Comunicate de presa – 2015

PROCES VERBAL

din 17 DECEMBRIE 2015

Consiliul Civic Local Cluj, intrunit in sedinta lunara, in componenta membrilor titulari, ai celor invitati si a presei.
Ordinea de zi anuntata a intrat in dezbatere astfel:
Dl.Petre Ungureanu, in calitate de presedinte de sedinta face precizarea ca a avut intalniri cu seful politiei locale, reprezentata prin dl. Bangha Gheorghe, pe tema AUDIERII PUBLICE care urmeaza sa aiba loc in primul trimestru din anul urmator, la o data ce se va comunica in timp util.
In cursul discutiilor s-au detaliat scopurile urmarite si formatul in care se va desfasura AUDIEREA PUBLICA.

Dl.Petre Ungureanu comunica membrilor CCL ca dintr-o eroare de secretariat un mail de corespondenta CCL cu viceprimarul Anna Horvath s-a redactat in limba maghiara si solicita ca in acord cu prevederile constitutionale orice corespondenta oficiala a CCL, adresata administratiei locale sa fie redactata in limba romana.

Sedinta a continuat cu prezentarea concluziilor dupa CONFERINTA DE PRESA organizata joi, 10 decembrie 2015 la Prefectura Judetului Cluj, cu tema: CONSULTAREA PUBLICA SUB LUPA. Materialele prezentate si comunicatul de presa sunt atasate P.V. si pe site-ul CCL. Reprezentantii invitati ai Primariei Cluj-Napoca au lipsit.
Punctul urmator al reuniunii s-a concentrat pe STADIUL APLICARII STRATEGIEI 2014-2020 IN CLUJ-NAPOCA IN PRIMUL AN DE APROBARE. Raportul prezentat de dnii. Iosif Pop si Petre Ungureanu este atasat prezentei incheieri si este postat pe site-ul CCL.
In deschiderea discutiilor se face precizarea ca raspunsul asteptat de la Primaria Cluj la solicitarea scrisa pe aceasta tema nu a intrat inca, iar invitatiile adresate d-lui Primar si d-lor Viceprimari nu au primit o confirmare si nici nu s-a raspuns cu participare. S-a inregistrat o reactie de raspuns cu clarificari la invitatia adresata d-lui decan Calin Hintea – responsabilul proiectului de elaborare a Strategiei.
Membrii CCL care au adus completari, sugestii si propuneri la Raportul prezentat sunt: d-ul Petre Ungureanu, d-na Ana Ludusan, d-ul Vasile Surd, d-na Gabriella Purja, d-ul Nicolae Grosu, d-ul Emanoil Tudose.
Intre acestea subliniem:

• Se insusesc concluziile raportului si se constata lipsa de ritm in punerea in aplicare a directiilor strategice; avem strategie dar nu si actiuni in lucru.
• Administratia locala ar putea sa foloseasca cu onestitate si perseverenta parteneriatul profesional propus si sustinut de societatea civila, reprezentata prin CCL,
• Oferta rectorilor universitatilor clujene – fosti si actuali – trebuie luata in considerare de catre administratia locala in interesul finalizarii strategiei asumate,
• Asa cum CCL raspunde la solicitarile de dezbateri publice organizate de Primarie, ar fi de dorit sa raspunda si executivul Primariei la invitatiile adresate,
• O prezenta permanenta a societatii civile in Consiliul Local este de dorit si trebuie discutata in Campania de alegeri locale, astfel ca relatia de colaborare sa fie mai transparenta si mai directa.
• Este foarte important ca ideile si proiectele propuse de CCL au intrat in portofoliul politicilor publice locale si ca o mare parte din ele sunt preluate,
• Transparenta decizionala este in crestere la Cluj-Napoca insa multe din reactiile administratiei locale nu sunt conforme cu cerintele legislatiei in vigoare.
• Refractarismul administratiei in raport cu cetatenii poate fi corijat prin actiuni constructive si consecvente; societatea clujana trebuie activata.
• Spitalul de urgenta – obiectiv ce a fost tratat de politicieni in toate campaniile electorale anterioare – trebuie sa fie preluat de societatea civila clujana, sustinut cu argumente sociale si economice intr-o AUDIERE PUBLICA viitoare, astfel ca el sa devina un obiectiv cu alocare bugetara si rezultate in Strategia 2014-2020.

La ultimul punct al intalnirii sunt enuntate noile legiferari in ce priveste votul prin corespondenta si consecintele viitoare si se convine ca in lunile trimestrului I 2016 sa fie prioritare urmatoarele actiuni si analize:

Ianuarie 2016 – Bilantul proiectului Cluj-Napoca-2015 Capitala Culturala a Tineretului.
Februarie 2016 – Monitorizarea rezultatelor privind proiectul Centrului de Depozitare si prelucrare a deseurilor menajere.
Martie 2016 – Audierea publica – Politia Locala.

Materiale atasate:

Aplicarea strategiei 2014-2020 in Cluj-Napoca
Rezultatele cercetarii aplicarii L52 din 2003 – perioada feb-oct 2015
Coalitia 52_conferinte
AA – M-am decis sa ma implic comunicat de presa
Nord Vest_Cluj
Nord Vest_Baia Mare
Nord Vest_Oradea

PROCES VERBAL

din 19 NOIEMBRIE 2015

Incheiat azi, 19 noiembrie 2015,cu ocazia reuniunii lunii noiembrie 2015 a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Desfasurata in Sala de Sticla, reuniunea CCL a fost condusa de d-na Ana Ludusan, LADO Cluj, avand urmatoarea ordine de zi:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL
2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale. Prezinta: d-na Gabriella Purja
3. Migratia – problema a Europei si a Romaniei? Prezinta: d-na Ana Ludusan, LADO Cluj
4. Discutii privind pregatirea audierii publice privind Politia Locala.
5. Diverse – subiecte ridicate de membrii CCL si de catre cetateni.

La intalnirea lunara au fost prezenti membri CCL, reprezentanti ai societatii civile, persoane interesate, mass-media.

1. Discutii privind pregatirea audierii publice legat de Politia Locala – d-ul Pop a prezentat formatul audierilor publice – organizatorii asteapta ca persoanele interesate sa raspunda la intrebarile formulate in motivatie (unde este prezentat subiectul supus discutiei, motivele pentru care este necesara organizarea audierii publice, respectiv intrebarile la care se asteapta un raspuns).
Scopul audierii publice este de a prezenta autoritatilor publice locale asteptarile populatiei legate de Politia Locala.
In urma decalarii cerute de catre d-ul Ungureanu, audierea publica se va organiza in cadrul semestrului I al anului 2016, la mijlocul lunii ianuarie 2016, iar persoanele interesate pot sa-si trimita depozitiile (raspunsurile la intrebarile puse in motivatie) pe e-mail sau pot sa le prezinte personal in timpul audierii, in maxim 2 minute.

2. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL:

• In cazul imobilelor retrocedate si in care functioneaza scoli Primaria nu era obligata sa retrocedeze cladirile in natura; trebuiau initiate negocieri cu vechii proprietari si gasite alte solutii (d-na Ana Ludusan)
• Este ilegal ca actele Comisiei Tehnice de Urbanism sa fie semnate de catre Primar – conform legii, Comisia trebuie sa fie condusa de catre Arhitectul Sef. Din acest motiv toate actele emise de catre Comisie pot fi declarate ilegale (printre care si modificarea PUG-ului) (d-ul arh. Tudose)
• Legat de numeroasele plangeri prealabile formulate de catre cetateni – inainte de aprobarea actualizarii PUG-ului trebuiau luate in considerare si aplicate propunerile de dialog enuntate de catre CCL si altii, astfel incat sa nu asistam la aceasta rabufnire a cetatenilor. (d-ul Pop)

3. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – d-na Purja a prezentat actele normative privind: cresterea salariului cu 15% in invatamant (OUG 54/2015), actul normative privind masurile in cazul unui aflux mare de imigranti (OUG 53/2015), apararea impotriva incendiilor – largirea atributiilor ISU (OUG 52/2015).
Este reamintit faptul ca nici pana astazi nu sunt aprobate, nici macar puse pe site-ul Primariei noile regulamente privind barurile si terasele, omisiune care poate avea urmari grave. CCL cere prin adresele depuse la Primarie publicarea acestor propuneri de regulamente pe site-ul Primariei si organizarea unei dezbateri publice inca in 2015.

4. Migratia – problema a Europei si a Romaniei?
In cadrul prezentarii au fost enuntate urmatoarele principii de catre d-na Ana Ludusan, LADO Cluj:

1. Drepturile Omului sunt valori universale pe care toate statele lumii trebuie sa le respecte. Aceste drepturi nu pot fi negociate si ele sunt deasupra oricarei ideologii, fie ea politica, religioasa, culturala, etc.
2. Studiile de sociologie arata ca Europa are un deficit de populatie iar pentru a crea dezvoltare e nevoie de o infuzie de populatie din alte regiunii ale globului.
3. Atacurile teroriste din ultima perioada alimenteaza opinii false care fac legatura intre terorism si migratia din Orientul Mijlociu. Aceasta legatura este falsa, chiar daca valurile necontrolate de migranti pot alimenta asemenea prejudecati.
4. Atacurile teroriste din ultima perioada si controlul ineficient al valurilor de migranti dinspre Orientul Mijlociu spre statele Europei Occidentale vor pune presiune pe guverne pentru a respinge valurile de refugiati, persoane care, dealtfel, sunt protejate de un Drept International si pe care nici un stat nu il poate incalca.
5. Extrema dreapta va profita de acest context pentru a castiga mai multi votanti.
6. Societatea civila poate sprijini guvernele Europei in elaborarea unor solutii realiste la problema migratiei prin dezbateri publice si campanii de informare, educare si constientizare a populatiei cu privire la acest fenomen.

Proiectele LADO Cluj:

• Din anul 2010 LADO Cluj a derulat 6 proiecte pe migratie si 1 cercetare tot pe aceasta tema, organizand cursuri de limba romana si de orientare culturala, formand o retea cu lideri ai comunitatii de imigranti denumiti “mediatori internationali”, meserie recunoscuta si inclusa in COR.
• “Mediatorii internationali” actioneaza ca si actori de pace in comunitatea in cauza si in acelasi timp asigura un dialog cu reprezentantii tarii gazde. In viitorul apropiat acest model va fi replicat de catre LADO si in Italia.

Alte idei enuntate de catre reprezentantii LADO Cluj:

• Acest tip de exod nu este reglementata nici in Charta Drepturilor Omului, iar tot in Charta Drepturilor Omului este stipulata ca expulzarea in masa nu este permisa
• In acest moment in Turcia exista milioane de regugiati, un numar prea mare ca sa poata fi gestionat de catre un singur stat. Din acesta cauza este nevoie de o intelegere internationala, astfel incat fiecare stat sa preia din povara.
• Conform legislatiei internationale ONU trimite fonduri si sprijina statul care preia refugiatul, iar statul respectiv poate sa il integreze in munca, sa-l educe, sa-i asigure asistenta de sanatate, etc.
• Suedia are o experienta buna – majoritatea muncilor necalificate sunt prestate de catre imigranti.
• Exista o presiune migrationista diferita fata de tarile est Europene, respectiv Germania, Anglia si tarile din nordul Europei. Insa datorita faptului ca Romania este o tara de granita al EU, are o responsabilitate mare in protejarea granitelor.
• In Romania imigrantii care intra legal in tara vin la studii sau pentru a se casatori.
• Din punct de vedere al gestionarii imigratiei trebuie facuta o distinctie intre imigratia legala si cea ilegala – in cazul imigratiei legale societatea civila poate oferi sprijin imigrantilor, poate sa le includa in programe de integrare, insa in cazul celei ilegale numai autoritatile publice au dreptul sa intervina.

In cadrul dezbaterii care a urmat parerile au fost impartite:

• Imigrantii care vin din motive enonomice sunt imigranti ilegali, in timp ce refugiatii care fug de o situatie de conflict au drept de sedere conform legislatiei internationale, este obligatia tarilor sa le primeasca.
• Este obligatoriu sa fie canalizate valurile de imigranti prin masuri de securitate, de filtrare in zonele de frontiere si luate masuri umanitare. Dar inchiderea totala sau drastica a frontierelor nu va face de cat sa creasca retelele mafiote de trecere a frontierelor.
• In mod statistic, chiar daca a crescut enorm de mult numarul de imigranti in ultima perioada (vor fi mai mult de un milion anul acesta), nu reprezinta o pondere semnificativa din populatia europeana. Au mai existat valuri de imigranti, din Cambodgia si din Vietnam de exemplu. Angela Merkel a inteles-o bine, drept dovada primele valuri care au ajuns in Germania au avut mijloace financiare, sunt oameni educati.
• Avem o situatia ingrijoratoare, iar problemele miscarii recente de imigranti sunt :
   vin toti deodata
   prin aceasi puncte de frontiera
   vor sa mearga in aceasi regiuni ale Europei (Germania, Anglia, tarile din Nordul Europei in special) si in orasele mari
   cultura lor, valorile lor sunt cateodata in contradictie cu ale noastre.
  
• Din experienta recenta, imigrantii asiatici, chinezi, pakistanezi, indieni, etc. s-au integrat destul bine in societatiile noastre europene, au reusit sa dezvolte activitati economice noi, si copii lor s-au integrat bine in sistemele noastre educationale.
• Se pare ca pentru anumite natiuni integrarea a fost mai dificila, si aici sunt mai multe motive – comunitarismul si lipsa de integrare a imigrantilor pe de o parte, dar pe de o alta parte comportamentul rasist sau xenofob si lipsa de instrumente de integrare in tarile de destinatie. Un imigrant are datoria sa sa adapteze la cultura locala fara a renunta la propia sa cultura atata timp cat respecta legea, invata limba oficiala, isi scolarizeaza copii si are un rol social, adica munceste. Administratia, ONG-urile si cetatenii care primesc imigranti trebuie sa le puna la dispozitie un sistem care le permite sa ajunga la obiectivele enumerate, si sa aiba un sistem rapid si eficient de expulsare in cazul in care in mod repetat imigrantul nu vrea sa respecte regulile.
• Totusi exista la nivel mondial un fenomen evident si care este mult mai important decat culoarea pieli: modelul occidental cu valorile lui se impune din ce in ce mai mult.
• In viitor riscurile imigrationiste cele mai mari vor fi de ordin ecologic, sau din cauza unei epidemii. Populatia mondiala a crescut enorm de mult, traim din ce in ce mai mult, consumam si poluam din ce in ce mai mult, iar acestea sunt fenomenele cele mai ingrijoratoare.
• Intram intr-o noua era de mobilitate umana crescuta din motive de schimburi comerciale, dar si din cauza terorismului, a conflictelor, a dezastrelor ecologice, a epidemiilor, a suprapopulatiei. Dar avem o speranta enorma, mobilitatea permite si difuzarea valorilor universale, existe o solidaritate extraordinara, este o constientizare colectiva la nivelul mondial printr-o societate civila care se organizeaza, in special pe retele sociale.
• Daca grupurile de imigranti care se afla in teritoriile tarilor europene nu se integreaza ci vegeteaza in spatii inchise, transmitand boli si un set de valori diferite fata de valorile tarii gazde atunci nu are nici un rost ca tarile europene sa le tina.
• In loc sa accepte imigranti cu o rata a natalitatii net superioara, tarile europene ar trebui sa vina cu masuri eficiente de crestere a propriei rate a natalitatii
• S-a creat un dezechilibru in conditiile in care toti imigrantii doresc sa vina in Europa – se creeaza o presiune extraordinara asupra natiunii, culturii, valorilor tarilor gazduitoare
• Guvernele au dreptul si obligatia sa reglementeze intern si individual problema imigrantilor – in aceste conditii cum pot fi definite niste cote obligatorii?
• Cea mai buna solutie ar fi cresterea nivelului de trai in zonele de unde vin imigrantii prin educatie si implant de tehnologie.
• Este nevoie de politici publice pentru gestionarea importul / exportul de imigranti si in acelasi timp politici pentreu cresterea natalitatii.
  

La finalul reuniunii d-ul Grosu Nicolae le-a invitatat pe cei prezenti la simpozionul spectacol organizat cu ocazia zilei de 1 Decembrie; eveniment care va avea loc vineri, 27 noiembrie, orele 11:00, la Biblioteca Central Universitara, etajul 1, sala Muslea.

Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialele atasate:

Migratia o problema a Europei si a Romaniei 19 nov 2015
https://app.flashissue.com/newsletters/eb107568608d2180ada45b9476db27c46f7a4b9d

PROCES VERBAL

din 15 OCTOMBRIE 2015

Concluziile dezbaterii publice de la Consiliul Județean pe tema deșeurilor

Proces – Verbal al dezbaterii publice organizată de Consiliul Civic Local,
joi 15 octombrie 2015 in Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Cluj între orele 11,00 -13,30.

Situaţia critică în care a intrat administraţia municipiului Cluj-Napoca si a judeţului Cluj din cauza nefinalizării la timp a investiţiei “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DESEURILOR MENAJERE”, a determinat Consiliul Civic Local sa organizeze o dezbatere publică, joi 15 octombrie 2015 în Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Cluj între orele 11,00-13,30 pentru a stimula autorităţile publice responsabile de această situaţie critică să informeze cetăţenii despre măsurile luate pe termen scurt şi mediu pentru a evita consecinţele prelungirii acestei situaţii de criză.

Consiliul Civic Local a transmis invitaţii la peste 1500 de adrese ale reprezentanţilor: instituţiilor responsabile, cetăţenilor, presei, membrilor CCL, specialiştilor din instituţiile publice, din sectorul privat şi din sectorul ONG, descriind pe scurt situaţia privind colectarea deşeurilor la nivelul municipiului Cluj şi propunând următoarea agendă a dezbaterii publice:

1. Prezentarea stadiului proiectului “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DEŞEURILOR MENAJERE” şi a implicaţiilor pe care le produce asupra cetăţenilor şi administraţiei – material elaborat de ing. Mihaela Beu şi ing. Isaia Maghiar – membrii CCL. A prezentat ing.Isaia Maghear.
2. Soluţii imediate şi de perspectivă pentru acoperirea cerinţelor cetăţenilor judeţului şi municipiului Cluj-Napoca. A prezentat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Mihai Seplecan.
3. Calendarul intrării in funcţiune a CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT, soluţiile intermediate identificate pentru depozitare cât şi pentru revenirea la tarifele de colectare-depozitare dinaintea crizei. A prezentat Arhitect şef al Consiliului Judeţean Cluj Claudiu-Daniel Salanţă.
4. Dezbateri şi concluzii – Moderatorul dezbaterii a fost Domnul Iosif Pop, preşedinte al Consiliului Civic Local.

Domnul ing. Isaia Maghear a trecut în revistă istoricul acestui proiect arătând că fundamentarea acestuia şi căutarea surselor de finanţare începe în anul 1992. Studiul de fezabilitate al proiectului: “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DESEURILOR MENAJERE” este aprobat în Consiliul Judeţean la începutul anului 2008 fiind identificată sursa de finanţare de 60 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Observând modul greoi în care s-a pornit lucrarea şi cunoscând cerinţele de standard şi de termen, impuse de UE, în şedinţa lunară din 15 octombrie 2008, Consiliul Civic Local Cluj-Napoca se adresează public Consiliului Judeţean Cluj cu solicitarea “abordării în regim de maximă urgenţă a investiţiei pentru a evita consecinţele previzibile de majorare a costurilor şi de incapacitate de depozitare a deşeurilor pe rampa de stocare Pata-Rât” .

Licitaţia acestei lucrări trece dintr-o contestaţie în alta şi dintr-un executant în altul din 2010 pană în octombrie 2014 când Consiliul Judeţean Cluj cere rezilierea contractului de antrepriză din cauza efectuări unor escavaţii neconforme cu proiectul, a surpării terenului şi a transportării pământului pe pista aeroportului Cluj.

„Acest Plan de gestionare al deşeurilor la nivelul judeţului Cluj face parte dintr-o strategie naţională, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern, şi prin urmare, ar trebui respectată” este menţionat în materialul experţilor de mediu ai Consiliului Civic. În acelaşi timp aceştia atrag atenţia că „Este salutara punerea în funcţiune în curând a unei noi rampe temporare de stocare a deşeurilor pentru cetăţenii Clujului, pentru o noua perioada de avarie! Aceasta nu reprezintă decât o soluţie pe termen foarte scurt. Deşi noua rampa de stocare temporara este corespunzător amenajata pentru acest scop, este situată in imediata proximitate, fiind chiar limitrofă cu rampa veche – existentă (care trebuia închisă!), putând sa existe astfel suspiciuni ca deşeurile se vor depozita, in realitate, tot pe rampa veche. De altfel, dacă facem o analiza a capacităţii de stocare pe suprafaţa celor maxim 2000 mp betonaţi ai noii rampe, vom constata ca rampa de stocare temporara nou construita ar trebui sa se umple foarte curând, cu atât mai mult cu cat in paralel nu s-au făcut demersuri concrete de asigurare a infrastructurii de colectare a deşeurilor reciclabile separat, la nivel de cetăţeni. In plus noua rampă temporară nu oferă momentan soluţii pentru fracţia umedă, deşeurile biodegradabile şi cele din construcţii, care reprezintă un procent important din deşeurile municipale. Este greu de crezut ca in aceasta rampa vor fi procesate deşeurile rezultate de la cetăţenii Clujului ~ 300 t de deşeuri/zi. …Sa nu uitam ca de la închiderea “teoretica” a rampei Pata Rat a mai existat o rampa temporara. Unde sunt oare acum stocate deşeurile din acea rampă temporară?

O buna întrebare ar fi cat s-a cheltuit pe componenta de conştientizare a cetăţenilor in cadrul proiectului SMID, daca cetăţenii, chiar cei prezenţi, sunt la curent cu modul in care ar trebui sa separe deşeurile in cazul ideal in care infrastructura ar putea fi pusa la dispoziţia lor.

O alta întrebare este legata de rolul ECO-Metropolitan Cluj şi modul in care s-a implicat in realizarea SMID, informarea cetăţenilor etc. Spre exemplu, pe site-ul Eco-Metropolitan sunt referiri la legislaţie deja abrogata sau depăşită, spre exemplu HG 1470/2004 – Strategia Naţionala de Gestionare a deşeurilor! Din 2013 avem o noua strategie in domeniul deşeurilor pentru perioada 2014-2020- HG 870”.

Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mihai Splecan a prezentat soluţiile imediate şi de perspectivă pentru proiectul “CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT A DESEURILOR MENAJERE”, Domnia sa a arătat că în execuţia acestui proiect s-au comis greşeli pentru care Consiliul Judeţean a făcut Plângere penală. De asemenea s-au constatate nereguli de depozitare la rampa temporară de stocare pentru care Consiliul Judeţean a făcut Plângere penală împotriva companiilor de salubritate. A fost de acord cu experţii de mediu ai Consiliului Civic că noua rampă temporară de stocare nu va face fată pe termenul stabilit în proiect şi că există posibilitatea ca deşeurile să fie stocate pe vechea rampă de la Pata Rât. De asemenea a mai arătat că a făcut eforturi personale să găsească o soluţie pentru criza colectării deşeurilor dar că nu poate să o facă încă publică dar că e vorba de un agent privat. Domnul preşedinte a mărturisit că întâmpină o mare rezistenţă din partea „mafiei din sistem care te omoară dacă vrei să faci ceva în domeniul deşeurilor, aici e vorba de mulţi bani, ca şi în construcţia de drumuri, dacă vrei să faci ceva te elimină”. „Consiliul Judeţean nu poate face nimic, el nu este răspunzător pentru rampele de stocare a deşeurilor ale UAT-urilor din judeţ”.

Doamna Gabriella Purja, din partea Ligii Apărării Drepturilor Omului l-a întrebat pe domnul preşedinte Seplecan ce a făcut concret pentru soluţionarea crizei deşeurilor deoarece domnia sa a făcut declaraţii în presă cu două luni în urmă prin care afirma că a rezolvat această problemă. Domnul preşedinte a răspuns că a identificat soluţii de re finanţare a proiectului de la Uniunea Europeană, pentru a nu consuma banii publici ai Consiliului Judeţean Cluj, dar aşteaptă răspunsul de la Guvern. „Chiar azi este plecată Doamna Director Mariana Raţiu la Bucureşti pentru a aduce poziţia Guvernului în această chestiune”.

Domnul arhitect Gheorghe Elkan intervine şi spune că responsabilitatea de amplasare a rampelor de stocare a deşeurilor revine Consiliului Judeţean şi chiar dacă UAT-urile îşi amplasează aceste rampe în perimetrul intravilanului propriu (cazul Turda) Consiliul Judeţean trebuie să aibă o strategie pe termen lung a amplasării acestor rampe pe teritoriul judeţului şi că un dialog şi o cooperare cu primarii este absolut necesară iar soluţiile se identifică în acest proces de dialog şi de negociere cu primăriile din judeţ.
Domnul preşedinte Mihai Splecan afirmă că a avut întâlnire cu primarii dar nici unul nu vrea să participe nici cu bani nici cu teren pentru rezolvarea problemei colectării deşeurilor.

Doamna Ana Luduşan, preşedinta Ligii Apărării Drepturilor Omului pune următoarele întrebări:

1. De ce crede Domnul preşedinte că a fost o revoluţie în 1989. La această întrebare nu aşteaptă răspuns, o propune ca meditaţie pentru dl. preşedinte.
2. Câte întâlniri a realizat cu Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară şi cu ce rezultate,
3. Care este programul de finanţare pentru soluţiile temporare, care sunt informaţiile despre agenda şi programul de finanţare al UAT-urilor care au construit rampe în intravilanul propriu.
4. Câte întâlniri a realizat cu echipele din alte judeţe care au rampe de stocare a deşeurilor cu tehnologie conformă.

Răspunsuri:
2. Cu echipa ADI se întâlneşte săptămânal. Rezultate: Consiliul Judeţean nu poate finanţa rampa temporară.
3. Finanţarea soluţiei temporare stă în sarcina Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.
4. A avut întâlniri cu echipele din alte judeţe care au rampe conforme dar din afirmaţiile domniei sale nu a rezultat dacă a există ceva de învăţat de la aceştia.

Domnul Iosif Pop intervine cu o recomandare pentru Domnul Preşedinte Mihai Seplecan. Să se sprijine pe competenţa specialiştilor în: identificarea problemelor, identificarea soluţiilor la probleme, identificarea surselor de finanţare, a programului de aplicare şi mai ales în monitorizarea şi evaluarea execuţiilor din orice tip de proiect.
Domnul Iosif Pop cere ca domnul preşedinte să se angajeze să găsească acele soluţii politice şi administrative pentru ca în cel mai scurt timp să se revină la taxele normale de colectare a deşeurilor.

Domnul Petre Ungureanu pune problema foselor septice neconforme care împrejmuiesc lacul Tarniţa şi care infectează apa potabilă care alimentează municipiul Cluj-Napoca chiar dacă biologic şi fizic aceasta este conformă datorită tratamentelor aplicate de Compania Ape-Someş.

Intervenţia domnului Arhitect şef al Judeţului Cluj Claudiu-Daniel Salanţă nu a adus informaţii despre calendarul intrării in funcţiune a CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT, soluţiile intermediare identificate pentru depozitare cât şi pentru revenirea la tarifele de colectare-depozitare dinaintea crizei.

Concluziile dezbaterii publice din 15.10.2015 în problema colectării deşeurilor în judeţul Cluj sunt:

1. Tratarea crizei deşeurilor de către instituţiile responsabile cu prea puţină competenţă şi cu prea puţină determinare pentru a găsi soluţii transparente, viabile, rapide.
2. Ridicarea nepermisă a costurilor pentru transportarea deşeurilor din municipiul Cluj-Napoca la Oradea. Tarifele de colectare a deşeurilor au crescut astfel: către cetăţeni cu 38%, către firmele de salubritate cu 19%, către firmele private 3,3 ori prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca fără o dezbatere publică prealabilă.
3. Rampa temporară de stocare este o soluţie nerealistă ca durată şi ca securitate a depozitării,
4. Situaţia de criză se prelungeşte pe un termen nedeterminat.
5. Colectarea deşeurilor este un domeniu de securitate a populaţiei dar şi un domeniu în care pot fi reduse costurile prin tehnologii de reciclare, colectare selectivă, compostare a deşeurilor biodegradabile, dar nu sunt exploatate aceste oportunităţi de către factorii de decizie.
6. Întrebarea care se pune este dacă Administraţia Judeţul Cluj şi a municipiului Cluj-Napoca este repetentă la acest capitol sau este coruptă?
7. Consiliul Civic Local va monitoriza permanent acest proiect şi va cere dezbateri publice şi informări publice cel puţin trimestrial, iar la nevoi în regim de urgenţă.

Redactat: Ana Luduşan preşedinte Liga Apărării Drepturilor Omului filiala Cluj.

Materiale anexe:
SMID & Propuneri_Isaia Maghear
Consiliu Consultativ pe tema gestionării deşeurilor

COMUNICAT DE PRESA

din 15 OCTOMBRIE 2015

Concluziile dezbaterii publice de la Consiliul Județean pe tema deșeurilor

Prima dezbatere publică la nivel de Consiliu Județean pe tema Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, în organizarea Consiliului Civic Local a lămurit două dintre principalele aspecte ale crizei deșeurilor de la Cluj:

• Cum se deblocheză situația de la Cluj, care sunt termenele de ieșire din criza deșeurilor și care va fi echipa care va gestiona proiectul?

• Cum pot cetățenii să-și recupereze banii pe care i-au dat în plus pentru colectarea și depozitarea deșeurilor, ei neavând nicio vină în această criză?

După ce președintele Consiliului Civic Local, Iosif Pop a prezentat un istoric al crizei care a dus la blocaj și la necesitatea găsirii unor soluții alternative de depozitare (transportul la Oradea cu majorarea tarifelor, responsabilii de politicile de mediu ai civicilor au opinat că rampa provizorie anunțată de primarul Emil Boc este prea mică pentru a ajunge pentru doi ani iar poziționarea ei – lipită de rampa de la Pata Rât) ar putea atrage suspiciuni de folosire în continuare a celei vechi.

După ce la dezbatere a sosit și președintele Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan, dar și reprezentanți din aparatul deliberativului județean, care au competențe pe proiectul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, discuțiile au pendulat între ”ce s-a găsit la venirea în funcție” la chestiunile concrete ce țin de viitorul proiectului.

Reprezentanții societății civile au ridicat mai multe probleme, solicitând fermitate și finalitate pentru acest important proiect. Fostul judecătar Gabriela Purja a arătat că până se ajungă la blocaj trebuia să fie verificate etapele proiectului și le-a sugerat celor din aparatul Consiliului Județean să studieze și decizia instanței care a stabilit alt constructor decât cel desemnat inițial de către Consiliul Județean. ”V-ar putea ajuta în întocmirea caietelor de sarcini”, a punctat Purja.

Președintele LADO Cluj, Ana Ludușan a ridicat problema implementării la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale a câte unui city manager care să nu provină din zona politică, iar urbaniștii Emanoil Tudose și Gheorghe Elkan au arătat că problema deșeurilor este din anii 90.

Inginerul hidrotehnic Petre Ungureanu a arătat că una dintre principalele probleme ale județului și țării ține de igiena surselor de apă potabilă dar a ridicat și problema unei alte locații a rampei de gunoi, în zona Cara, mult mai potrivită scopului.

”Vă felicit pentru ceea ce faceți, cu atât mai mult cu cât de patru luni de când sunt la conducerea Consiliului Județean văd multe lucruri care nu sunt bune pentru cetățenii județului Cluj. Consiliul Județean are responsabilitatea construirii Centrului Integrat de Deșeuri și bani europeni pentru a închide cele șase rampe din județ, inclusiv Pata Rât. Din estimările noastre, sunt circa 700.000 de metri cubi de deșeuri depozitate la Pata Rât, după părerea mea, depozitate ilegal, ceea ce îngreunează închiderea. Am și făcut o plângere penală în care am arătat situația pe care am găsit-o. În plus, și din nou e părerea mea personală, firmele care au colectat nu au făcut-o conform legii, nu au colectat selectiv iar depozitările, la fel. Vă mai spun ceva: constructorul inițial, Cornu, de la Confort este acum închis. Proiectantul, George Boieru, a fost închis. Patronul de la firma care s-a ocupat de dirigenție a fost și el închis, cel de la subcontractorul Napoca Construcții a fost la rândul său închis, fostul președinte al Consiliului Județean a fost și el închis o perioadă. Eu am cerut o expertiză, căci de acolo a dispărut un deal întreg. Și am făcut și plângere la DNA”, a explicat Seplecan în fața civicilor.

Seplecan a explicat că împreună cu echipa de proiect a decis relicitarea pe faze a întregii construcții a centrului, pentru a nu pierde banii europeni. ”Avem nevoie de o aprobare de la București ca să putem faza proiectul, ca să nu pierdem banii europeni pentru construcție, să nu fim nevoiți să construim din banii de la bugetul județean. Am relicitat construcția, fidicul galben este deja pe SEAP, iar în acest moment este gata documentația și pentru fidicul roșu pe care urmează să îl dăm spre SEAP și să-l relicităm. Eu sper ca în maxim trei săptămâni să avem pe SEAP și fidicul roșu urcat și relicitat”, a explicat președintele Consiliului Județean, care a precizat că va continua cu aceeași echipă tehnică la proiect.

Întrebat de către Iosif Pop dacă a luat în calcul o modalitate prin care cetățenii să își poată recupera banii dați în plus pe colectarea gunoaielor, Seplecan a precizat că în plângerile penale a solicitat și recuperarea prejudiciului. Totodată, președintele civicilor le-a sugerat celor din echipa de proiect să gândească un sistem de stimuli economici pentru colectarea selectivă a deșeurilor direct la sursă: ”Ar trebui să recompensați colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile direct la cetățean”.

Concluziile dezbaterii Consiliului Civic Local au fost trase de președintele Iosif Pop, care i-a spus lui Seplecan:

• ”Despre datoria altora și lipsa Dvs de datorie, ori cum răspundeți pentru ea, lucrurile au fost cam scăldate. Bazați-vă pe profesioniști și o să vedeți că datoria Dvs. va fi ușor de continuat astfel.

• Înțeleg că vă asumați acest proiect și continuați cu aceeași echipă. Soluțiile pentru această investiție își găsesc în zona profesională rezolvarea. Oamenii politici au decizia, profesioniștii aduc succesul. Bazați-vă pe profesioniști și veți vedea că nu vizibilitatea proprie, prin ieșirea în mass media vă aduce succes, ci mai degrabă faptele împlinite câștigă credibilitate.

• Aspectele juridice și cele de contractare și execuție considerăm noi că trebuie să le mandatați cu foarte mare exigență celor care știu să coordoneze, să conducă și să gestioneze proiecte. Concluzia noastră – separat de faptul că există și o zonă cu conotații penale – acest proiect nu a fost gestionat profesionist. Și eșecul este cauzat, în primul rând, faptului că s-a dat mandat unor oameni care nu meritau acel mandat. Și ar trebui judecați pentru modul în care au acționat.

• Un city manager bine pregătit, cel puțin cu o viziune de nivel județean, cu o cunoaștere a aspectelor pe o arie mare și cu o echipă de profesioniști și nu de politicieni fac posibil succesul”, a conchis Iosif Pop.

Materiale anexe:

COMUNICAT DE PRESA

din SEPTEMBRIE 2015

Câteva cauze ale blocajelor de circulație din Cluj-Napoca

O principală cauză a blocajelor zilnice de circulație din Cluj-Napoca este rezultată din coordonarea deficitară din partea administrației clujene a lucrărilor de infrastructură pornite concomitent în mai multe zone ale municipiului, consideră membri Consiliului Civic Local.

Reproșurile adresate primarului Emil Boc, în cursul ședintelor Consiliului Local Cluj-Napoca din lunile august și septembrie a.c. s-au concentrat pe ritmul lent al lucrărilor de infrastructură, blocajele frecvente în circulația mașinilor și a pietonilor calitatea îndoielnica a lucrărilor executate dar și oportunitatea proiectului cu finanțare europeană în anul dedicat Capitalei Europene a Tineretului.

În conturarea pozitiei specialiștilor Consiliului Civic Local (CCL), după reuniunea din 15 septembrie, au fost concluzionate câteva aprecieri:
• Lucrările proiectate și executate în cadrul proiectului “Orașul comoară” sunt oportune și binevenite pentru căile de transport și rețeaua de utilități a orașului și răspund cerințelor exprimate în timp de CCL, mai ales în ceea ce privește introducerea în subteran a rețelelor de cablu de telefonie fixă, de televiziune, de alimentare cu energie electrică dar și extinderea pistelor pentru biciclete, pentru pietoni si pentru parcarea autoturismelor în afara tramei de circulație auto și pietonală.
• Lucrările pe traseului liniei de tramvai din Mănăștur până la Bulevardul Muncii-Emerson trebuiau finalizate în cursul acestei veri și întregită fluența și viteza de transport pe întregul sector.
• Atacarea, concomitent în mai multe zone a orașului, a execuției lucrărilor pregătitoare și a celor de modernizare a fost bine gândită însa nefinalizarea operativă- concomitent cu deschiderea altor zone de lucrări – a perturbat major viața orașului și a locuitorilor săi, un număr mare de activități comerciale au fost închise ori suspendate pe termen lung.
• Capacitatea de coordonare a tuturor constructorilor din partea Primariei Cluj-Napoca (beneficiarul proiectului) s-a dovedit deficitară și în cele mai multe cazuri a eșuat (proiectele mari au nevoie de control ferm și riguros asupra constructorilor locali).
• Promisiunile primarului cu privire la termenele de încheiere a lucrărilor pe anumite porțiuni au devenit motive de nervozitate în rândul cetățenilor întrucât așteptările lor au rămas neonorate.
• Calitatea lucrărilor reieșită din datele proiectului este la nivelul standardelor europene , acoperirea cu resurse de finanțare este mai mult decât generoasă pentru că s-a fundamentat pe tarife competitive și complete.

În acest context singurele explicatii pe care le putem înțelege pentru întârzierile în executarea proiectului sunt legate de dificultățile în coordonarea de către beneficiar a șantierelor dar și tărăgănarea de către constructori a termenelor de executare și predare, întrucât le este dificil să tragă sumele bugetate și să justifice cu devize acoperitoare volumele de lucrări executate.

Cum să putem înțelege altfel, dacă pe o distanță de 20-40 ml vedem zilnic cel puțin 10-12 muncitori care stau în coada uneltelor ori se foiesc pentru a trece timpul și a încasa banii?

Cum să percepem reacțiile de revoltă și de tragere de timp a unor lucrători locali, contrariați că muncitorii veniti din alte țări sunt plătiți la sume duble și triple?

Daca acestea sunt cauzele pentru care sunt revoltați clujenii, de ce în Consiliul Local nu sunt discutate aspectele reale ale șantierelor din municipiu și nu sunt administrate măsurile firești, se întreabă cei din CCL?

COMUNICAT DE PRESA

din 17 SEPTEMBRIE 2015

Cât de transparentă e Primăria Cluj-Napoca (studiu)

În prima ședință din această toamnă a Consiliului Civic Local, președintele forului, Iosif Pop, a prezentat studiul ”Transparența decizională a Primăriei Cluj-Napoca, urmare a monitorizării lunare a modului de aplicare a Legii 544/2001”.

Studiul a fost întocmit pe baza unui chestionar alcătuit de Coaliția 52, aplicabil atât administrației locale cât și centrale. Iosif Pop a chestionat timp de mai multe luni câteva municipalități iar pe baza acestor chestionare și pe baza interacțiunii nemijlocite dintre Consiliul Civic Local și admnistrația locală a putut formula 12 concluzii referitoare la transparența municipalității.

Iată raportul prezentat de Iosif Pop în prima ședință a Consiliului Civic Local din această lună:

”Romania de azi este fragmentată într-o mulțime de entități și atitudini democratice. După 25 de ani de experiențe originale, cetățenii au din ce în ce mai puțina încredere în cei ajunși în zona politică și administrativă.

Întrebarea ce ar trebui să și-o clarifice românii este dacă au la îndemână instrumentele legale necesare să își nominalizeze aleșii iar apoi să îi responsabilizeze pentru a produce fapte și progres în societate?

Din fericire pentru Romania, avem la dispozitie pârghiile necesare să îi aducem la realitatea cotidiană. Cele două legi de funcționare a societatii civile, legea liberului acces la informatia publica(L.544/2001) și legea privind transparența decizională a autoritatilor publice (L.52/2003), ne dau dreptul de a controla și capacita aleșii în interesul comunității. Primul pas pe care îl putem face este să dedicăm o oră din viața cotidiană, prin care să ne informăm ce fac aleșii noștri și să le transmitem răspicat și argumentat ce dorim noi. Dacă ne-am decis în această privință,restul nu este decât un exercițiu de coalizare și perseverență, care își va arăta efectele benefice peste timp. Experiența de 11 ani a Consiliului Civic Local se poate constitui ca o dovadă că lucrurile evolueaza în direcția dorită de legiuitor.

Coalitia 52 a apărut tocmai ca o nevoie urgentă de susținere și încurajare a dialogului organizat între societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și organizatii legal constituite, care cunosc și exersează aplicarea L.52/2003, cu precădere prin proiectul strategic “Partener Activ și Implicat”.

În prezent, din Coaliția 52 fac parte peste 400 de cetățeni și asociații iar proiectul aflat în desfășurare monitorizează timp de un an de zile, începand cu luna februarie 2015 până în luna ianuarie 2016, felul în care răspund instituțiile administrației locale și centrale la cerințele de aplicare a L.544/2001. Detali se pot obține accesând http://www.implicare-l52.ro.

Setul de întrebări, adresate în scris și expediate lunar direct persoanelor responsabile de relația cu cetățenii se referă la urmatoarele cerinte iar în ordinea răspunsurilor primite la întrebările adresate Primăriei Cluj-Napoca, voi reda rezultatele înregistrate în perioada lunilor februarie-august 2015, comparativ cu alte orașe exemplificate:

1.Câte proiecte de acte normative au fost adoptate de catre institutia dvs. în cursul lunii

2.Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost supuse consultării publice, în baza L.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?

3.Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost modificate în urma procesului de consultare publică, derulat în baza L.52/2003 ?

4. Câte opinii scrise au fost colectate, în cursul lunii anterioare, de la cetățeni și asociații legal constituite, cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică, în baza aceleiași legi ?

5.Câte dezbateri publice din proprie initiativă au fost organizate de către institutia dvs. în cursul lunii anterioare în baza L.52/2003 ?

6. Câte dezbateri publice la cererea organizațiilor societății civile au fost organizate de către instituția dvs. în cursul lunii anterioare, în baza L.52/2003 ?

7. Câte justificări în scris de nepreluare a recomandărilor, formulate și înaintate în scris de către cetățeni și asociații legal constituite au fost transmise de către instituția dvs. în cursul lunii anterioare, în baza L.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică ?

8.Numar de luni de raportare:

Se cer câteva concluzii, în primul rând pentru Cluj-Napoca, unde rolul activ jucat de Consiliul Civic Local favorizează cunoașterea situației și din interior:

• Cu excepția lunii august a.c.(pentru care se poate încă formula reacția), răspunsurile au fost redactate în termenul legal și transmise în formatul electronic către solicitanți;
• Toate răspunsurile au fost semnate exclusiv de către șeful de birou mass-media, Iulia Perșa;
• S-a evitat răspunsul la fiecare întrebare în parte însă au fost făcute mențiuni globale la întrebările unde nu s-au consemnat evenimentele cerute;
• Deși au fost colectate multe opinii scrise, la consultările și la dezbaterile publice anunțate-atât pe site cât și prin registratură- acestea nu au fost raportate;
• Normal ca în situația în care nu s-au raportat opiniile cetățenilor și a ONG-urilor nu se impunea nici preluarea lor în actele normative elaborate și nici răspunsurile de motivare la petenți;
• Multe solicitări de dezbatere publică pe teme ori proiecte anunțate de către cetățeni și ONG-uri nu au făcut obiectul înregistrării, organizării și desfășurării lor.
• În ultima perioadă a avut loc înregistrarea dezbaterilor organizate de Primărie cu consemnarea lor în minute(nu întrutotul conform cu cele discutate);
• Organizarea dezbaterilor publice anunțate nu s-a bucurat de punerea în aplicare de proceduri standard, dinamice și eficiente, întrucât nu s-a apelat la specialiști cu experiență;
• Chiar dacă raportorul nu face consemnările adecvate realității, au fost foarte multe soluții preluate în deciziile adoptate, spre mulțumirea părților prezente la elaborarea lor;
Municipiul Cluj-Napoca are privilegiul de a fi dobândit o experiență suplimentară în administrarea participativă, beneficiind de oameni cu anvergură profesională și disponibili pentru comunitate;
• Administrația locală și-a mărit an de an gradul de transparență decizională iar poziționarea municipiului și a locuitorilor lui în competitia democratică a avut de câștigat;
• Comparația cu celelalte administrații locale din țară se va realiza în prima parte a anului următor, după centralizarea și analizarea tuturor rezultatelor proiectului.”

COMUNICAT DE PRESA

din SEPTEMBRIE 2015

Începe cea de a 12-a sesiune a Consiliului Civic Local

Consiliul Civic Local își începe cea de a 12-a sesiune în această lună, chiar dacă și în luna august – dată fiind criza gunoiaelor – a organizat o dezbatere publică. Printre temele programate pentru reuniunile forului până la finele anului se află activitatea Poliției Locale, transparența decizională a Primăriei, stadiul proiectului România Modernă, aplicarea Strategiei 2014-2020 în Cluj-Napoca.
Teme programate ale Consiliului Civic Local în septembrie-decembrie 2015:
• Transparenta decizionala in Primaria Cluj Napoca ca urmare a monitorizari lunare a modului de aplicare a L.544/2001. (septembrie, prezintă Iosif Pop)
• Raport privind stadiul aplicarii proiectului „Romania moderna”.(octombrie, prezintă Mircea Barna)
• Politia Comunitara Cluj-Napoca, asteptari si impliniri in perceptia cetatenilor-Audiere Publica organizata de CCL si Lobby pt.Cluj.Pozitia functionarului public si deontologia sa profesionala. (noiembrie, prezintă Petre Ungureanu)
• Aplicarea Strategiei 2014-2020 in Cluj-Napoca la un an de la aprobarea ei.Problemele de reglementare a circulatiei rutiere in Cluj-Napoca.(decebrie, prezintă Iosif Pop, respectiv Petre Ungureanu)
Ce s-a reușit până acum
Consiliul Civic Local (CCL) funcționează de mai bine de 11 ani, fiind fondat în iunie 2014 la inițiativa finanțistului Iosif Pop, președintele IMO Grup și primul președinte al Băncii Transilvania, a Cluburilor Lions și a 67 de ONG-uri clujene. Scopul CCL este ”îmbunătățirea calitativăși cantitativă a vieții comunității clujene”, iar printre obiective – ”stabilirea corectă și detaliată a nevoilor comunității și a așteptărilor ei; promovarea informării și implicării cetățeanului clujean în problemele orașului; promovareaunei funcționări corecte, transparente și eficiente a Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca”. CCL și-a stabilit circa 80 de obiective prioritare pe termen mediu și lung precum și 12 proiecte majore pentru comunitatea clujeană.
Despre cum a reușit în 11 ani societatea civilă să impună teme pe agenda administrativă în Cluj-Napoca rememorează Iosif Pop, președintele Consiliului Civic Local.
”Cu siguranță că pot sublinia câteva lucruri esențiale care s-au întâmplat în acest interval de timp. Sunt lucruri pentru care am pledat încă din acea perioadă iar astăzi le avem, desigur, prin reacția administrației locale. Consiliul Civil Locale le-a provocat ca și deziderate:
• Nu aveam o strategie pentru 2006-2012. Acum putem spune că am avut o strategie după 2006, dar avem și una pentru 2014-2020. Mai trebuie lucrat la cea actuală, să fixăm cu adevărat obiectivele care fac parte din strategie.
• Apoi, am mizat atunci pe investiții pentru refacerea centrului istoric și punerea lui în valoare într-un mod în care Clujul să devină vizitabil, să devină un oraș turistic mai ales prin centrul istoric refăcut.
• Transparența decizională, comunicarea între primărie și populație era o dificultate majoră. Astăzi nu mai putem spune asta. Există și site, există particpare, există audiențe, avem o mult mai bună comunicare între administrație și populație, chiar dacă nu optimă.
• Alocările de bani nu se făceau decât prin spargerea unor bugete de la centru. Acum facem alocări de bani pe proiecte. Chiar și pentru ONG-uri: acestea vin și licitează pe proiecte proprii primirea de bani de la Primărie.
• Putem vorbi și de o fluidizare a circulației. La vremea respectivă eram foarte speriați, cu toții, că orașul se va bloca total: sensurile unice și anumite invetiții pentru fluidizări s-au dovedit a fi benefice. În plus, centurile ocolitoare au salvat o parte din circulația din centrul orașului.
• Există o bugetare mai așezată, mai fundamentată, de jos în sus, participativă.
• Avem și un Plan Urbanistic General actualizat, cu perspectivă de zece ani cel puțin și cu viziune spre zona metropolitană. ”, spune Iosif Pop.

COMUNICAT DE PRESA

din 14 AUGUST 2015

Consiliul Civic Local, initiatorul dezbaterii publice care a avut loc in data de 14 august 2015, impreuna cu organizatiile semnatare a petitiei remise autoritatilor publice in 17 iulie, cu privire la solutiile durabile pentru gestionarea deseurilor in Cluj Napoca saluta deschiderea Primarului Cluj Napoca, domnul Emil Boc, fata de solicitarile enuntate in cadrul dezbaterii publice si cele descrise in petitie si asteapta cu interes varianta revizuita a regulamentului de salubrizare a municipiului Cluj Napoca, care va include recomandarile ONG-urilor, din care mentionam:

· Crearea cadrului pentru colectarea fractiei biodegradabile;
· Reglementarea sistemului PAYT (platesti-pentru-cat-arunci) si a colectarii selective a fractiei reciclabile;
· Infiintarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosire, Reciclare (minerit urban);
· Eliminarea din regulament a prevederilor legate de incinerarea deseurilor cu sau fara recuperare de energie (waste to energy, gazeificare, piroliza etc). Incinerarea deşeurilor este cea mai toxică, scumpă şi ineficientă metodă de a trata deşeurile si de a produce energie. Energia obţinută din arderea deşeurilor municipale este deosebit de poluantă, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deşeurilor, a programelor de reciclare şi încurajează în schimb extragerea de resurse. In plus, o astfel de tehnologie nu se preteaza pentru dimensiunea comunitatii clujene, blocand comunitatea intr-un contract pe termen lung. Precizam ca tehnologile de transformare a deseurilor in energie la temperature inalte nu inseamna reciclare, ci conform legislatiei europene in domeniu intra in categoria incinerarii- si valorificarii energetice. Incineratoarele cu nume ca ”piroliza”, ”gazificare”, jet de plasma” si ’’energie din deseuri” emit dioxine si alti poluanti daunatori, in ciuda declaratiilor industriei ca acestea ar fi tehnologii ”verzi”.

Apreciem angajamentul domnului Primar de a participa la urmatoarea sedinta a Consiliului Consultativ pentru implementarea compostarii in masa, la care vor participa pe lângă autoritățile locale, operatorii de salubritate, ONG-uri, fermieri, reciclatori cu experientă în compostare precum EcoBihor, distribuitori de tehnologie pentru compostare și biogaz, grădinari urbani și peri-urbani cu scopul de a crește prin politici publice adecvate spațiul pentru grădinărit urban.

Sprijinim angajamentul domnului Boc de a organiza o dezbatere similara la nivel judetean in cursul lunii septembrie. De asemenea, societatea civila asteapta cu interes raspunsurile punctuale la intrebarile puse si versiunea actualizata a Regulamentului care sa cuprinda propunerile enuntate in cadrul dezbaterii si solutiile Primariei si Consiliului Local.

Ne exprimam speranta, ca aceasta situatie creata datorita nefinalizarii Sistemului Integrat de Management al Deseurilor va duce la implementarea unei solutii mai actuale, in tendinta cu ultimele bune practici aplicate la nivel European in acest domeniu.

Propunerile enuntate:

Groapa de gunoi – opinie & propunere locatie d-ul Ungureanu
Groapa de gunoi – opinie & propunere viziune d-ul Morarescu
Groapa de gunoi – opinie d-na Mihaela Beu
Groapa de gunoi – propuneri d-ul Iosif Pop
http://www.neuerweg.ro/petitie-pentru-gestionarea-durabila-a-deseurilor-in-cluj-napoca/

Articole presa:

Articol ziar: http://www.ziardecluj.ro/iosif-pop-consiliul-civic-local-majorarea-de-tarif-pentru-salubritate-ar-trebui-suportata-de-consiliul-judetean

Articol ziar: http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/consiliul-civic-local-ii-cere-lui-emil-boc-dezbatere-publica-pe-cresterea-pretului-pentru-ridicarea-gunoiului–139466.html

Articol ziar: http://www.buzznews.ro/144930-platesti-pentru-cat-arunci-una-dintre-recomandarile-ong-urilor-in-materie-de-gestionare-a-deseurilor-la-cluj/

Articol ziar: http://ziarulfaclia.ro/ccl-spera-ca-municipalitatea-sa-revizuiasca-regulamentul-de-salubrizare-a-municipiului/

Interviu Radio Cluj:

Interviu TVR Cluj: https://www.youtube.com/watch?v=df0dhstVHio

PROCES-VERBAL din 18 IUNIE 2015

Incheiat azi, 18 iunie 2015, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00.

Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator.

Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor referentilor privind urmatoarele puncte:
1. Analiza hotararilor luate in CL in ultima perioada si luari de pozitie – prezinta d-na Imola Mosescu Dobra.
2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale si pozitia CCL in legatura cu continutul lor – d-na jud. Gabriella Purja.
3. Definitivarea subiectelor de discutat pentru reuniunile CCL din anii 2015/2016 - prezinta d-ul Iosif Pop
4. Administratia municipiului in raport cu problemele persoanelor varstnice – prezinta d-na Doina Craciun
5. Diverse probleme ridicate de membrii CCL si de cetateni.

La sedinta lunara au fost prezenti membri ai CCL: d-ul Iosif Pop , d-na Purja Gabriella, d-ul ing. Petre Ungureanu, d-ul urbanist Emanoil Tudose, dl. col. Nicolae Grosu, dna.Doina Craciun, dl. Cristian Moldovan.
De asemenea au fost prezenti cetateni interesati de administrarea orasului.

Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele:

1. Hotararile CL de la ultima reuniune pana la zi – in timpul reuniunii CCL s-a luat in dezbatere lipsa de finalizare cu rezultate a dezbaterii publice pentru adoptarea Strategiei de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020 cat si comportamentul discutabil al unor functionari publici din Primarie in raport cu cerintele deontologiei profesionale si cu asteptarile cetatenilor. Sesizarile activitatilor din programul de reabilitare termica a blocurilor a fost un alt punct discutat.
2. Noutatile legislatiei din domeniul administratiei locale. Conform d-nei Purja, in ultima perioada au fost adoptate mai multe acte normative de interes local, printre care: modificarile aduse Legii electorale pentru alegerile consiliilor locale, Primarului si Presedintelui Consiliului Judetean, unde a subliniat implicatiile si consecintele aplicarii lor.

3. Ca urmare a ariei diverse de teme propuse de membrii CCL s-a definitivat agenda 2015/2016.
Prin programul definitivat se pastreaza 12 teme cu caracter de permanenta ce se vor dezbate periodic in functie de evolutia lor si s-au nominalizat alte 13 teme de dezbatere pe domenii ale administratiei locale – de interes major pentru societatea civila locala.
In anexa la procesul verbal si pe site-ul CCL se regaseste intregul program convenit.
Concomitent a fost conturata componenta actuala a membrilor CCL activi, aceasta regasind un numar de 24 de persoane afisate pe site-ul CCL. Numarul membrilor CCL este asteptat sa sporeasca pana la proxima reuniune din septembrie 2015 cu alte personalitati si cetateni voluntari dispusi sa se implice pe divesele domenii de competenta.

4. Problemele persoanelor varstnice in raport cu administratie municipiului Cluj- au fost subliniate in raportul cu propuneri sustinut de dna.Doina Craciun iar acest raport se poate consulta in atasamentul la prezentul proces verbal.
 Persoanele varsnice sunt preocupate sa sustina societatea civila si sprijina CCL, cu care impartasesc aceleiasi valori, chiar daca acest lucru nu este intotdeauna foarte vizibil.
 Puterea comunicationala a persoanelor varstnice este foarte importanta in influentarea puterii decizionale.
 In acest moment asistam la un capitalism in deriva, al unei societati de consum de servicii, care, in perioada urmatoare o sa se transforme intr-o societate de consum de valori, transformare in care o sa aiba un rol semnificativ si societatea civila.
 Societatea civila, care apara valorile universale creste puternic pe plan mondial.
 La nivel national Clujul este al doilea oras din Romania dupa numarul de ONG-uri, cel mai occidental oras, o locomotiva al cresterii.
 CCL sustine persoanele varstnice si pune in valoare experienta lor, vrand-nevrand are sprijinul Primariei si are o retea de sustinere din partea presei.
Sintetizand rolul CCL si a persoanelor varstnice, in Cluj, d-ul ing. Ungureanu a apreciat ca reprezinta o contrapondere fata de Primarie si Consiliul Local, care incearca sa preia problemele comunitatii si sa le dea mai departe intr-un mod civilizat si bine documentat catre expertii forurilor decizionale.

5. Diverse – propuneri primite de la cetateni.
Dl.Cristian Moldovan a anuntat in fata membrilor CCL disponibilitatea asociatiilor de tineret in cadrul carora activeaza de a colabora activ cu CONSILIUL CIVIC LOCAL in scopul de a aduce in fata administratiei locale problemele reale ce preocupa comunitatea.
In interesul activitatilor comune propune ca in toamna acestui an sa dezbatem o tema de vadita nevoie si actualitate pe care sa o includem in programul adoptat pentru viitor.
Definitivarea temei se va conveni in cel mai scurt timp.

Biroul de presa a CCL,

Administratia municipalitatii in raport cu persoanele virstnice

PROCES VERBAL din 21 MAI 2015

Desfasurata in Sala Mare a CL CLUJ-NAPOCA, in ziua de 21 mai 2015, reuniunea CCL a fost condusa de d-ul Iosif Pop, avand urmatoarea ordine de dezbatere a temelor anuntate:

1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL

2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale. Prezinta: d-na Gabriella Purja

3. Problemele strategiei urbane in Cluj-Napoca si Obiectivele urbanistice ale municipiului si metropolei intre 2014-2020. Prezinta: arh. Gh. Elkan, arh. Vasile Mitrea. 4. Diverse – subiecte ridicate de catre membri CCL si de catre cetateni. La intalnirea lunara au fost prezente urmatoarele persoane: d-ul arh. Gheorghe Elkan si d-ul arh. Vasile Mitrea, dna. Gabriella Purja – reprezentanta LADO Cluj si membru CCL, dl. Petre Ungureanu – reprezentant UT Cluj si membru CCL, dl. Nicolae Grosu – reprezentant Asociatiei Refugiatilor Basarabia si membru CCL, dl. Iosif Pop – reprezentant Societatea Romana de Cancer si membru CCL, prof. dl. Vasile Surd, dl. arh. Romulus Zamfir, cetateni interesati. La inceputul reuniunii s-au purtat discutii referitoare la definirea temelor care vor fi dezbatute in cadrul reuniunilor CCL din anului 2015-2016. Au fost propuse urmatoarele teme, calendarul urmand sa fie definitivat dupa reuniunea CCL din iunie 2015: – Politia Comunitara – continuarea dezbaterii din aprilie 2015 – Analiza din perspectiva alegerile din 2016 – cu ce s-a ales Clujul in urma inceperii mai multor santiere in oras in paralel cu desfasurarea evenimentelor din cadrul “Capitalei Europene a Tineretului’ in anul 2015? – PUG – exista din ce in ce mai multi oameni nemultumiti, carora li s-au promis despagubiri si discutii individuale, dar fara a se stabili un termen (in cadrul intalnirilor de lucru organizate acum 2 ani CCL a cerut discutarea si rezolvarea acestor probleme inainte de aprobarea noului PUG; achizitionarea terenurilor necesare pentru realizare de parcuri sau alte obiective de interes comunitar) – Modul de administrare al regiilor autonome, subordonate Consiliului Local. D-na Purja a propus discutarea unor teme de interes pe parcursul a mai multe reuniuni, astfel incat temele respective sa pot fi discutate in amanunt. 1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. S-au purtat urmatoarele discutii legate de hotararile si actiunile CL: – In cazul PUG-ului propunerile formulate trebuie esalonate pe cei 10 ani de valabilitate – ex. ce s-a propus a se face in 2016 pentru ca propunerile PUG-ului sa se realizeze? Aplicarea PUG-ului este obligatia CL. (arh. Mitrea) – In ultima perioada se poate observa dezvoltarea comunelor Apahida si Chinteni dupa modelul nereusit din comuna Floresti (si in interdependenta cu Clujul) – ce se poate face astfel incat sa se revina la un model de dezvoltare armonios, care sa asigure cresterea nivelului de trai si de confort al locuitorilor din zona? – cetatean – Din punct de vedere institutional Consiliului Judetean ii revine obligatia sa ceara si sa coordoneze o asemenea lucrare. Din pacate si in cazul realizarii PUG-ului din Cluj-Napoca s-a luat in considerare numai zona aferenta orasului, fara analiza interdependentelor cu localitatile din jur, fiindca odata cu contractarea lucrarii “nu s-a comandat” si aceasta parte – arh. Elkan – Din pacate dupa aprobarea PUG-ului acesta nu se respecta (d-ul Surd) 2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – d-na Purja a prezentat actele normative privind: programul national de cadastru si carte funciara, finantarea partidelor politice, deseurile electrice/electronice. 3. Problemele strategiei urbane in Cluj-Napoca si Obiectivele urbanistice ale municipiului si metropolei intre 2014-2020. In cadrul prezentarii au fost enuntate urmatoarele idei de catre d-ul arh. Vasile Mitrea: – Din mai multe cauze, precum: – Criza prelungita – Aparitia si dezvoltarea civilizatiei tehnologice din cauza caruia atasamentul comunitatii fata de viitorul localitatii este in scadere – Globalizarea, care uniformizeaza localitatile, le aduce la numitor comun, degradeaza mediul si biodiversitatea comunitatile si localitatile au o dinamica rapida care cere o autoevaluare a posibilitatilor si o definire a directiilor de dezvoltare prompta, fara mult timp de gandire – PUG-ul nou adoptat ar fi trebuit sa fie rezultatul strategiei de dezvoltare, strategie care se bazeaza pe mai mult de 20 de studii de specialitate axate pe mai multe aspecte diferite, care abordeaza si domeniile de interes pentru PUG, insa are si deficiente, nefiind analizata de exemplu infrastructura de apa, resursele si accesul la ele pe termen mediu sau altele) – Gandind la centrul istoric ca si o detinatie turistice, trebuie spus ca in cei 25 de ani de capitalism cladirile s-au distrus mai mult decat in perioada comunismului, deci este nevoie de ample lucrari de reabilitare. In acelasi timp fenomenul shoppingului si marile hipermarketuri au golit centrul istoric de multe functionalitati, ceea ce poate duce la pierderea valorii si degradarea nucleului istoric. O solutie ar fi construirea si functionarea hipermarketurilor in afara oraselor si inchiderea lor duminica. – Din punct de vedere al populatiei Clujul nu si-a marit numarul de locuitori in ritmul preconizat, insa suprafata orasului a crescut de la 4000 ha in 1990 la 9.500 ha in 2013, ceea ce inseamna o crestere enorma al consumului de terenuri, in conditiile in care suprafata spatiilor verzi a scazut, iar circulatia a ramas greoaie. – In 1990 din 4.500 ha 32% era proprietatea statului de care dispunea comunitatea, terenuri care s-au pierdut, au fost date in concesiune, municipalitatea dispunand in acest moment de numai 2% din terenurile Clujului pe care poate realiza obiectivele necesare comunitatii (parcuri, spitale, scoli, etc.) – Odata cu cresterea densitatii ar trebui sa creasca si calitatea vietii, insa Clujul nu ofera posibilitati pentru toate categoriile sociale si toate nevoile, costul locuirii ramane ridicat, chiar daca suprafata orasului s-a marit. Nici infrastructura sau reteaua de utilitati nu au fost extinse odata cu extinderea orasului – Este nevoie de o politica de dezvoltare, care sa fie finantat pe cat posibil din fonduri EU si care sa asigure competitivitatea orasului – Exista mai multe modele de dezvoltare al oraselor, ceea ce trebuie luat in considerare in alegerea modelului este care este cel mai potrivit si ca mod de organizare si din punct de vedere al costurilor. In acest moment comunitatea europeana recomanda orasele concentrate, care nu s-au extins mult. – Din obiectivele de dezvoltare definite in cadrul strategiilor de dezvoltare ale Clujului din ultima perioada, unele sunt valabile, altele au expirat din diferite motive: – Centru al Excelentei Medicale (realizat si cu scopul de a avea turism medical) – mai poate fi realizat, chiar daca unele orase din jurul Clujului, precum Tg-Muresul vine puternic din urma, insa, pentru a realiza acest obiectiv este nevoie ca spitalele clujene sa comunice intre ele, sa se realizeze Spitalul de Urgente, spitalele care nu mai corespund sa fie modernizate, etc. – Centru Cultural – este destul de greu de realizat, dat fiind faptul ca nici Centrul Multicultural Transilvania nu s-a realizat inca – Centru al Inovatiei – nu s-a concretizat nimic, fara locatii sau planuri de realizare concrete – Centru IT – acest obiectiv este pus pe loc fruntas in acest moment, insa toate se erodeaza in timp si vine altceva – Capitala Regionala – pentru ca un oras sa devina capitala regionala este nevoie de macar 1 milion de locuitori, posibilitati tehnice, ceva aparte in reteaua oraselor semnificative din regiune – ce a facut Clujul pentru a atinge aceste obiective? Nimic. – Zona Metropolitana – este nevoie de o apropiere de Floresti, Apahida pentru a creste comfortul urbanistic. Legat de Zona Metropolitana exista 5-7 optiuni, insa iarasi fara planuri concrete. – Obiectivele de dezvoltare trebuie definite intr-un fel in care sa ajute dezvoltarea comunitatii si sa aiba sens – ex. in cazul Timisoarei, care are acces prin raul Bega la Dunare a avut sens amenajarea raului, insa in cazul Clujului nu are nici un sens Somesul navigabil, mai ales daca luam in considerare si diferenta de nivel si dificultatile tehnice. – Pentru a asigura dezvoltarea armonioasa al orasului este nevoie de specialisti, care sa asigure continuitatea si expertiza, nu de politicieni Opinii: – Pentru ca o comunitate sa se dezvolte armonios este nevoie ca eforturile comunitatii sa fie uniforme, iar actiunile intreprinse comune (d-ul prof. Surd) – In acest moment avem un cadru legal stufos, iar intrebarea care se pune este daca decidentii cunosc aceasta legislatie. (d-ul arh. Elkan) – Autoritatile ar trebui sa aiba grija de terenurile comunitatii si sa le folosesca in intersul comunitatii (d-ul arh. Elkan) – Este nevoie de niste suprastructuri tehnice, profesionale care nu sunt influentate de alegeri, alese pe cel putin 10 ani si care sa gestioneze dezvoltarea oraselor si alegerea prioritatilor de dezvoltare, unul dintre cele mai importante sarcini fiind prioritizarea (d-ul arh. Elkan) Urmatoarea reuniune a CCL va avea loc in data de 18 iunie 2015.

PROCES VERBAL din 16 APRILIE 2015

Desfasurata in Sala de Sticla a CL CLUJ-NAPOCA,in ziua de 16 aprilie 2015, reuniunea CCL a fost condusa de dl. Petre Ungureanu, avand urmatoarea ordine de dezbatere a temelor anuntate: 1. Politia locala si rolul ei in comunitate – raport regasit in atasament si sustinut de dl. Petre Ungureanu. 2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale – prezentare facuta de dna. Gabriella Purja. 3. Taxa pe salubritate – sustinuta prin materialele atasate trimise de catre dl. Valer Morarescu si predate Primariei Cluj-Napoca. 4. Problemele de administrare a imobilului Colegiului Economic ”Iulian Pop” derivate din HCL nr.71/2015 sustinute de dna. Codruta Negrutiu -cf. document atasat. La intalnirea lunara au fost prezente urmatoarele personae: dna.Ana Ludusan si dna.Gabriella Purja-reprezentante LADO Cluj si membri CCL, dl. Petre Ungureanu – reprezentant UT Cluj si membru CCL, dl. Nicolae Grosu – reprezentant Asociatiei Refugiatilor Basarabia si membru CCL, dl. Iosif Pop – reprezentant Societatea Romana de Cancer si membru CCL, dl. Pascal Fesneau – consulul onorific al Frantei, reprezentant al Asociatiei Micilor Meseriasi si membru al CCL, dl. Zah Teodor – invitat, dl. Lucian Fanea – membru CCL, dl. Pirau Horatiu – invitat din UBB Cluj, dna. Codruta Negrutiu – directorul Colegiului Economic Cluj-invitat, dna. Carmen Ciornei – D.A.S.M.in Primaria Cluj – invitat, dnii.Titus Craciun si Ionut Geana -presa locala Cluj. Din partea Politiei municipiului Cluj-Napoca nu s-a prezentat nimeni la dezbatere,cu toate ca prin corespondenta cu conducerea directiei am intrat in posesia unui raspuns-raport de activitate pe 2014. Din acest considerent major,dl.Petre Ungureanu a propus sa reluam dezbaterea acestei teme-de foarte mare importanta pentru oras-la o data ulterioara,cand din respect pentru cetateni cei din Primarie vor raspunde cu prezenta la invitatia lansata. 1.Discutiile pe marginea Raportului anual al Politiei Locale si a materialului dlui. Petre Ungureanu au conturat cateva pozitii : – rolul preventiv si educativ pe care trebuie sa il asume in practica Politia locala, – Clujul trebuie sa gaseasca metodele potrivite pentru a-si pastra renumele de oras civilizat: suprimarea ajutorului social si munca in folosul comunitatii pentru cei condamnati in acest mod, – Organizarea Politiei locale astfel incat sa raspunda eficient acestui deziderat – seriozitatea si consecventa sa reprezinte atuuri majore, disciplinarea cetatenilor plecati in afara tarii este si un atribut intern. – Tendinta europeana merge spre video-supraveghere, dar nu in detrimentul vietii intime a cetateanului, – Clujul are un model consacrat de bune practice in integrarea sociala, – In cadrul Colegiului Economic se practica in mod curent munca in folosul scolii iar integrarea etniei rroma este o reusita notabila chiar si la olimpiadele de profil, – Nevoia de pregatire profesionala se poate implini si mai bine la Scoala de Politie, de catre angajatii selectati in Politia Locala, – Sesizarile cetatenilor nu sunt intotdeauna corecte, iar in aceste situatii rolul Politiei locale trebuie sa fie echilibrat si corectiv, – Aceasta tema se impune a fi reluata intr-o AUDIERE PUBLICA cel tarziu in toamna acestui an avand in vedere cei 10 ani de experimenta de politie locala la Cluj-Napoca. Opiniile de mai sus au fost exprimate de: Petre Ungureanu, Gabriella Purja, Pascal Fesneau, Carmen Ciornei, Codruta Negrutiu, Nicolae Grosu, Iosif Pop. 2. Tva redus la alimente, formarea profesionala in administratie, regulamentul cadru in salubritate au fost ultimele reglementari legale si metodologice aduse in discutie de catre dna. Gabriella Purja. 3. Taxa de salubritate pusa in dezbaterea publica din martie – aprilie a.c. se cere a fi clarificata pe fond de catre initiatori, daca este sanctiune sau este o taxa iar la momentul organizarii dezbaterii publice deschise pentru acest proiect de reglementare CCL se va implica activ pentru a-si sustine opiniile avansate. 4. In legatura cu HCL nr.71/2015, CCL cere Primariei si CL sa trateze cu echilibru si impartialitate administrarea imobilului de pe str. Memorandumului nr. 22, intrucat Cluj-Napoca are nevoie de continuarea pregatirii de profil economic mediu, atat in raport cu nevoile economiei locale cat mai ales pentru facultatile de profil economic din municipiu. Intalnirea lunii mai a.c. va fi dedicata “Obiectivelor urbanistice ale municipiului si ZM pentru intervalul de timp 2015-2020”. Articol Politia Locala

PROCES VERBAL din 19 MARTIE 2015

Incheiat azi, 19 martie 2015, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de Sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00. Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator. Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor privind urmatoarele puncte: 1. Analiza hotararilor luate de catre CL Cluj-Napoca in ultimele 30 de zile si pozitia CCL. Prezinta: secretariatul CCL 2. Noutati legislative cu impact asupra administratiei locale. Prezinta: d-na Gabriella Purja 3. Sumarul dezbaterilor publice din ziua de 2 martie 2015 cu privire la strategia Clujului pe 2014-2020. Prezinta: ing. Petre Ungureanu, ec. Iosif Pop 4. Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe 2015. Prezinta: ec. Iosif Pop 5. Diverse problem ridicate de membrii CCL si de catre cetateni. La sedinta lunara au luat parte membri CCL: d-ul Iosif Pop, d-ul Emanoil Tudose, d-ul Petre Ungureanu. De asemenea au fost prezenti experti CCL si cetateni interesati. Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele: 1. Hotararile CL de la ultima reuniune CCL pana la zi In cadrul sedintei CL din februarie-martie s-a adoptat, printre altele, bugetul general al municipiului Cluj-Napoca. Legat de bugetul aprobat, d-na Craciun a atras atentia asupra faptului ca chiar daca in cadrul proiectului pilot “bugetare participativa” cei din Manastur au ales ca prioritare doua proiecte – modernizarea cinematografului Dacia si infiintarea unor parcari suplimentare, si cel putin cel din urma nu a primit finantare prin buget, deci nu se va putea realiza. A existat si o prezentare al celor de la Federatia Share privind finantele organizatiei, respectiv discutii detaliate legate de situatia financiara a Regiei Autonome de Termoficare. In cadrul sedintei din februarie s-a adoptat deja o HCL privind modificarea PUG-ului nou aprobat, urmand sa aiba loc o sedinta in cadrul caruia se vor discuta exclusiv problemele legate de PUG. Este nevoie de o asemenea sedinta, fiindca in acest moment exista oameni care au castigat procese importriva Primariei, fiindca au PUD-uri, PUZ-uri aprobate, care au produs deja efecte si care pun sub semnul intrebarii mai multe prevederi ale noului PUG. Referitor la cimitirul din Manastur si transmutarea locurilor de veci, d-ul Tudose a apreciat ca cei care au primit autorizatie de constructie atat de aproape de cimitir pot sa dea in judecata autoritatea care a emis autorizatia de constructie, in cazul de fata Primaria Cluj. Un alt aspect important semnalat de catre d-ul Tudose se refera la depozitele de pamant lasate pe partea de sus al cimitirului din Manastur, care datorita greutatii pot provoca alunecari de teren si din aceasta cauza trebuie mutate. 2. Sumarul dezbaterilor publice din ziua de 2 martie 2015 cu privire la strategia Clujului pe 2014-2020 – la cererea societatii civile si din cauza procedurilor obligatorii care trebuie parcurse inainte de adoptarea strategiei de dezvoltare in cadrul Consiliului Local, s-au reluat dezbaterile publice. CCL a primit ca si raspuns la propunerile formulate ca acestea vor fi luate in considerare. In urma dezbaterii d-ul Iosif Pop si d-ul Petre Ungureanu au tras urmatoarele concluzii: • La elaborarea materialului s-au implicat foarte multe persoane, mai ales din partea institutiilor, preponderent din mediul universitar; • Strategia elaborata este un material amplu, la care s-a lucrat mult, totusi lasa impresia ca a fost facuta fiindca trebuia facut; • Lipseste firul rosu, care sa fie regasit pe tot parcursul materialului, putem sa gasim numai frazele clasice privind IT-ul (d-ul Tudose) • In strategia anterioara au fost incluse obiective concrete, din care s-au realizat cam 10%, din aceasta cauza in materialul prezent se evita introducerea de obiective concrete; • In acelasi ordine de idei nu se stie cat s-a retinut din vechea strategie sau ce se va intampla cu vechiul material. In urma dezbaterii s-au cerut urmatoarele: • Elaborarea unui material sinteza de 5-10 pagini, cu 10 obiective concrete care sa fie asumate, facute publice si prezentate in Consiliul Local inainte de aprobarea strategiei; • Bugetarea obiectivelor, astfel incat sa fie clar ce e poate face cu resursele actuale, cum se fazeaza obiectivele/lucrarile alese; • Infiintarea unui colectiv de monitorizare al punerii in aplicare care sa lucreze pe baza unor criterii clare (din partea administratiei s-a admis numai infiintarea colectivului, dar fara criterii). 3. Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe 2015 – d-ul Iosif Pop a prezentat materialul pregatit, in care a facut urmatoarele aprecieri legate de bugetul aprobat: • Bugetul aprobat pentru anul 2015 scade cu 11% fata de cel din anul precedent, mai ales datorita scaderii bugetului imprumuturilor interne; bugetul de functionare creste cu 10%, in timp ce bugetul de dezvoltare scade. • Banii suplimentari alocati pentru functionare se duc pe ordine publica si siguranta nationala, autoritati publice si actiuni externe, cat si pentru invatamant, cultura si sanatate, in detrimentul protectiei mediului si a subventiilor pentru incalzire. • Grija pentru aspectul arhitectural al orasului, cat si pentru curatenia lui este lasata pe plan secund, in raport cu investitiile si actiunile de tipul “suport electoral” (ex. autobuzele noi). • Alocarea bugetara nu are o gandire pe termen lung si dupa nevoi fundamentate (acest lucru se vede si din scaderea bugetului de dezvoltare) • De remarcat si faptul ca majoritatea proiectelor europene incepute au ca si data de finalizare 2015, si pana in acest moment nu au fost anuntate alte proiecte de anvergura care sa le urmeze. Prioritatile bugetare cu care ar trebui sa vina urmatorii candidati la functia de Primar si Consilieri ai municipiului Cluj-Napoca, ar trebui sa fie cel putin urmatoarele: • Finalizarea amplei actiuni civice de elaborare a Strategiei Cluj-Napoca, pentru perioada 2014-2020, prin bugetarea marilor obiective propuse si care vor fi nominalizate in etapa a II-a, pentru o alocare eficienta I echilibrata a resurselor comunitatii; • Finalizarea operatiunii de inventariere si cadastrare a intregului patrimoniu imobiliar al localitatii si inceperea actiunii de readucere in proprietate a proprietatilor cedate; • Elaborarea de proiecte cu fonduri europene si locale destinate sustinerii economice si sociale ale zonei metropolitane; • Finalizarea studiului de circulatie pentru zona metropolitana, fluidizarea circulatiei si rezolvarea nevoii de parcare civilizata; • Alocarea de cheltuieli pentru investitii proprii, aducatoare de venituri; • Regandirea si redimensionarea aparatului propriu al Primariei si al institutiilor subordonate. 4. Diverse: • Parcarea din fata Parcului Babes trebui regandita, astfel incat sa nu arate ca un cimitir de masini si in acelasi timp sa fie pus in valoare cursul apei (d-ul Ungureanu) • Ar fi oportun introducerea pe ordinea de zi al CCL a doua subiecte de interes: Spitalul de Urgente si parcarile din Cluj, discutii la care sa fie invitati toti factorii de interes. Pentru mai multe detalii privind parerile d-ului Petre Ungureanu, sustinute si de catre CCL, vis-a-vis de subiectele discutate va rugam sa consultati materialul atasat.

PROCES VERBAL din 20 FEBRUARIE 2015

Consiliul Civic Local şi Asociaţia Lobby pentru Cluj a organizat vineri 20 februarie 2015, orele 11:00-13:00, în Sala de Şedinţe a Consiliului Judeţean Cluj o întâlnire cu parlamentarii de Cluj. Scopul întâlnirii a fost obţinerea sprijinului parlamentarilor clujeni privind preluarea unor iniţiative legislative din următoarele domenii: 1. Eficientizarea exerciţiului Administraţiei Publice Locale prin modificarea Legii nr. 215/2001 privind definirea mai exactă a rolului şi a responsabilităţilor Administratorului Public. 2. Propuneri pentru modificarea Constituţiei României. 3. Pachet de ameliorare legislativă în domeniul migraţie. La dezbatere au participat un număr de 55 cetateni iar dintre alesi au fost de fata sau reprezentati urmatorii: deputat CRISTEA AURELIA PSD, deputat ITU CORNEL PSD, deputat ZLATI RADU PNL, deputat Steluta Cataniciu-prin consilierul juridic, deputatul Elena Ceusan Uioreanu-prin consilierul juridic, senator NICOARĂ MARIUS-PETRE PNL, senator LÁSZLÓ ATTILA-UDMR, deputat Steluta Cataniciu-prin consilierul juridic, deputatul Elena Ceusan Uioreanu-prin consilierul juridic, primarul municipiului Gherla – SABO MARIUS CALIN. Consiliul Judeţean Cluj a fost reprezentat de vicepreşedinţii: VÁKÁR ISTVÁN şi IOAN OLELEU cat si de către directori şi şefi de departamente. Vakar Istvan ocupă în prezent funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Domnul Iosif Pop a moderat dezbaterea. Proiectul de modificare a Legii nr. 215/2001 privind definirea mai exactă a rolului şi a responsabilităţilor Administratorului Public, cunoscut de opinia publică ca City manager, a fost prezentat de către domnul Iosif Pop. Textul proiectului a fost elaborat de Doamna ex. vicepreşedinte a Curţii de Apel Cluj Gabriella Purja. Proiectul s-a bucurat de o dezbatere îndelungată la care au intervenit toţi parlamentarii prezenţi la dezbatere. In ataşament se regăsesc motivaţiile propunerilor de modificare, avansate de CCL. Prima intervenţia a avut-o doamna deputat Aurelia Cristea menţionând că propunerea este binevenită, dar trebuie stabilit clar câtă putere îi dăm City managerului şi care va fi relaţia acestuia cu primarul şi Consiliul Local. City managerul are rolul să ajute atât primarul cât şi Consiliul Local pentru a crea dezvoltare şi bunăstare în comunitate. Deputatul Radu Zlati a spus că nu e nevoie de nici o ameliorare legislativă, funcţia de Administrator public este bine definită şi funcţionează în mai mult de 200 de primării din ţară. Propunerea Consiliului Civic nu poate să funcţioneze în realitate, a adăugat domnul deputat Radu Zlati. Felul în care sunt descrise responsabilităţile City managerului în varianta Consiliului Local arată că preluăm prerogativele primarului şi le dăm city managerului, dar acest lucru nu este posibil deoarece primarul răspunde politic în faţa cetăţenilor. Domnul Iosif Pop răspunde că nu sunt luate prerogativele primarului ci doar posibilitatea ca primarul să folosească discreţionar resursele comunităţii. Domnia sa precizează că prin propunerea Consiliului Civic privind aceasta funcţie se urmăreşte ca factorul politic să nu aibă atâta putere în folosirea banului public. City managerul asigură o administrare profesionistă a resurselor iar prin aceasta sunt reduse substanţial sursele de corupţie. Dl. Sabo Marius Calin, primar al municipiului Gherla arată că propunerea Consiliului Civic privind funcţia de city manager poate fi combătută punct cu punct. Nici un primar nu ar angaja un city manager care este ordonator de credite. Adică, spune domnia sa: “eu răspund politic în faţa cetăţenilor iar banii îi administrează city managerul? Cum vine asta? Nu, nu aş angaja niciodată un city manager care are atribuţii de ordonator de credite. Apoi cine cunoaşte mai bine comunitatea decât un primar? Sunt primari care conduc foarte bine comunităţile şi o să le conducă şi de acum încolo”. Iosif Pop arată că sunt primari care conduc bine comunităţile dar sunt şi primari care nu o fac bine sau chiar dirijează resurse spre clientela politică iar city managerul, în viziunea Consiliului Civic nu îl mai lasă să facă acest lucru. Domnul Iosif Pop îl invită pe domnul Decan Prof. univ. dr. Călin Hinţea să îşi precizeze poziţia cu privire la propunerea Consiliului Civic. Domnia sa afirmă că studiile ştiinţifice privind modelul city mnagerului arată că el funcţionează în unele comunităţi iar în altele nu funcţionează. În Statele Unite ale Americii există două tipuri de primari. Primari puternici, aleşi direct de către cetăţeni şi primari slabi desemnaţi de Consiliile Locale. Acolo unde primarii sunt desemnaţi de către consiliile locale modelul City managerului funcţionează foarte bine. În România s-au făcut studii în acest sens dar rezultatele acestor studii nu se pot bucura de validare deoarece nu se poate spune că studiile au fost făcute pe un eşantion reprezentativ. Dar modelul poate funcţiona foarte bine dacă este stabilită foarte precis relaţia city managerului cu funcţia administrativă şi cu cea politică a comunităţii în care acesta îşi exercită atribuţiile. Senatorul Laszlo Attila este de părere că city managerul este un ajutor pentru primar şi că primarul nu pierde din prerogative dacă îşi alege un city manager profesionist. Există în România comunităţi şi primari care şi-au selectat city manageri dintre cei mai buni profesionişti în politici de dezvoltare. Deputat Cornel Itu. Este de acord cu propunerea cu două menţiuni: city managerii să fie aleşi dintre oameni foarte buni, profesionişti de prim rang şi să fie stabilită ca lege generală că ei trebuie să lucreze cu puterea politică, ei nu pot fi independenţi de puterea politică. Pascal Fesneau, Consul Onorific al Franţei la Cluj. Această dezbatere cu participanţi atât de diferiţi şi de numeroşi arată că între politicieni şi cetăţeni, mai ales tineri, există un dialog, ceea ce este un lucru remarcabil, arată domnia sa. In privinţa dezbaterii pe propunerea de ameliorare legislativă privind city managerul ea dovedeşte că atât România cât şi Franţa au nevoie să schimbe felul în care percep puterea. În Europa există state care văd puterea într-un anumit fel, iar altele în alt fel. De exemplu în România, dar şi în Franţa politicienii spun: “Eu conduc, eu fac, eu mă implic” iar cetăţeanul este un factor pasiv. Ţările nordice au altă viziune despre putere, acolo primarul cedează uşor unele prerogative către cetăţeni. Domnul Consul este de părere că viitorul ne îndreaptă spre acea viziune despre putere în care politicianul împarte puterea cu cetăţeanul, îl consultă foarte des şi îşi reformulează poziţia în funcţie de nevoile cetăţenilor. Reprezentanţii organizatorilor solicită ca toţi parlamentarii clujeni să semneze iniţiativa legislativă după ce va fi elaborată de d-nii deputaţi CORNEL ITU şi AURELIA CRISTEA, astfel ca să poată fi introdusă spre adoptare în această sesiune parlamentară. La punctul doi al dezbaterii Domnul Iosif Pop a prezentat articolele din Constituţie pe care Consiliul Civic le propune a fi amendate. In ataşament la prezentul document se regăsesc propunerile avansate Comisiei Parlamentare acum un an şi care sunt astăzi reluate in discuţiile cu parlamentarii judeţului Cluj. Se discută de către parlamentarii prezenţi pe marginea articolelor propuse a fi amendate iar iniţiatorii le adresează solicitarea ca la momentul revizuirii Constituţiei să se tină seama de motivaţiile ce se regăsesc la fiecare articol. In plus, se invocă necesitatea respectării drepturilor cetăţeneşti ca înainte de adoptarea modificărilor la actuala Constituţie sa se organizeze REFERENDUMUL NAŢIONAL pe noul text. La punctul 3 al dezbateri Doamna Ana Luduşan, preşedintă a Ligii Apărării Drepturilor Omului prezintă pachetul de ameliorare legislativă în domeniul migraţiei arătând că cele 4 propuneri lucrează pe două obiective majore şi anume: 1. Dreptul fiecărui cetăţean al planetei să trăiască, să muncească în ţara în care doreşte şi 2. Obiectivul de integrare al României în spaţiul Schengen. Cele două obiective sunt strâns legate între ele prin faptul că migraţia este un fenomen global şi ea nu poate fi oprită ci doar bine administrată de guvernele ţărilor care primesc migranţi. Cele patru propuneri au fost elaborate in cadrul implementării proiectului: “Migrant în România Interculturala” de către Institutul Intercultural Timişoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Asociaţia ADIS Bucuresti, Centrul pentru Resurse Civice Constanţa. Acest proiect face parte dintre cele 4 mari proiecte finanţate din Fondul European de Integrare prin Direcţia Schengen din Cadrul Ministerului de Interne. Scopul propunerilor legislative: Facilitarea integrării migranţilor în România ca ţară de graniţă a Uniunii Europene prin legi bune atât pentru migranţi cât şi pentru România. Propunerea 1. Modificare legislativă referitoare la exercitarea meseriei de medic şi de către cetăţenii străini, mai ales a absolvenţilor de medicină a facultăţilor din România. În acest fel se poate acoperi deficitul de cadre medicale din România. Propunerea 2. Elaborarea legii privind informarea cetăţenilor în legătură cu cadrul juridic in vigoare. Prin aceasta se instituie Baza de date a legislaţiei naţionale din România. Aceasta va fi disponibilă gratuit, online şi abdatată la zi. Propunere 3. Simplificarea procedurilor pentru desfăşurarea activităţilor comerciale pentru străini prin modificarea alin.3 al art.55 al OUG nr.194/2002. Propunere 4. Elaborare a legii privind responsabilităţile Administraţiei Publice în raport cu solicitările cetăţenilor prin care se prevede informatizarea Administraţiei Publice. Se propune studiu modelului estonian bazat pe două lucruri esenţiale: – un registru naţional (denumit baza de date a populaţiei), care prevede un singur identificator unic pentru toţi cetăţenii şi rezidenţii, – cărţi de identitate care oferă asigurarea identităţii (certifică identitatea pentru accesarea serviciilor electronice) şi semnătură electronică. In finalul discuţiilor pe proiectele prezentate de către d-na Ana Ludusan, d-na deputat Aurelia Cristea şi dl. deputat Radu Zlati şi-au declarat disponibilitatea aprofundării şi promovării acestor reglementări. Intocmit Ana Luduşan Cluj-Napoca la 22.02.2015 Secretariatul CCL, Administratorul public in prezent si in viziunea Consiliului Civic Cluj Propuneri de modificare a Constitutiei Romaniei Propunere medici Propunere informarea cetatenilor Propunere simplificare activitati comerciale Propunere degrevare administrativa

PROCES VERBAL din 22 IANUARIE 2015

Incheiat azi, 22 ianuarie 2015, cu ocazia sedintei lunare a CCL, care a avut loc in Sala de Sticla din incinta Primariei, incepand cu ora 17,00. Ordinea de zi anuntata prin convocator a fost sustinuta prin rapoartele scrise sau verbale de catre cei nominalizati prin convocator. Dezbaterile s-au purtat dupa prezentarea rapoartelor referentilor privind urmatoarele puncte: 1. Hotararile CL de la ultima reuniune CCL pana la zi – prezinta secretariatul CCL 2. Evolutii ale obiectivelor majore de investitii (Centru Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgenta Cluj) – prezinta secretariatul CCL 3. Noutatile legislative din domeniul administratiei locale si pozitia CCL in legatura cu continutul lor – prezinta d-na Gabriella Purja. 4. Proiect de lege pentru reglementarea functiei publice de MANAGER TERITORIAL (CITY MANAGER) – prezinta d-na Gabriella Purja 5. Prezentarea programului “CAPITALA EUROPEANA A TINERETULUI – 2015 CLUJ-NAPOCA”.– prezinta Patricia Couti, Diana Apan – Federatia Share. CCL isi exprima sustinerea fata de acest proiect. 6. Diverse probleme ale administratiei ridicate de cetateni si de participanti. La sedinta lunara au luat parte membri CCL: d-ul Iosif Pop, d-ul Emanoil Tudose, d-ul Vasile Surd, d-ul Nicolae Grosu, d-ul Petre Ungureanu, d-na Purja Gabriella, d-na Ana Ludusan, d-na Olga Stanciu, d-ul Gheorghe Elkan, d-ul Mitrea Vasile. De asemenea au fost prezenti experti CCL si cetateni interesati: d-ul Csomafay Ferenc (MÜRE), d-ul Adrian Coroian (LIR), d-ul Fanea Lucian, d-na Doina Craciun, d-na Eugenia Szekely, d-ul Horatiu Pirau (UBB), d-ul Cosmin Sabo. Din Partea Federatiei SHARE au luat parte la reuniune: d-ul Vlad Pop, Patricia Couti, Mihaela Savin, Mihai Floran, Natalia Ermicioi, Iulia Faur si Calina Cruceriu. Din materialele prezentate si din dezbaterile purtate au fost retinute urmatoarele: 1. Hotararile CL de la ultima reuniune CCL pana la zi – in cadrul sedintei CL din decembrie s-au adoptat unele hotarari importante (actualizarea PUG-ului), iar altele, la fel de importante, au fost amanate pentru o data ulterioara (proiectul de hotarare privind Strategia de dezvoltare sau cel legat de cladirile verzi). Materialul privind actualizarea PUG-ului a cauzat nemultumirea unor cetateni al caror terenuri au fost reincadrate din terenuri costruibile in spatii verzi. S-a convenit ca pana in data de 15 februarie sa se faca un sumar al solutiilor pentru situatiile create. In cadrul sedintei s-a aprobat si Regulamentul de organizare si functionare a activitatii de voluntariat din cadrul Primariei si din cadrul serviciilor subordonate, ceea ce este un lucru pozitiv. In 14 ianuarie a fost de asemenea publicat pe site-ul Primariei si proiectul bugetului pe 2015, perioada de consultare fiind intre 13 – 28 ianuarie 2015. De la sfarsitul anului trecut, inceputul anului curent Primaria a inceput organizarea unor dezbateri publice pe diferite teme de interes, ceea ce este un lucru pozitiv; in acest mod se pot centraliza solutiile care vin din diferite parti si pot fi alese cele mai potrivite. Pana acum s-au organizat dezbateri privind culoarul Somesului, respectiv legat de terasa Boema (in acest caz se doreste realizarea unui regulament care sa fie general valabil in cazul teraselor). Legat de dezbaterile publice organizate de catre Primarie s-au facut urmatoarele precizari: • Moderatorul acestor dezbateri trebuie a fie o persoana neutra (d-ul urb. Tudose) • Nu este echitabil ca reprezentantii Primariei sa vorbeasca 1 – 1,5 ore, iar participantilor sa li se permita sa vorbeasca cate 2 minute (d-ul urb. Tudose) • Concluziile dezbaterilor ar trebui trase de catre specialisti (d-ul Iosif Pop) • Legat de culoarul Somesului se pune intrebarea – dupa actualizarea PUG-ului, in care nu se face referire la Somes si fara existenta unui studiu, cum se va face amenajarea malurilor pe spatiu privat? (d-ul arh. Mitrea) In urma prezentarii s-au purtat urmatoarele discutii: • Din documentul privind actualizarea PUG-ului lipseste un capitol important, cel de preemptiune, privind cumpararea de terenuri de catre APL pentru binele, folosul comunitatii (d-ul arh. Mitrea) • Este interesant de vazut de unde rezulta 26 mp de spatiu verde / locuitor in acest moment (d-ul arh. Mitrea) • Dezvoltarea spatiilor verzi nu se poate face pe spinarea proprietarilor de terenuri; Nu se pot face din bucatele de spatii verzi un sistem functional care sa satisfaca nevoiele clujenilor (d-ul arh. Mitrea) • Ar trebui acordata o atentie mai mare spatiilor verzi existente (jumatate din Parcul de Est a fost transformat deja in proiect imobiliar (d-ul arh. Mitrea) • PUZ-ul si PUD-ul realizat in 2003 legat de Parcul de Est in care apare cartodromul, baza hipica, terenurile de tenis, zona de agrement CUG, etc. este inca valabil, insa nu este luat in considerare, spatiul verde este sistematic faramitat si transformat in proiecte imobiliare, iar acum APL incearca refacerea spatiului verde prin luarea de la cetateni al unor terenuri construibile si transformarea lor in spatii verzi fara nici un material documentar (d-ul Ungureanu) • Aceste spatii verzi despre care se discuta erau in mare pe spatiul verde existent, insa, in ultima varianta al documentului privind actualizarea PUG-ului s-a facut o modificare – spatiile verzi actuale au fost schimbate in spatii functionale, fiind vorba despre spatii verzi critice din punct de vedere al proprietatii (d-ul arh. Elkan) • Un alt aspect este faptul ca, conform legislatiei actuale, daca spatiul verde este inscris in CF ca si curte constructie, se poate construi pe ea. In acest caz trebuie vazut pe baza caror acte s-a facut trecerea in CF(d-ul arh. Elkan) • In cazul definirii spatiilor verzi ar trebui sa se tina cont de cartile funciare existente (d-ul urb. Tudose) • Daca totusi se doreste schimbarea destinatiei terenurilor ar trebui acordat o despagubire prealabila justa si dreapta (d-ul urb. Tudose) • Anul trecut CCL a organizat o dezbatere in 3 runde la care au participat arhitecti (inclusiv cei care au elaborat actualizarea PUG-ului), respectiv oamenii care sunt in acest moment nemultumiti, s-au elaborat materiale, insa acestea nu au fost luate in considerare si integrate in materialul final (d-ul urb. Tudose) 2. Evolutii ale obiectivelor majore de investitii (Centru Cultural Multifunctional si Spitalul Regional de Urgenta Cluj). – nu se aud prea multe despre aceste doua proiecte importante pentru Cluj – primul este blocat din cauza unui litigiu si din lipsa partenerului privat care ar trebui sa construiasca parcarea subterana si un hotel din cadrul ansamblului (si despre care in proiectul initial nu s-a discutat), iar in cazul celui de-al doilea proiect se aud numai discursuri politice. S-au purtat urmatoarele discutii legate de subiect: • Trebuie vazut ce sume se aloca in 2015 pentru ca aceste 2 proiecte sa iasa din anonimat (d-ul Iosif Pop) • Inainte de orice proiect important este nevoie de studii de impact, pe baza carora sa se iau deciziile necesare (d-ul arh. Elkan) • Din pacate medicii din spitalele clujene au pareri diferite legat de organizarea si functionarea Spitalului de urgenta, fiecare tinand la propriul confort (d-ul Tudose) • O intrebare esentiala este cum se va ajunge la Spitalul de urgenta, cum se va decongestiona traficul pentru scop medical? (d-ul prof. Surd) 3. Proiect de lege pentru reglementarea functiei publice de MANAGER TERITORIAL (CITY MANAGER) – d-na Purja a prezentat materialul pregatit, in care sunt enumerate atributiile Administratorului Public (functie reglementata legal), asimilat City Managerului, respectiv cateva aspecte care trebuie definite: • Caracterul functiei – functionar public sau personal contractual • In cel de-al doilea caz trebuie hotarat tipul contractului care se va incheia cu persoana respectiva – contract de rezultat sau de diligenta • Cine semneaza contractul Administratorului Public – Primarul sau Consiliul Local (daca Primarul, inseamna ca de la inceput va exista o relatie de subordonare ?). Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati materialul atasat. In urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia ca cel mai oportun este ca Administratorul Public sa fie personal contractual, cu contract bine definit, cu indicatori si cu rezultate masurabile. Persoana respectiva trebuie sa aiba o viziune larga , insa are nevoie si de o echipa buna pentru a putea avea rezultate. Legat de aspectul privind exerienta anterioara si cunostiintele necesare, studii absolvite parerile au fost impartite. A fost dicutata si oportunitatea de a reglementa si functia de Administrator Public stagiar in scopul dobandirii de experienta in administratie,eventual pentru nevoile localitatilor mai mici, cu cerinte mai reduse. 4. Prezentarea programului “CAPITALA EUROPEANA A TINERETULUI – 2015 CLUJ-NAPOCA” – au fot enuntate urmatoarele: Patricia Couti: • Scopul programului recent lansat este ca sa se lege parteneriate, sa colaboreze cat mai multi tineri la reusitele anului 2015. • CCL ar putea ajuta prin acordare de mentorship, consiliere pentru infiintarea Consiliului Tinerilor Vlad Pop: • Legat de controversa privind cele 3 concerte mari organizate, precizeaza ca ele aduc cea mai mare publicitate, ofera vizibilitate si ajuta si celelalte peste 1.500 de evenimente care se vor desfasura in 2015 • Din cadrul Federatiei Share fiecare departament are propriul buget, iar ONG-urile cer bani pentru evenimentele organizate in cadrul programului in nume propriu, nu prin Federatie Observatii: • Pentru a avea succes este nevoie ca estetica orasului, mai ales al centrului sa fie atractiva (d-ul urb. Tudose) • Pot fi adunate fonduri si din vanzarea unor produse despre care populatia sa stie ca sumele adunate vor fi folosite in cadrul programului (d-na Purja) • Exista nenumerate institutii care organizeaza festivaluri, evenimente anuale si care pot fi cooptate in program (ex. Opera romana si maghiara, Filrmonica tanara , Festivalul de film tanar, Academia de muzica, bibliotecile) (d-ul Ungureanu) • Pentru a schimba presa negativa actuala, ostilitatea mass-media poate fi schimbata in suport,in curiozitate, iar curiozitatea in sustinere (d-ul Iosif Pop) • Perceptia publicului este ca mediatizarea a inceput tarziu (d-ul Iosif Pop) • Ar fi oportun sa incurajati diverse parteneriate,-cu avantaj reciproc de promovare si finantare cu: firme de taximetrie, hoteluri, restaurante, cafenele, bistrouri, aeroport, etc. (d-ul Iosif Pop). Pentru mai multe detalii privind parerile d-ului Petre Ungureanu, sustinute si de catre CCL, vis-a-vis de subiectele discutate va rugam sa consultati materialul atasat. Reglementarea functiei publice de MANAGER TERITORIAL Puncte de vedere – Parcul de Est; Cluj-Napoca Capitala Europeana al Tineretului 2015; Festivalul de Film Gay