (dl R. Mlesnita)

3. Diverse:

Continutul cererii adresate CL si Primarului privind numirea Managerului Teritorial si stadiul raspunsului solicitat. Prezinta: dl. Iosif Pop – membru CCL. (anexa-scrisoarea nr.395549/20.09.a.c.)

Opinii:

• Pozitia CCL de acum cativa ani era ca city managerul sa fie angajat pe perioada mai multor mandate de primar, sa nu depinda de primarul actual sau viitor, sa-si duca activitatea ca un technocrat, sa preia problemele tehnice care sunt, sa stie toata istoria problemelor Clujului pentru a putea continua proiectele, (dl Ungureanu)
• In momentul in care ai facut caietul de sarcini, nu poate castiga concursul pentru postul de city manager decat o singura persoana dorita, (dl Ungureanu)
• Pregatirea unui city manager dureaza aproximativ 20 de ani. Incepe cu o scoala speciala, o cultura generala tehnica (ex. constructii, urbanism, sanatate, inginerii de diverse feluri; eai incepe cu localitati mici (commune) pentru a ajunge sa conduca un oras de dimensiunea Clujului, (dl Tudose)
• E un pas mare faptul ca dupa 5-6 an, dl Primar a agreat idea de city manager, ca a ajuns la faza sa-l identifice dupa posibilitati, ca a preluat putin si din ideile contractelor de management si de mandate. Noi, ca societate civila trebuie sa ne mobilizam, sa perseveram si sa monitorizam activitatea Primariei si a city managerului (dl Iosif Pop)
• Managerul sa fie monitorizat si sa prezinte rapoarte scurte pe proiecte odata la 6 luni (dl Radu Mlesnita)

Invitatia la Consultarea publica initiata de Prefectura Cluj privind traficul intens al Clujului – Dl Iosif Pop a selectat raspunsuri din cadrul sedintelor CCL pe aceasta tema.

Exista probleme specifice Clujului care nu sunt cuprinse in platformele politice de stanga sau de dreapta, dar care sunt gandite la nivel regional sau national. Cei pe care clujenii i-au investit cu increderea lor preia aceste aspecte si sa ne spuna la 6 luni, ce acte normative au fost initiate; de exemplu pentru:

• Cele 4 linii rapide pe directiile principale de trafic la orele de varf (ex. Apahida, Turda, Floresti, Zalau)
• Pentru cei care au domiciliul in afara Clujului, sa se bareze ecusonul masinii si sa nu aiba dreptul sa intre in Cluj la orele de varf, ci doar pe platforma de parcare de la intrarea in oras; de aici sa-si continue calatoria cu mijloace in comun,
• Introducerea taxelor foarte mari de parcare in centru si zonele aglomerate
• Rezervarea spatiilor de parcare adecvate pentru turistii care viziteaza Clujul, de pe langa obiectivele turistice.
• Organizarea majoritatii strazilor cu sensuri unice, sensuri giratorii, crearea de mari sensuri giratorii ce sa deserveasca mai mult de o singura intersectie (ex. Piata Mihai Viteazu, Marasti), plantarea de stalpisori pe trotuare, indicatoare cu oprirerea interzisa si desfiintarea parcarilor laterale – mai intai pe toate strazile aglomerate si apoi preventiv, pe cele cu potential de aglomerare la orele de varf. Aplicarea ferma de amenzi pentru parcare interzisa sau pe trotuar de catre politia locala, folosind fotografia si chitanta lasata la parbriz. Pentru informarea in timp util si educarea soferilor, pozele si cuantumul amenzilor contravenientilor sa fie publicate imediat pe site-ul politiei locale (exista soft la preturi modice pentru afisarea imediata on line a acestor amenzi contraventionale).

Materiale anexe:

Analiza HCL 23.09.2016
Opinii – proiectul Cluj Capitala Culturala 2021 1-9
Cluj-Napoca 2021 finala
Raspunsul Primariei la adresa nr. 395549 – privind functia de administrator public

Motivarea juriului – document & opinii:

Motivarea juriului – Capitala Culturala Europeana-2021_en

http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/de-ce-a-pierdut-clujul-titlul-de-capitala-europeana-a-culturii-motivarea-juriului-de-experti-internationali–152011.html

http://www.clujulcultural.ro/raport-oficial-al-ue-de-ce-pierdut-clujul-titlul-de-capitala-culturala-europeana-2021/

PROCES VERBAL

15 SEPTEMBRIE 2016

Incheiat azi, 15 sept. 2016, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00.

Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator.

Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor referentilor privind urmatoarele puncte:

1. Analiza hotararilor luate in CL in ultima perioada si luari de pozitie – prezinta dl.Iosif Pop
2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale si pozitia CCL in legatura cu continutul lor – d-na jud. Gabriella Purja.
3. Profilul managerului teritorial – prezinta dna. Ana Ludusan si dl. Iosif Pop
4. Diverse: Regulamentul CCL si uzante pentru respectarea lui. Aderarea de noi membri CCL in componenta de ONG-uri sau institutii-persoane-firme, care sustin activitatea lui.

La sedinta lunara sunt prezenti membri ai CCL si consilieri locali ai municipiului Cluj-Napoca.
De asemenea au fost prezenti cetateni interesati de administrarea orasului.

Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele:

1. Hotararile CL de la ultima reuniune pana la zi – in timpul intalnirii CCL s-a luat in dezbatere cele 190 de rapoarte si referate discutate in 4 sedinte de CL din lunile iulie, august si septembrie 2016, cat si hotararile adoptate. Membrii CCL au apreciat activitatea CL din perioada de vara cat si o parte din hotararile asteptate de mai mult timp de cetateni, intre care:

• Extinderea capacitatii Salii Multifunctionala,
• Completarea Strategiei 2014-2020 cu obiective si actiuni pentru punerea in valoare a Identitatii istorice a orasului,
• Constituirea Comisiei pentru achizitia imobilelor retrocedate in instante si destinate activitatilor de invatamant,
• Actualizarea operativa a ROF al CL dupa finalizarea procesului electoral al alegerilor locale.
• Transmiterea dreptului de folosinta a marcii U Cluj si constituirea asociatiei de fotbal Alb-Negru 1919, drept continuatoare a traditiei clubului Universitatea Cluj.
• Continuarea procesului de preluare in patrimoniu a strazilor si aleilor realizate de catre dezvoltatorii imobiliari privati.

In urma discutiilor purtate pe baza Raportului referentului au fost retinute urmatoarele intrebari si sugestii:

• Cum se poate intelege ca la nici 2 ani de la terminarea investitiei la Sala Multifunctionala sunt necesare interventii majore in proiectul elaborat, pentru standardizarea capacitatii salii la cerintele competitiilor sportive internationale ?
• In Strategia de dezvoltare, completata cu identitatea istorica a orasului, puteau fi preluate si propunerile CCL privind marile personalitati ale orasului si punerea mai buna in valoare a muzeelor, statuilor, bibliotecilor, etc. dedicate memoriei si activitatii lor (ex. prof. Emil Racovita).
• De ce, la aprobarea dosarului de candidatura a Cluj-Napoca la Capitala Culturala Europeana 2021, nu s-au luat in considerare recomandarile venite dupa cele doua dezbateri din CCL?
• Pe ce ratiuni economice se bazeaza majorarile continue de capital social la societatea “Cluj Inovation City”, atat timp cat modul de administrare si de conducere genereaza pierderi financiare si progrese indelung asteptate?
• Parcul Feroviarilor a fost trecut in domeniul public al municipiului Cluj Napoca insa referatul de sustinere nu clarifica destinatia si investitiile de viitor ?

Dezbaterea pe fond a referatelor si hotararilor CL a concluzionat faptul ca increderea si sustinerea administratiei locale de catre cetatenii orasului poate fi substantial imbunatatita prin organizarea de DEZBATERI PUBLICE, cu respectarea fazelor pregatitoare de comunicare precum si cu o mai temeinica fundamentare a deciziilor tehnice avansate pentru informarea cetatenilor si a specialistilor invitati la consultare.

2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale.
Prezentarea si discutiile pe acest subiect a fost amanata pe motive obiective.

3. Profilul managerului teritorial.
Pozitia CCL in legatura cu profilul profesional si moral al Managerului Teritorial a fost exprimata si sustinuta in noiembrie 2014 si reluata in ianuarie 2016. Comunicatul de presa (anexat prezentului P.V.) a sintetizat concluziile si propunerile dedicate acestei functii si a fost facut public in data de 25 iulie 2016.
Totusi, la finalul lunii iulie si inceputul lunii august 2016, o comisie formata din angajati ai Primariei a incheiat procesul de selectia si Primarul a numit managerul teritorial al Cluj-Napoca, in persoana fostului consilier local si viceprimar Gheorghe Surubaru.
Fara a pune la indoiala calitatile profesionale si morale ale celui numit Manager Teritorial la Cluj-Napoca, membrii CCL au dorit sa afle detalii in legatura cu aceasta desemnare, intre care:

• daca prin contractul semnat (cu Primarul sau cu CL ?!?), pozitia Managerului Teritorial este de functionar public sau de angajat pe baze contractuale, cu obiective si strategie de lunga durata si cu evaluari periodice bazate pe rapoartele de etapa prezentate in fata cetatenilor si a Consiliului Local?
• daca M.T.este in situatia de a isi alege cei mai buni specialisti cu care sa isi puna in aplicare programul cu care s-a prezentat in fata Comisiei de selectie si in fata Consiliului Local?
• daca are un mandat, fara limitare in timp, pentru a prezenta public si pentru a pune in practica viziunea si strategia de Manager Teritorial iar pe baza acestui mandat sa isi contureze Structura de personal si de activitati interne sau externalizate?

Pentru clarificarea cetatenilor orasului in legatura cu intrebarile privin rolul si atributiile managerului Teritorial, membrii CCL prezenti au solicitat sa fie facuta o adresare in scris CL si Primarului iar raspunsul sa fie facut public.

4. Regulamentul CCL.
In data de 17 iunie 2004, odata cu inceperea functionarii CCL la Cluj-Napoca, Regulamentul de organizare si functionare a fost adoptat in forma aflata pe site-ul organizatiei si atasat prezentei. Regulamentul a fost respectat intocmai in toti anii care au urmat. Avand in vedere unele initiative de manifestare publica din ultimul an s-a declansat procedura de consultare pentru eventuale observatii si pentru actualizarea lui.

In acelas timp a fost lansata propunerea ca sa fie invitata sa adere, ca membrii CCL, atat reprezentantii mass-media clujana (in mod special comentatorii pe profil comunitar) cat si cei ai activitatilor liberale.

Cat priveste canalele de promovare au fost recomandata iesirea cu temele CCL pe canalele de socializare cu cea mai ampla participare si cu cea mai buna vizibilitate, asfel incat participarea clujenilor la actul de administrare sa capete extensie si interes.

Pozitia CCL cu privire la Managerul Teritorial

Regulamentul de organizare si functionare al CCL

PROCES VERBAL

2 IUNIE 2016

Dezbaterea cu tema: ”DOBANDIREA TITLULUI DE CAPITALA CULTURALA EUROPEANA –DEZIDERAT MAJOR PENTRU ORASUL CLUJ-NAPOCA”, rescrierea proiectului dupa recomandarile Juriului de Preselectie si a noilor propuneri inovative ale clujenilor”, s-a desfasurat in Sala de Sticla a Primariei si a fost moderata de catre dl. Iosif Pop (dl arh.Vasile Mitrea nu a participat din motive obiective).
La intalnire au fost prezenti membrii CCL, reprezentantul Asociatiei Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana, dl. Presedinte Florin Morosanu, reprezentanti ai societatii civile, mass-media.

Discutiile s-au purtat pe baza Aplicatiei depuse la Comisia de Jurizare de catre Asociatia Cluj-Napoca 2021, a Recomandarile Juriului, a intrebarilor si propunerilor adresate in scris ori verbal, de catre: dl.arh. Vasile Mitrea, dl.prof.dr. Radu-Adrian Mlesnita, dl.ing. Petre Ungureanu, dl.ec. Iosif Pop, dna. jud. Gabriella Purja, dl. prof. Vasile Surd, dl. arh. Ionel Vitoc.

Intrebarile si propunerile s-au referit la:

• Cooptarea in echipa de rescriere a proiectului si folosirea experientei celor din proiectul “Cluj Napoca-2015 Capitala Europeana a Tineretului”,
• Stadiul activitatilor, completarea continutului aplicatiei, pregatirea raspunsurilor la recomandarile Juriului de Preselectie si scoaterea unor idei/proiecte care nu corespund acestor recomandari,
• Proiectele si propunerile de colaborare cu tarile invecinate si orasele infratite,
• Posibilitatea ca grupurile de lucru sa colecteze noi proiecte pentru aplicatie; formalizarea lor in timp util pe modelul fisei standard difuzate,
• Sansele de finalizare a obiectivelor infrastructurii culturale: Centrul European de Arta Contemporana, Centrul de Cultura Transilvania, Centrul regional de Excelena, Cluj Innovation City, Muzeul de Istorie a Orasului, Muzeul Emil Racovita, Muzeul Fotografiei si Filmului, Palatul Banffy, Turnul Pompierilor, Muzeul Satului, Expo Transilvania, Orasul verde, Orasul Inteligent, Placile –inscrisurile de pe monumentele istorice, Muzeul Farmaciei, Amenajarea malurilor Somesului, etc.
• Investitiile imediate in estetica si stuctura urbana istorica, degradata,
• Valorificarea tezaurului cultural din bibliotecile universitatilor si din patrimoniul confesional,
• Modalitatile de evitare a repetarii situatiei de neplata si de amanare nejustificata a raportarii modului de repartizare si cheltuire a banilor publici alocati proiectului Cluj 2015-Capitala Europeana a Tineretului,
• Cooptarea oraselor europene infratite cu municipiul Cluj-Napoca in proiecte de tipul: targuri si expozitii comune, festivalul cantecelor si dansurilor, schimburi culturale si scolare, etc,
• Implicarea centrelor culturale si de cooperare internationala, reprezentantelor consulare si economice aflate la Cluj-Napoca,
• Transparenta din partea echipei executive si de scriere a aplicatiei, deschiderea accesului pentru proiectele de valoare, informarea si constientizarea populatiei, readucerea in proiect a: Academiei de Muzica, a Corului Filarmonicii Transilvania, a Targului de Carte, a Comunitatilor Confesionale, UBB, USAVM, altor asociatii culturale omise etc,
• Daca exista in grupul de lucru pentru rescrierea aplicatiei, experti in masura sa raspunda profesional la toate observatiile grave facute de Juriului de Preselectie, pentru a ridica nivelul de competenta si responsabilitate al echipei si a nu se periclita obtinerea titlului din motive subiective sau de orgolii,
• Daca exista fonduri pentru expertiza profesionala si disponibilitate in atragerea intelectualilor de varf ai Clujului in acest proiect,
• Prezentarea calendarului fazei finale pentru depunerea proiectului si a etapelor de insusire de catre Colegiul Director si AGA 2021, Consiliul Local si cetatenii Clujului.

Raspunsurile oferite de catre dl.Presedinte Florin Morosanu din calitatea de Sef executiv al Asociatiei si al Proiectului, sunt:

• Calendarul redepunerii Dosarului: 12.aug.2016-varianta finala; 9.sept.2016-vizita Juriului la Cluj-Napoca;16.sept.2016 depunerea aplicatiei si decizia finala a Juriului,
• Cel mai important moment care urmeaza in saptamana urmatoare este formularea raspunsurilor la recomandarile Juriului,
• Colaborarea cu tarile vecine si cu orasele care au detinut Titlul de Capitala Culturala, este deschisa si intensa,
• In limita a 80 de pagini cerute de dosarul de candidatura s-a raspuns la obiectivele obligatorii si esentiale iar pentru etapa finala sunt disponibile de completat alte 20 de pagini pentru dezvoltarea programului cultural si artistic,
• Pentru Cluj-Napoca, concluziile Juriului se axeaza si pe mostenirea pe care o lasa acest proiect orasului nostru,
• Intalnirile cu grupurile tematice de lucru au adus imbunatatiri ale proiectului, etapa a II-a va insemna reusita sigura iar dosarul final va fi prezentat in CL cel tarziu in luna iulie 2016,
• Proiectul CCE nu isi propune si nu rezolva toate problemele majore ale orasului dar: tema de proiectare pentru Somesul navigabil este lansata, Cluj Innovation City are probleme de rezolvat cu alunecarile de teren, Centrul European de Excelenta exista, Centrul Cultural Transilvania este autorizat pentru construire, Muzeul Pompierilor are tema de proiectare, unele dintre muzee au pe rol cauze de retrocedare rezolvabile in timp, pentru deschiderea de curti si ganguri exista proiecte, Muzeul Farmaciei, Cinema Favorit si Gara Mica a CFR se afla in negocieri pentru achizitionarea imobilelor,
• Confesiunile religioase sunt chemate sa realizeze un proiect comun de pelerinaj: Fatim-Gherla legat de cultul Fecioarei Maria (pentru propunerea de intalnire a Sinodurilor Confesionale la Cluj-Napoca in 2021 nu este inca un raspuns),
• Pentru Orasele Infratite se are in vedere un eveniment de integrare in Zona Culturala si construirea unor instalatii de tip Nantes,
• Nu exista un numar mare de sponsori privati in proiect dar se acopera peste 50% din Buget iar executia anuala a BVC va fi prezentata in AGA cu toate detaliile cerute de regulile europene si locale,
• In scrierea si executia Proiectului sunt angajate 4 persoane competente, alti 6 experti straini sunt in al 4-lea an de implicare a Proiectului iar dupa castigarea titlului pot fi integrati tinerii care au dobandit experienta in CET,
• Pentru completarea dosarului cu noi proiecte exista disponibilitate maxima si se raspunde zilnic la solicitari.
• Experienta pe care a dobandit-o in cei 6 ani de cand se ocupa de acest proiect il indreptateste sa ia deciziile necesare in continuare.

Din calitatea de membru in Colegiului Director al Asociatiei Cluj2021CCL, dl.arh. Ionel Vitoc face urmatoarele aprecieri:

• Pentru acest proiect nu a existat un interes major al autoritatilor orasului,
• Rolul echipei executive este sa cheme si sa implice populatia municipiului in acest proiect,
• Castigul tintit de catre promotorii europeni este dezvoltarea orasului prin cultura,
• Pentru perioada 2016-2021 si deceniul urmator, Primaria este chemata sa isi inscrie in programele proprii si in Buget obiective culturale majore, corelate cu proiectul CCE,
• Multe dintre institutiile de cultura isi sustin astazi activitatile in spatii improprii,
• In contextul international si politic local, Clujul are sansa de a castiga aceasta competitie doar prin activitatea in sine,
• Considera ca echipa executiva a Proiectului si-a facut datoria, in limita competentelor proprii pe care le-a atins,
• Grija si preocuparea este legata in mod special de orientarea pe care o va avea Comisia de Jurizare.

Din calitatea de reprezentant al 3 organizatii membre ale Asociatiei Cluj-2021 si CCL, Dl. Dr. Radu-Adrian Mlesnita face urmatoarele aprecieri:

• Precalificarea este un succes deosibit dar recomandarile Juriului sunt esentiale si obligatoriu de respectat in detaliu,
• Clusterele transilvane au depus fisele a 15 proiecte elaborate de specialisti din universitatile si organizatiile clujene, in care sunt solutii inovative ce acopera doar o parte din recomandarile Juriului; ar fi bine ca fisele sa fie distribuite transparent si altor specialisti, dornici sa contribuie la rescrierea aplicatiei,
• Organizarea grupului de lucru pentru rescrierea proiectului, selectia si includerea celor mai relevante idei trebuie sa fie urmarite de specialisti de mare valoare,
• Nu a inteles de ce a fost refuzata asistenta germana nerambursabila oferita de dansul (reprezentant oficial al SES-Germania in Romania) atat la inceputul proiectului cat si in aceasta etapa finala, de catre conducerea Asociatiei Cluj2021CCE si Primarie; expertii germani, mai ales cei din orasele care au fost in aceasta situatie dar si cei din Koln-oras infratit, ar fi adus expertiza lor fara a se cheltui vreun ban din bugetul Asociatiei.

Concluzia Consiliului Civic Local este ca timpul ramas pentru completarea si redepunerea proiectului este foarte stras, cu toate ca rezultatele preselectiei au fost comunicate in decembrie 2015.
Deschiderea de care trebuie sa dea dovada echipa executiva pentru finalizarea aplicatiei la timp, presupune si finalizarea rapida a listei specialistilor de valoare, depasirea ”micile orgolii”, pentru a se intari capacitatea de rescriere a proiectului, conform cerintele tehnice impuse de procedura Comisiei Europene.

Recomandarea Consiliului Civic Local pentru demersul din aceasta luna, se refera la organizarea unei intalniri tehnice de clarificare si selectie la nivelul Colegiului Director al Asociatiei CJ2021CCE si a Primarului – in calitate de director tehnic. La reuniune sa fie invitati specialistii si firmele clujene ce au formulat propuneri de proiecte, atat in contextul recomandarilor Juriului de preselectie, cat mai ales in vederea eliminarii unor idei mai putin valoroase in favoarea completarii aplicatiei cu cele care sa aduca succesul obtinerii titlului mult dorit.

PROCES VERBAL

19 MAI 2016

Incheiat azi, 19 mai 2016, cu ocazia reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-ul Iosif Pop, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Raspunsul CJ Cluj la solicitarea de date a CCL pentru obiectivul “Centru regional de colectare si procesare a deseurilor menajere”. Prezinta: secretariatul CCL
2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale.
   Prezinta: d-na Gabriella Purja – membru CCL
3. Posibilitati practice de aplicare a prevederilor PUG din decembrie 2014. Pronuntare asupra oportunitatii si continutului organizarii unei Audieri Publice pe acest subiect.
   Prezinta: presedintele de sedinta
4. Diverse probleme ridicate de cetatenii clujeni.
   Aspecte ale organizarii interne a CCL.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL:

• Este un lucru pozitiv faptul ca Regiile Autonome au facut cate o informare privind activitatea desfasurata – este un pas inspre cresterea transparentei privind activitatea acestor regii (d-ul Iosif Pop)
• Si in cadrul ultimei sedinte a CL (din 17 mai 2016) au fost atasate ordinii de zi cca. 40 de informari privind plangerile prealabile depuse de catre cetateni legat de noul PUG
• Exista informari depuse la Primarie la care nu s-a primit nici un fel de raspuns de un an, ceea ce denota lipsa de respect fata de cetateni – fiecare department din Primarie ar trebui sa faca o statistica in cat timp s-a raspuns la solicitarile depuse de catre cetateni (d-ul Capusan)
• Dat fiind faptul ca reducerea ratei natalitatii este o problema stridenta, si CCL trebui sa fie preocupat de acest subiect, venind cu propuneri de crestere a ratei natalitatii (d-ul Iosif Pop):
  • In procedura privind acordarea de locuinte de catre APL, trebuie acordat un punctaj mai mare familiilor cu copii (d-ul arh. Tudose)
  • Un factor hotarator este accesul la locuri de munca, astfel trebuie incurajat crearea acestora (d-ul arh. Tudose)
  • Este de asemenea nevoie de noi crese si gradinite – in acest sens in noul PUG nu sunt identificate locatii in noile cartiere pentru gradinite si crese (d-ul arh. Tudose)
  • Pentru a avea la dispozitie terenurile de care municipalitatea are nevoie, pot fi facute schimburi de terenuri cu persoanele fizice, proprietari ai terenurile necesare (d-ul arh. Tudose)
  • In Canada, in cadrul definitii unui nou cartie, pentru terenurile pe care se vor construi drumuri, scoli, spatii verzi etc. proprietarilor li se dau terenuri in schimb in alte parti ale orasului (d-ul Capusan)

Raspunsul CJ Cluj la solicitarea de date a CCL pentru obiectivul “Centru regional de colectare si procesare a deseurilor menajere” – CCL nu a primit raspuns la cea de-a doua adresa depusa la Consiliul Judetean in data de 25.02.2016., in care au fost formulate cateva intrebari concrete privind gestionarea deseurilor. Dupa trecerea celor 30 de zile CCL a revenit de doua ori cerand raspuns la solicitarea depusa.
Conform reprezentantilor Asociatiei Eco-Metropolitan, statia este gata in proportie de 60%, in timp ce cele 3 statii de transfer sunt gata in proportie de 95%. In data de 26 mai 2016 o sa fie deschise ofertele depuse pentru continuarea lucrarilor la statia principala. Este foarte importanta continuarea lucrarilor, fiindca in caz contrar se deterioreaza si lucrarile efectuate pana acum.
Legat de acest proiect este important gasirea expertului care a vizat studiul geo-tehnic pentru acest obiectiv (d-ul Tudose).

2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – in ultima perioada au fost aprobate mai multe legi cu impact semnificativ: Legea 99/2016 privind achizitiile publice sectoriale si Legea 69/2016 privind achizitiile verzi, Legea 77/2016 privind darea in plata, respectiv OUG 15/2016 privind organizarea si desfasurarea referendumui odata cu alegerile.
Legat de legea darii in plata d-na Purja a explicat ca situatia actuala, in care in cazul neplatii persoanele pierd imobilele, insa trebuie sa plateasca incontinuare rate si alte obligatii bancii de la care au luat creditul, contravine spiritului Dreptului Civil, fiindca arata ca una dintre partile contractuale are drepturi sporite.
In schimb d-ul Iosif Pop a explicat ca bancile acorda creditele imobiliare cu un scop si o finalitate stabilita, iar garantia are numai rol de pavaza, nu cel definit in legea darii in plata.

3. Posibilitati practice de aplicare a prevederilor PUG din decembrie 2014.
Ca urmare a discutiilor s-a dorit pronuntarea asupra oportunitatii si continutului organizarii unei Audieri Publice in luna iunie-iulie, dupa alegerile locale, in atentia Primariei, Consiliului Local.

Astfel s-au formulat 2 intrebari:

• Acest PUG este bun, mergem inainte?
  Raspuns: PUG-ul s-a nascut mort – este nevoie de dezbateri facute cu curaj.
• Daca nu, sa facem o audiere publica, ce se poate face?
  Pentru a rezulta o lucrare de o calitate buna:
  • Cei din echipa de lucru ar trebui scosi din propriile interese (d-ul arh. Vitoc)
  • Primaria Cluj ar trebui sa solicite de la RUR 3 specialisti din alte localitati pentru verificare PUG-ului realizat (d-ul arh. Tudose)
  • Trebuie inceputa colectarea de date pentru noul PUG, de peste 5 ani:

o Digitizate PUD-urile, PUZ-urile
o Realizat o harta cu toate magistralele, studii geologice, etc.
o URT-urile sa fie delimitate prin limite naturale – strazi, , parauri, rauri, etc., nu prin linii abstracte
o Definita o echipa din oameni dezinteresati

In cadrul discutiilor au fost enuntate urmatoarele idei de catre cei prezenti:

• Cea mai mare problema este perioada intermediara de peste 25 de ani si inca cca. 20 de ani de cand nu se lucreaza organizat la acest subiect (d-ul arh. Vitoc)
• In perioada de inainte de ’89 s-a lucrat organizat si nu se lasau sa se amplifice neconcordantele. Si in ’90 s-a pornit bine, insa din cauza modificarilor legislative si a regulii privind acceptarea ofertei celei mai mici nu s-a mai finalizat PUG-ul conform asteptarilor. (d-ul arh. Vitoc)
• Datorita faptului ca in licitatia organizata s-a cerut un nou PUG cu toate studiile, iar in urma lucrarilor efectuate s-a ajuns numai la un PUG actualizat – fara studii noi complete- PUG-ul actual e ilegal, mai ales ca nici firma castigatoare nu a mai semnat PUG-ul actualizat. (d-ul arh. Tudose)
• Datorita faptului ca orasul este in continua miscare, PUG-ul ar trebui numai sa actualizeze lucrurile bune, fiindca impartirea functionala, stazile existente raman neschimbate. Din pacate in decursul ultimelor ani, noile PUG-uri nu au luat in considerare vechile PUG-uri, astfel unele idei bune din PUG-urile anterioare au fost blocate (ex. posibilitatea extinderii principalelor artere cu inca 1-2 benzi) (d-ul arh. Vitoc)
• In cazul unor asemenea lucrari de amploare, Primaria trebuie sa coordoneze activ echipa de lucru si s-o tina sub control, cee ce nu s-a facut. (d-ul arh. Vitoc)
• Ar fi oportuna organizarea unor intalniri separate pe cele mai importante 4-5 sectiuni (d-ul arh. Tudose)
• Circulatia este in continuare o problema spinoasa – in cursul elaborarii PUG-ului ce studii de circulatie au fost utilizate? (d-ul arh. Tudose)
  • Exista un studiu de circulatie de o calitate foarte buna in care se regasesc multe din cele discutate in CCL, studiu finantat de BERD, singura observatie este ca nu ia in considerare varianta Nord ca si varianta ocolitoare (d-ul Iosif Pop)
  • In cazul variantelor ocolitoare ar trebui prevazute cercuri concentrice, dinspre oras spre exterior (d-ul arh. Vitoc)
• Cum se asigura noile cartiere fara canalizare, stazi si utilitati? Este nevoie de o etapizare a investitiilor viitoare din zonele respective (d-ul arh. Tudose)
• Cate locuri de sport, complexe comerciale, gradinite, scoli sunt prevazute – fiindca ele nu apar in noile cartiere din noul PUG? (d-ul Capusan)
• In momentul in care se va spune – nu se mai aduc modificari PUG-ului, o sa inceapa procesele civile intentate de catre persoanele lezate de PUG (d-ul arh. Tudose)
  • Nu este o idee buna, fiindca hotararile judecatoresti care se iau ca urmare a acestor procese au efect numai asupra partilor, nu asupra intregului PUG (d-na Purja)
• Este nevoie de asemenea de o harta cu magistralele si toate informatiile existente stiute, harta care sa fie baza pe care se construieste PUG-ul (d-na Purja)
• Pentru cine e facut PUG-ul – in procesul de elaborare a PUG-ului ar trebui sa se gandeasca la Clujul de peste 20 de ani, cu 1 milion de locuitori – in acelasi timp ar trebui intrebati si oamenii , fiindca pentru ei se face noul PUG (d-ul Capusan)
• Clujul nu a avut niciodata resursele pentru a creste organic si a depasii 500.000 de locuitori, alt tip de crestere nu ar fi de dorit (d-ul arh. Vitoc)

4. Diverse
Pozitia d-lui Ungureanu privind “Expozitie de fotografie la ICR ,de la Paris” o sa fie discutata in cadrul urmatoarei reuniuni a CCL.
Dupa numeroase sesizari si din partea CCL, a fost afisata pe site-ul Primariei Regulamentul de comert.
Din iunie 2016 secretariatul CCL o sa fie asigurat de catre Tatiana Ariesan, datorita faptului ca Mosescu Dobra Imola, secretara CCL de peste 12 ani nu mai poate asigura secretariatul CCL din motive profesionale si familiale, dar ramane in continuare aproape CCL-ului si principiilor pe care aceasta organizatie le sustine.

PROCES VERBAL

21 APRILIE 2016

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ NAPOCA
Procesul Verbal – Comunicatul de Presa
pentru intalnirea lunii aprilie 2016.

Reuniunea din 21 aprilie 2016
Locul reuniunii CCL: Sala de Sticla din Primarie.
Perioada desfasurarii: 21 aprilie 2016, orele 17.00-19.00
Presedinti de sedinta: Iosif Pop;
Membrii prezenti: Gabriella Purja, Emanoil Tudose, Petre Ungureanu, Doina Craciun, Szekely Eugenia, Iosif Pop, Tatiana Ariesan si Laurentiu Capusan (prezentati si acceptati ca membrii noi), Vasile Surd si Ionel Vitoc (absenti motivat), reprezentanti ai presei si publicului.

ORDINEA DE ZI:

1. Informarea membrilor CCL cu privire la principalele hotarari luate de CL Cluj-Napoca de la ultima reuniune si pana la zi.
   Prezinta: secretariatul CCL
2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale.
   Prezinta: dna.Gabriella Purja-membru CCL
3. Bilantul preliminar pe anul 2015 a societatilor comerciale si regiilor unde este actionar Consiliul Local Cluj.
   Referenti: dnii.Iosif Pop si Vasile Surd-membrii CCL
4. Informare privind evolutia investitiilor:Centrul Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgente
   Prezinta: dl.Emanoil Tudose-membru CCL
5. Discutarea propunerilor venite de la cetateni pentru organizarea in luna mai 2016 a Audierii Publice privind Noul PUG aplicabil din ian.2015.
   Prezinta: dl.Iosif Pop si Emanuel Tudose.

1. La primul punct al Informarii sunt redate principalele hotarari ale CL din lunile martie si aprilie 2016, cu accent pe modul original de tratare a prevederilor noului PUG (se aproba cate 5-10 renuntari lunare de la prevederile lui pe seama greselilor de reglementare aprobate in decembrie 2014) si pe bugetele anului 2015 si 2016 pentru Primaria Cluj Napoca si pentru unitatile cu actionar unic CL Cluj Napoca (cu detalieri in referatul prezentat la punctual 3).
La acest punct au fost aduse , de catre dl.P.Ungureanu, multumiri si precizari in legatura cu actiunile recente ale CCL: Audierea Publica privind activitatea politiei locale, aportul deosebit al Comisiei de Experti, cadrul legislativ prea generos pentru raufacatori, dezideratul Clujului de a fi oras model printr-un comportament civilizat si responsabil.
Tot la acest punct au fost distribuite, de catre dl. I. Pop, Rapoartele Coalitiei 52 in legatura cu transparenta decizionala din Cluj Napoca si din municipiile judetului Cluj cat si pozitia CCL transmisa primariei Cluj Napoca in legatura cu suspendarea temporara a participarii membrilor CL la consultarile publice pana la primirea raspunsurilor scrise din Primarie, in acord cu procedura impusa de legiuitor.
La cele prezentate au avut interventii dna. Doina Craciun, dna.G.Purja, dl.E.Tudose.

2. Intre noutatile legislative, aduse in atentia celor prezenti de catre dna. jud. Gabriella Purja, au fost: Legea 63/2016 privind reglementarea sustinerii financiare a cultivatorilor de vita de vie cu soiuri nobile, Legea 57/2016 privind cresterea copilului si reglementarea prin neplafonare a indemnizatiei specifice.

3. Raportul si anexele de la acest punct (atasate p.v.), au facut obiectul dezbaterilor cu participarea celor prezenti. Concluzia ca nu avem mijloace suplimentare de interventie pentru a influenta pozitia CL a fost apreciata ca utila, pana la desfasurarea controlului Curtii de Conturi si descarcarea efectiva de gestiune a consilierilor alesi.

4. Precizarile aduse de dl. Emanoil Tudose in legatura cu Centrul Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgente s-au referit la modul iresponsabil in care au fost cheltuiti banii publici pentru aceste obiective, in care pe langa promisiunile neonorate de catre politicienii, consilierii si primarii din ultimii 8 ani, au fost realizate proiecte pe amplasamente nepermise ori inoportune care sunt abandonate.

5. Dupa ascultarea problematicii din cartierul Manastur, prezentata de catre dl. L. Capusan si dupa precizarile facute de catre dl. E.Tudose, membrii CCL au concluzionat ca pana la urmatoarea reuniune (din luna mai a.c.), sa fie detaliata cazuistica ce ar putea face obiectul unei Audieri Publice, sa se discute cu asociatiile profesionale ale arhitectilor si urbanistilor, ale dezvoltatorilor si proiectantilor dar si ale grupurilor de persoane care au depus cereri ori sunt in situatia de a organiza proteste de strada,urmand sa discutam calea de actiune viitoare.

Reuniunea din luna mai 2016 va fi dedicata problemelor de aplicare a noului PUG, asa cum era creionat in programul dezbaterilor inca de anul trecut.

ARTICOL despre AUDIEREA PUBLICA “Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte”

25 MARTIE 2016

“A ADUS SIGURANȚĂ POLIȚIA LOCALĂ ÎN CLUJ LA ZECE ANI DE LA ÎNFIINȚARE?

Care este percepția clujenilor asupra Poliției Locale la zece ani de când ideea pilot a fost tranformată într-un corp municipal cu peste 200 de angajați și buget de câteva milioane de euro? Se simt clujenii mai protejați ori mai în siguranță în ultimii zece ani?

Consiliul Civic Local a organizat la finele acestei săptămâni o Audiere Publică – ”Poliția Locală din Cluj-Napoca – de la așteptări la fapte” – la care cei interesați au fost invitați să răspundă în scris și să își susțină răspunsurile la următoarele întrebări:

1. Care este percepția dumneavoastră concretă în legătură cu activitatea Poliției Locale în municipiul Cluj-Napoca ?
2. Vă simțiți protejat și în siguranță, dumneavoastră și familia, pe zonele de acțiune mandatate Poliției Locale?
3. Cum și în ce mod apreciați că legislația de prevenție poate fi completată sau corectată?
4. Ce alte sublinieri și propuneri aveți de făcut?

Din cele câteva zeci de răspunsuri, în cadrul Audierii Publice desfășurate în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, au fost și prezentate mai multe idei, iar o comisie de experți – formată din actuali și foști rectori de universități, magistrați, specialiști în administrație, va formula o poziție în câteva săptămâni.

Câteva din opiniile de la Audirea Publică pe tema Poliției Locale Cluj-Napoca:

Iosif Pop, economist, președintele Consiliului Civic Local:

• Am văzut această idee de poliție locală experimentată la Cluj din 2005, am salutat atunci și o fac și acum: mi se pare mult mai mare eficacitatea pe care o poate produce o poliție locală decât un a condusă de la centru, de la București. Să ne aducem aminte că în societatea arhaică exista un paznic al satului plătit de săteni pentru a se îngriji de averea și de problematica lor. Nu facem decât să ne ajutăm de aceeași gândire.
• Percepția mea, de cetățean al unui cartier nu foarte mărginaș al Clujului – fac 25 de minute de aici până acasă, pe jos – este că nu se simte nicio prezență a Poliției Locale la mine în zonă. Nu înseamnă că nu sunt și fenomene: furturi, umblă pe la porți nu numai cu cerșitul, uneori și cu supravegheatul dacă e cineva acasă.
• Ca economist, aruncând o privire peste bugete, observ că de la an la an, volumele amenzilor cresc foarte mult. Asta înseamnă că în Cluj se întâmplă tot mai multe lucruri rele. Asta înseamnă că Poliția Locală – învestită spre a face lucrurile să meargă mai bine – nu își face bine treaba?
• Principiul după care ar trebui să se ghideze o Poliție Locală este că ar trebui să educe, să prevină și, în ultimă instanță – să pedepsească. În momentul în care relația dintre cetățean și polițist devine stânjenitoare – ca să nu folosesc termeni foarte aspri – nu e deloc în regulă. Eu cred că trebuie să începem cu educația și cu o relație umană foarte deschisă. Cineva chemat să educe trebuie, în primul rând, să aibă cei șapte ani de acasă foarte bine fixați în compotamentul lui. Nu putem cere să facă educație civică și prevenție unor oameni cae nu au beneficiat de pregătirea profesională adecvată activității mandatate.
• În societatea noastră aceasta s-a învățat în ultimii 25 de ani: intoleranța. Eu cred în mesajul educativ, pentru că el conține, în primul rând, toleranță.

Mircea Barna, antreprenor:

• Mă simt și protejat, și în siguranță. Aste relativ la prima întrebare. Ce m-a deranjat, însă, au fost două experiențe pe care le-am avut în Piața Mihai Viteazul și în cea din Mănăștur, în care polițiștii locali erau extrem de porniți pe niște producători. Nu mi-a plăcut atmosfera aceea încrencenată, mai ales să văd câțiva bătrâni de la țară care o iau la fugă și-și ascund câteva legături de zarzavat pe care voiau să le vândă.

Emanoil Tudose, urbanist:

• O problemă spinoasă este cea a parcărilor. Desigur, e ușor să sancționezi, să dai amenzi, însă fără rezolvarea problemei de fond. Eu cred că până nu se va rezolva problema prețului locurilor de parcare din zona centrală astfel încât tot timpul să rămână 10% dintre acestea libere, nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri.

Gheorghe Elkan, urbanist:

• Poliția Locală, prin persoanele arondate fiecărei Unități Teritoraiale de Referință ar trebui să înregistreze tot ce se întâmplă acolo. Sunt șantiere de construcții, se poate verifica dacă au autorizații, care este desfășurarea lor în timp. Eu mi-am dorit întotdeauna ca într-un oraș organizat să existe și o asemenea arondări de oameni de ordine pe Unități Teritoriale de Referință.

Cele 46 de reacții formulate în scris ca răspuns la întrebările formulate de către organizatori vor fi analizate de către Comisia de Experți, care va formula o poziție relativ la Audierea Publică. Poziție ce va fi prezentată public de Consiliul Civic Local.

Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj, membru al Comisiei de Experți a Audierii Publice:

• Indiferent ce s-ar spune, clujenii sunt mult mai civilizați decât acum 20 sau 30 de ani. Am stat în cămin și vă pot spune că se organizau niște petreceri în urma cărora se devastau căminele, se spărgeau toate chiuvetele și oglinzile, se dădeau foc la uși. La ora actuală, dacă se întâmplă să fie muzică mai tare într-o cameră, studenții primesc amendă. Relația cu polițiștii este acum mult mai firească.

Cum au motivat civicii tema Audierii Publice

Din partea Consiliului Civic Local, inginerul Petre Ungureanu a fost cel care a inițiat Audierea Publică pe această temă.
”Fiecare dintre noi cunoaștem și vedem de peste 10 ani, cum, la Cluj-Napoca au fost transferate Poliției Comunitare atribuții și responsabilități ce erau în competența Poliției Române, iar din anul 2010 legiuitorul a extins la nivelul țării noul sistem de organizare experimentat în 3 municipii. (…)Totuși, fenomenul infractional s-a extins și s-a diversificat zi de zi și an de an datorită: scăderii standardului educațional, polarizării sociale, plecării părinților la muncă în străinătate, modului de înțelegere a legilor democrației, dar și de modului îngăduitor în urmărirea aplicării legilor.
Consecințele se văd la tot pasul: cerșetoria, furtul, spargerile, construcțiile ilegale, poluarea mediului, omorurile și agresiunile, comerțul ilegal, evaziunea fiscală, consumul de droguri, atacurile cibernetice, spargerile de bancomate și de conturi, înșelătoria, indisciplina în trafic, etc sunt în creștere alarmantă”, se arată în motivarea convocării Audierii Publice.

Dimensiunea Poliției Locale
Potrivit statisticii citale de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, dimensiunile Poliției Locale sunt următoarele: ”Municipiul Cluj-Napoca are în structura de organizare, din Primărie, o Directie generala de Poliție Locală, cuprinzând în organigrama sa un număr de 268 de posturi și 19 șefi; de direcție și departamente, de servicii și de birouri, repartizați pe paleta de atribuții definită de către legiuitor. La sfârșitul anului 2015 se găsesc sub contract un număr de 209 angajați repartizați astfel: 28 – în pază, 21 – la evidență persoane, 11 – în juridic și 149 – în activități pe teren.Ca si mijloace auto alocate spre îndeplinirea sarcinilor de serviciu, are 10 autoturisme , 2 autospeciale, 2 scutere, 80 stații de transmisie – recepție. În plus, începând cu anul 2013 a fost legiferat dreptul la hrană gratuită și pentru Poliția Locală, pentru efortul fizic și psihic cerut de exercitarea profesiei.
Cât privește bugetarea activității Poliției Locale, anul 2015 are prevederi inițiale de 11.294.000 lei la capitolul “venituri din amenzi și penalități” și 12.350.000 lei la capitolul “cheltuieli pentru Poliția Comunitară”. La cea de-a doua rectificare bugetară din 2015, veniturile au rămas aceleași în timp ce cheltuielile alocate au fost suplimentate cu suma de 931.000 lei astfel că per total, capitolul de cheltuieli a ajuns la 13.758.000 lei. Bugetul cheltuielilor Poliției Locale pentru anul 2016 este de 17.472.000 lei”, se arată în informarea Consiliului Civic Local.”

Raportul comisiei de experti – politia locala

INVITATIE

pentru 24 MARTIE 2016

Invitatie – audiere publica: “Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte

Consiliul Civic Local
Cluj-Napoca

C H E M A R E L A A C T I U N E

Fiecare dintre noi cunoastem si vedem de peste 10 ani, cum, la Cluj-Napoca au fost transferate Politiei Comunitare atributii si responsabilitati ce erau in competenta Politiei Romane, iar din anul 2010 legiuitorul a extins la nivelul tarii noul sistem de organizare experimentat in 3 municipii.

Pentru securitatea si siguranta cetateanului avem implicate azi Politia Ministerului de Interne, Jandarmeria si Politia Comunitara, fiecare cu obiective, sarcini si responsabilitati distinct legiferate.
Totusi, fenomenul infractional s-a extins si s-a diversificat zi de zi si an de an datorita: scaderii standardului educational, polarizarii sociale, plecarii parintilor la munca in strainatate, modului de intelegere a legilor democratiei, dar si de modului ingaduitor in urmarirea aplicarii legilor.
Consecintele se vad la tot pasul: cersetoria, furtul, spargerile, constructiile ilegala, poluarea mediului, omorurile si agresiunile, comertul ilegal, evaziunea fiscala, consumul de droguri, atacurile cibernetice, spargerile de bancomate si de conturi, inselatoria, indiscipline in trafic, etc sunt in crestere alarmanta.

Cum actioneaza parintii, dascalii, politia, societatea pe calea educatiei preventive in stabilirea acestor fenomene cu consecinte sociale grave?
Iata intrebarea la care, dupa indelungi observatii si discutii s-a ajuns ca in Consiliul Civic Local sa se decida organizarea Audierii Publice cu titlul: ”Politia Locala din Cluj-Napoca – de la asteptari la fapte” .
Motivatia Audierii Publice de fata se regaseste expusa pe larg in documentul atasat Chemarii la Actiune.

Organizatorii Audierii publice din data de 24 martie 2016, orele 17,00-19,00, care se va desfasura in Sala de Sticla de la Primaria Cluj-Napoca (sub rezerva confirmarii), invita pe orice cetatean interesat de aceasta tema, ca in nume propriu sau in numele unei organizatii non-guvernamentale/formatiuni politice/institutii/etc. sa isi exprime opinia, in scris, prin formularea argumentata a raspunsurilor la intrebarile din MOTIVATIE (ce poate fi accesata si de pe http://www.consiliulciviclocal.ro/.)
Depozitia dumneavoastra scrisa va fi transmisa pana cel mai tarziu in 21 martie 2016 la adresa de email: clcivic_cluj@yahoo.com.
Pentru formularea unei opinii scrise regasiti pe site-ul http://www.consiliulciviclocal.ro,indrumarul/ indrumarul de formulare a depozitiei precum si formularul de inscriere/participare.
Depozitiile colectate la adresa de email:clcivic_cluj@yahoo.com se vor sintetiza de catre Comisia de Experti a Audierii Publice (sub rezerva confirmarii participarii acestora) formata din: ec. Iosif Mandru (Sef Serviciul Resurse Umane, Primaria Cluj-Napoca), prof. dr. Marius Bojita (UMF Cluj), prof. dr. ing. Radu Munteanu (UTCN Cluj), ing. Teodor Zah (Hidroelectrica Cluj), dr. ch. Dan Postescu (Institutul Oncologic Cluj), Benoît Bavouset (IFR CLuj).

Raport-Sinteza a Comisiei de Experti va fi facut public in cadrul conferintei de presa din 7 aprilie 2016.
Raportul-Sinteza va fi accesibil si pe siteul http://www.consiliulciviclocal.ro.si/ va fi transmis decidentilor politici si celor din administratia centrala/locala.
De asemenea, va fi adus la cunostinta opiniei publice prin intermediul mass-media locala si centrala.

Cu increderea in interesul populatiei municipiului Cluj-Napoca cat si in reusita Audierii va invitam sa trimiteti DEPOZITIA Dvs. Comisiei de Initiere a Audierii Publice la adresa sus indicata.

MOTIVATIE – audierea publica
Formular inregistrare audiere publica
Depozitie

PROCES VERBAL

din 18 FEBRUARIE 2016

COMUNICAT DE PRESA
CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA, REUNIT IN SEDINTA LUNARA DIN 18 FEBRUARIE 2016 A RELUAT IN DEZBATEREA SA STADIUL EXECUTIEI PROIECTULUI “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR MENAJERE DIN CLUJ”, PE BAZA RAPORTULUI PREZENTAT DE CATRE CONSILIUL JUDETEAN SI ASOCIATIA ECOMETROPOLITAN CLUJ, CAT SI A POZITIILOR PREZENTATE DE SPECIALISTII IN DOMENIU, CONSTATAND LIPSA DE PROGRESE INTRE ETAPELE DE EVALUARE DIN: 14 AUGUST, 15 OCTOMBRIE 2015 SI 18 FEBRUARIE 2016.

LUAND ACT DE FAPTUL CA INTARZIERILE IN FINALIZAREA PROIECTULUI AU AFECTAT SI VOR AFECTA COSTURILE INDIVIDUALE SI COLECTIVE CU COLECTAREA, STOCAREA, TRANSPORTUL SI PRELUCRAREA DESEURILOR MENAJERE DAR SI CONFORMAREA CU CERINTELE DE MEDIU EUROPENE, MEMBRII CONSILIULUI CIVIC LOCAL AU DECIS SA ORGANIZEZE, IN CEL MAI SCURT TIMP O CONFERINTA DE PRESA, LA CARE SA PARTICIPE CEI 12 RESPONSABILI AI ECHIPEI DE PROIECT, CONDUCEREA CONSILIULUI JUDETEAN CLUJ, CONDUCEREA SI MEMBRII ASOCIATIEI ECOMETROPOLITAN CLUJ, SPECIALISTI SI CETATENI DIN ARIA DE DESERVIRE A CENTRULUI SMID.

CONSTATAND MODUL DEFECTUOS IN CARE S-AU CHELTUIT BANII PUBLICI, BANII OBTINUTI DIN FONDURILE EUROPENE, DEFICIENTELE TEHNICE SI ORGANIZATORICE IN CONDUCEREA SI GESTIONAREA PROIECTULUI, INTARZIEREA NEJUSTIFICATA A FINALIZARII LUCRARILOR, DAR SI COSTURILE TRANSFERATE ASUPRA BUZUNARELOR CETATENILOR, INVITAM ORGANELE STATULUI CU ATRIBUTII IN DOMENIU SA PARTICIPE LA CONFERINTA DE PRESA DAR MAI ALES SA FINALIZEZE SI SA FACA PUBLICE REZULTATELE ANCHETELOR INTREPRINSE IN ULTIMII ANI.

PROCES VERBAL,

Incheiat azi, 18 februarie 2016, cu ocazia reuniunii celei de –a doua luni din anul 2016 a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca, reuniunea CCL a fost condusa de dl. Iosif Pop, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL
2. Gestionarea deseurilor menajere – stadiul si dificultatile proiectului SMID – prezentarea raportului de etapa intocmit de catre Consiliul Judetean Cluj.
3. Discutarea propunerii d-lui urbanist Emanoil Tudose pentru dezbaterea problemele orasului vazand dezvoltarea durabila.
4. Diverse – subiecte ridicate de membrii CCL si de catre cetateni.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai ADI Eco-Metropolitan Cluj, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL:

1. Bugetul pentru anul 2016 se inscrie cu venituri de 954.746.543 lei si la cheltuieli cu 1.119,251.491 lei, in descrestere fata de anul precedent dar mai ales cu alocari insuficiente pentru dezvoltare si cu directionarea banilor clujenilor spre salariile si asimilatele noilor angajati. Primaria gandeste mai mult functionareste si mai putin in termeni de eficienta in folosirea banilor.
2. Colectarea taxei speciale pentru apele meteorologice s-a delegat tot Companiei de Apa Somes, insa Consiliul Civic Local isi propune sa analizeze temeinicia si legalitatea perceperii ei in forma in care se practica la Cluj-Napoca.
3. CL a continuat sa emita hotarari prin care PUG-ul a fost rectificat, in urma altor 5 solicitari ale proprietarilor de terenuri prin care se cerea schimbarea incadrarii terenurilor, solicitari care arata calitatea precara a lucrarii realizate si faciliteaza revenirea la practica anterioara, cand fiecare PUD, PUZ modifica PUG-ul existent.
   In practica, dupa aprobarea PUG-ului mai exista o perioada de 18 luni in care pot fi aduse modificari planului, iar in cazul de fata au mai ramas 4 luni din acest interval.

2. Proiectul SMID privind deseurile menajere.
In urma studierii si discutarii raportului de etapa prezentat de catre Consiliul Judetean (atasament), participantii au fost unanim de acord sa parcurga urmatorii pasi de lucru:

• responsabilii pe domenii din CCL vor inventaria in urmatoarele 3-4 zile problemele care se cer clarificate cu privire la proiectul aflat in derulare, acestea urmand a fi adresate in scris Consiliului Judetean, proiectantilor si altor autoritati responsabile.
• raportul CJ in legatura cu proiectul SMID sa devina de natura publica pentru toti clujenii,
• dupa primirea raspunsurilor, convocarea conferintei de presa, cu invitarea Echipei de management a proiectului, a conducerii CJ,a proiectantului si ADI Eco-Metropolitan pentru a dezbate si concluziona asupra stadiului de executie a proiectului, a masurilor viitoare si a consecintelor pentru cetateni.

3. Propunerea avansata de catre dl. arh. Emanoil Tudose este cuprinsa in Regulamentul de lucru a CCL, iar actiunile hotarate la punctul anterior va facilita o aplicatie utila a membrilor.

Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialele atasate:

CJ – Raspuns ref solicitare dezbatere publica
CJ – informare stadiu proiect SMID Cluj
Articol reuniune CCL – 18.02.2016.

PROCES VERBAL

din 21 IANUARIE 2016

COMUNICAT DE PRESA-PROCES VERBAL,

Incheiat azi, 21 ianuarie 2016, cu ocazia reuniunii lunii ianuarie 2016 a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-na Ana Ludusan, LADO Cluj, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL
2. Cluj-Napoca-2015, Capitala europeana a Tineretului. Prezinta: Federatia SHARE si d-na Ana Ludusan, LADO Cluj
3. Diverse – subiecte ridicate de membrii CCL si de catre cetateni.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL.

S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL:

• In sedinta CL din decembrie 2015 a fost aprobat executia bugetului la data de 30.11.15,desprinzandu-se cateva concluzii:
  • Excedentul bugetar de 143.446.145 lei,inregistrat pe 11 luni urmeaza sa fie utilizat pentru plati de lucrari executate in anul 2015,
  • In 11 luni din 2015 doar 72,63% din platile cheltuielilor de functionare au fost achitate,
  • Din totalul cheltuielilor de dezvoltare s-au achitat 39,95 %.
  • Veniturile totale au fost realizate in proportie de 82,64%,
  • Veniturile proprii incasate doar in proportie de 71,52%.
  • Bugetul general pentru 2015,prevazut a se inscrie in suma de 1.058.824.280 lei a consemnat realizari la 30.11.2015 doar de 868.589.696 lei, preconizandu-se pentru 2016 probleme de alocare bugetara suplimentara.
  • In concluzie, in anul 2016 este posibil ca Clujul o sa aiba un buget mai mic. (d-ul Iosif Pop)
• Pana in prezent PUG-ul a fost rectificat de nenumerate ori in urma solicitarilor proprietarilor de terenuri prin care se cerea schimbarea incadrarii terenurilor, solicitari care arata calitatea precara a lucrarii realizate si faciliteaza revenirea la practica anterioara, cand fiecare PUD, PUZ modifica PUG-ul existent (d-ul Pop)
• In practica, dupa aprobarea PUG-ului mai exista o perioada de 18 luni in care pot fi aduse modificari planului, iar in cazul de fata au mai ramas 6 luni din acest interval (d-ul arh. Mitrea);
• Membrii RUR, cat si arhitectul sef al judetului s-au intalnit cu proiectantii PUG-ului si cu reprezentantii Primariei si si-au prezentat dansilor observatiile referitoare la PUG-ul aprobat, insa aceste sfaturi au fost luate in considerare numai partial. Nu au fost angajate nici proiectele prioritare propuse, precum cel legat de Centrul Istoric. (d-ul arh. Mitrea)
• Una dintre cele mai mari probleme este faptul ca exista PUD-uri, PUZ-uri aprobate care au produs efecte si care nu au fost luate in considerare in momentul actualizarii PUG-ului (d-ul arh. Tudose)
• In acelasi timp, in cei 20 de ani de dupa 1990 s-au distrus 20 de ha de spatii verzi, distrugere care continua, iar in acest moment se incearca prin PUG reintregirea suprafetei de zona verde pe proprietate privata, ceea ce nu este corect. (d-ul arh. Mitrea)
• PUG-ul constituie o lucrare meticuloasa care nu trebuia realizata de catre o firma particulara, ci de o echipa din cadrul Primariei, care sa se ocupe numai cu acest subiect – sa faca, sa urmareasca si sa revizuiasca PUG-ul (d-ul arh. Tudose)
• Legat de patrimonial arhitectural, si de ornamentele demontate de catre reprezentantii Primariei de pe cladirile din Cluj, acestea puteau fi securizate prin plase de sarma pana la reabilitarea lor, realizarea unor tunele pentru siguranta trecatorilor nefiind obligatoriu (dl. arh. Mitrea)
• Conform legii, pozitia Comisiile de Cultura si opiniile acestora sunt consultative si din aceasta cauza d-ul Primar a ales sa nu ia in considerare cele recomandate. In acest moment se lucreaza la remedierea acestei situatii, prin adoptarea unei OUG prin care sa fie sporita autoritatea acestor Comisii (d-ul arh. Mitrea)
• Un alt minus la nivelul Clujului constituie faptul ca nici pana in momentul actual nu exista un studiu coerent de circulatie, care sa eficientizeze traficul din Cluj (d-ul arh. Tudose)
• In prima parte al anului 2015 era in curs de elaborare “Planul de Mobilitate Nationala”, in cadrul caruia au fost invitate cateva orase, printre care si Clujul, sa-si spuna parerea – ce probleme exista, care dintre acestea trebuie rezolvate in etapa I, II, III, care sunt prioritatile, urmand sa aiba loc si o a II-a intalnire in cadrul caruia trebuiau sa se prezinte practicile internationale si concluziile analizei realizate. Insa aceasta a II-a intalnire nu s-a tinut, iar intre timp Planul a fost aprobat, fara sa fie clar ce se defalca din el la nivelul Clujului (d-ul arh. Mitrea)
• Legat de strategia de dezvoltare aprobata, exista bani bugetati,esalonat pe ani, pentru realizarea proiectelor prioritare identificate? (d-ul arh. Mitrea)
• Din 2016 exista in strategie bani alocati pentru City Manager, insa sa vedem daca aceste sume apar si in bugetul pregatit pentru anul in curs– este importanta infiintarea acestei pozitii, fiindca este nevoie de cineva care sa coordoneze investitiile si proiectele derulate de catre Primarie (d-ul Pop)
• In cazul unor lucrari prost executate, de multe ori cetatenii nu au la cine sa se adreseze (d-na Craciun)
  • Din aceasta cauza este important ca societatea civila sa se faca auzita, iar cetatenii sa propuna candidati si sa aleaga cu intelepciune (d-ul Pop)
  • Exista precedente (ex. Bucuresti, Constanta), cazuri in care cetatenii au dat in judecata APL-ul pentru incalcari flagrante si au castigat procesele intentate (d-na Ludusan).

2. Cluj-Napoca-2015, Capitala europeana a Tineretului.
La inceputul discutiei reprezentantii Federatiei SHARE au prezentat rezultatele preliminare ale ansamblului de evenimente organizate in 2015 – pentru detalii legate de aceste rezultate va rugam sa parcurgeti prezentarea atasata: Prezentare CET 2015

Idei enuntate de catre reprezentantii Federatiei SHARE:

• Se doreste continuarea proiectelor strategice de succes incepute anul trecut (ex. Untold, Day15), dar si infiintarea unui mecanism, prin care sa se faca implementarea politicilor EU de tineret la nivelul Clujului si in acelasi timp sa se asigure participarea tinerilor la politicile publice. Scopul este recunoasterea acestui mecanism ca si o structura consultativa de catre Primarie.
• La nivel european a fost o noutate derularea proiectului ca si un parteneriat intre Primarie si organizatiile de tineret, astfel, in cursul anului trecut au venit peste 300 de tineri sa vada cum functioneaza acest parteneriat.
• ¾ din proiectele derulate au fost legate de voluntariat, antreprenoriat, educatie, mobilitate, dezvoltare personala din cadrul unor traininguri, focus group-uri si altor tipuri de activitati, insa aceste tipuri de activitati nu au reusit sa atraga atentia mass-media. Din pacate, atat finantatorii, cat si reprezentantii mediei au acordat o atentie mult mai mare evenimentelor de divertisment.
• In cadrul proiectului principalul finantator a fost Primaria Cluj-Napoca, care a alocat in total 22 de milioane de lei pentru proiectele din cadrul Capitalei Europene a Tineretului si pentru functionarea administrativa a federatiei SHARE.
  In cadrul dezbaterii care a urmat au fost enuntate urmatoarele idei:
• CET 2015 a format o generatie de tineri care va da peste 5 ani oamenii de decizie al Capitalei Culturale Europene ajutata de aceasta experienta (dl. Ungureanu)
• CET 2015 trebuia sa-si puna amprenta asupra evenimentelor culturale precum Festivalul Mozart, reprezentatiile Teatrului National si Teatrului Maghiar, Festivalului de Carte, Festivalului de Film. Aceste festivaluri trebuiau implicate, prezentate si promovate ca si facand parte din CET, ridicand astfel valoarea acestuia. (d-ul Ungureanu)
• In cadrul prezentarii s-a pus prea mult accent pe cifre, iar faptele prezentate nu s-au ridicat la nivelul acestora. Exprimarea folosita tebuie sa fie concreta si practica. (d-ul Grosu)Legat de Ziua culturii nationale, sarbatorita si in cadrul CET, aceasta inseamna nu numai Eminescu, ci si cultura materiala si cinstirea trecutului (d-ul Grosu)
• CCL ar trebui sa ceara ca membrii cu experienta din cadrul CET sa fie cooptati in proiectul Capitalei Europene a Culturii. (d-ul arh. Mitrea)
• Evaluarea efectelor economice asupra bugetului municipiului Cluj-Napoca ar trebui sa preocupe mai mult echipa, iar calitatea comunicarii publice sa nu lase loc la speculatii nesanatoase (Iosif Pop).

Pozitia publica exprimata si sustinuta de CCL este ca experienta acumulata in proiectul incheiat sa fie preluata si aplicata in proiectul:Cluj-Napoca 2021-Capitala Culturala Europeana prin cooptarea membrilor de valoare in aceasta structura manageriala.

Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialul atasat.

Prezentare CET 2015