Comunicate de presa 2011
Comunicat de Presa
16 noiembrie 2011
Liga Apararii Dreptului Omului Filiala Cluj (LADO Cluj), a organizat in data de 16 noiembrie 2011 sub egida Consiliului Civic Local Cluj – Napoca si impreuna cuCRIES – Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare evenimentul “Validarea criteriilor de bunastare a municipiului Cluj-Napoca” din cadrul proiectului “Rolul dialogului social in dezvoltarea incluziunii sociale active” in incinta Camerei de Comert si Industrie Cluj, str. Horea nr. 4, intre orele 17,00 -19,00. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
Scopul proiectului este de a aplica o metodologie a Consiliului Europei de construire a indicatorilor de bunastare prin implicarea directa a cetaţenilor. Indicatorii au fost structurati pe 8 familii: acces la mijloace de viata, cadru de viata, relatii personale, relatii cu si intre organizatii, echilibru personal, echilibru social, sentimente de bine si rau, atitudini si initiative.
Obiectivele acestei intâlniri au fost de a: informa cetatenii care au participat la prima parte a programului cu privire la indicatorii de bunastare rezultati; de a confirma de catre participanti modul in care au fost atribuite criteriile pe familii; de a dezbate sensul criteriilor imprecise si atribuirea lor pe indicatori; de a oferi posibilitatea completarii cu criterii noi, acolo unde este cazul; si de a cunoaste de catre cetateni criteriile formulate de toate grupurile omogene, având o viziune de ansamblu asupra rezultatelor obtinute
Grupurile omogene care au fost invitate la acest eveniment au fost: grupul jurnalistilor; grupul de lobby si initiativa pentru Cluj – Napoca; grupul membrilor camerei de comert; medici; membrii consiliului civic; antreprenori; reprezentantii ONG-urilor; tinerii politicieni; cadre didactice preuniversitare; cetateni cu conflicte de mediu; pensionari militari; functionari publici.
Aceste grupuri omogene au fost intr-o prima faza a proiectului implicati in elaborarea de criterii de bunastare, urmând ca in etapa a doua corespunzatoare acestui eveniment si in etapa a treia sa fie informati despre modul in care raspunsurile lor au fost interpretate, despre rezultatele fiecarui grup omogen in parte si a grupurilor in general.
Alte detalii: LADO CLUJ
Adresa: Bld. 21 Decembrie 1989, nr. 108, ap. 23-24
Tel: 0264- 434 806
Comunicat de Presa
al reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 19 octombrie 2011
Membrii CCL si invitatii prezenti la reuniunea care a avut loc in data de 19 octombrie 2011 in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca au dezbatut temele ordinii de zi prealabil anuntate:
- 1. Exprimarea pozitiei CCL cu privire la ultimele hotarari adoptate de catre Consiliul Local Cluj-Napoca
- 2. Noutati legislative in domeniul administratiei locale. Prezinta:Gabriella Purja-membru CCL.
- 3. Rezultatele Audierii Publice din 21 septembrie 2011 – referent Iosif Pop.
- 4. Raspunsul Primariei Cluj-Napoca la solicitarea CCL privind stadiul elaborarii PUG metropolitan si a preluarii propunerilor CCL – referent arh. Emanoil Tudose si Imola Dobra Mosescu
Sedinta a fost condusa si dezbaterea a fost moderata de dl. Iosif Pop – membru al CCL.
La reuniune au participat membrii CCL – d-na Purja Gabriella, d-na Ludusan Ana, dl. Surd Vasile, dl. Coltor Aurel, dl. Maghear Isaia; arhitecti – arh. Emanoil Tudose, Constanta Popa (reprezentatnt RUR Cluj).
La reuniune au mai participat reprezentant ai ONG-urilor (dl. Zeriu Augustin – probleme legate de proprietate, d-na Beu Mihaela – probleme legate de mediu, dl. Grosu Nicolae, dl. Coroian Adrian – reprezentant LIR).
1. La primul punct, sustinut de Mosescu-Dobra Imola, au fost retinute urmatoarele exprimari de pozitii:
- CCL isi mentine pozitia adoptata legat de finantarea cluburilor sportive private – trebuie facut diferenta intre banii publici si sportul privat; banii publici au alte destinatii , nu sprijinirea sportului privat.
2. D-na Purja a prezentat actele normative adoptate din iunie 2011 pana in prezent. Astfel au fost adoptate normative privind protectia mediului, urmarirea fondurilor europene si al fondurilor publice aferente, norme legate de sanatatea publica. Legat de Administratia Publica Locala, a fost adoptata OUG 70/2011 prin care sunt reglementate ajutoarele acordate populatiei, ajutoare care trebuie definite si aprobate prin HCL in 30 de zile de la publicarea OUG. In Cluj s-a si facut acest lucru.
3. Dl. Iosif Pop a prezentat rezultatele Audierii Publice din 21 septembrie 2011, organizat de gruparea “Lobby pentru Cluj” si CCL avand titlul “„Putem păstra medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?”. Evenimentul poate fi considerat un succes, avand 37 prezentari in mass-media on-line, 4 aparitii in ziare tiparite, 3 stiri TV, 1 stire Radio si 4 participatii la emisiuni. Reportul comisiei de experti a fost trimis la Senat, Camera Deputatilor, la Consiliul Judetean si cel Local, dar si la Comisia Europeana.
Ca urmare al acestei actiuni reusite, “Lobby pentru Cluj” pregateste o serie de audieri publice cu subiecte de interes pentru clujeni precum invatamantul, costurile legate de utilitati, etc.
4. Potrivit d-nei Mosescu Dobra Imola, pana la acest moment, CCL nu a primit nici un raspuns la solicitarea inaintata Primariei privind stadiul de elaborare al PUG.
Legat de acest subiect, d-na Purja a prezentat pasii de urmat in elaborarea unui PUG, conform legislatiei in vigoare, astfel legea 350/2001 defineste obligatiile autoritatilor privind informarea si consultarea publicului. Participarea publica se face in toate etapele decizionale, insa diferentiat in functie de metodologia stabilita prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Teritoriale nr. 2701/2010. Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa adopte un “Regulament local de implicare a publicului”, care trebuie sa respecte conditiile si etapele de consultare din lege. Astfel trebuie parcurse urmatoarele etape:
- Informarea publicului de intentia de revizuire. In 15 zile dupa ce se primesc ultimele observatii trebuie facut o sinteza/anexa la documentatia de atribuire al PUG.
- Elaborarea studiilor de fundamentare. In aceasta etapa consultarea publicului se realizeaza prin cercetare sociologica.
- Recomanda consultarea publicului asupra propunerilor preliminare
- Informarea si consultarea publicului asupra propunerilor de PUG de pe urma carora rezulta un Raport asupra consultarii populatiei
- Aprobarea PUG – in aceasta etapa oricine interesat poate depune o cerere, iar autoritatile sunt obligate sa raspunda
- Monitorizarea PUG – facuta de populatie dupa adoptarea PUG.
Conform legislatiei, are o mare importanta acest “Regulament local de implicare a publicului”, respectiv persoana responsabila cu informarea si consultarea publicului desemnata de catre administratia publica.
Legat de acest subiect dl. Maghear a precizat faptul ca legea mediului obliga Primaria sa ceara aviz de mediu pentru PUG. In aceasta ordine de idei trebuie depus la Agentia Regionala de Mediu o notificare, iar lucrarea finala (PUG-ul) este afisat pe site-ul Agentiei de Mediu timp de 30 de zile, dupa care se organizeaza o dezbatere publica, insa pana la acest moment nu a fost depus nici un fel de document la Agentia de Mediu.
Dl. arh. Tudose a facut urmatoarele observatii:
- Inexistenta unor strategii de dezvoltare, atat la nivel de municipiu, cat si la nivel judet si chiar regional, intocmite de colective competente si responsabile, face ca orice propunere de organizare macroteritoriala sa fie nesustenabila si chiar periculoasa, putand duce la erori majore in dezvoltarea teritoriului municipal
- Pasarea rezolvarii circulatiei auto din oras printr-o autostrada urbana prin Faget este cu totul si cu totul neviabila – este nevoie de simulari de trafic si un studiu comportamental al soferilor. In acest caz trebuie luat in calcul si gravele probleme de poluare asupra orasului
- Inca nu sunt facute publice conditionarile construirii noii piste asupra orasului si nici administratia aeroportului nu a dat avizul pe PUG
- Trebuie gandit o legatura viabila intre Cluj si autostrada, respectiv intre Cluj -drumurile ocolitoare – autostrada.
La finalul reuniunii, participantii au completat un chestionar din cadrul proiectului “Rolul dialogului social in dezvoltarea incluziunii sociale active”.
Secretariatul CCL
Raport sinteza la Audierea Publica
“Pastram medicii acasa sau ii oferim pe tava strainilor?”
Preambul
Municipiul Cluj este apreciat la nivel naţional ca un reper în domeniul educaţiei, cercetării, medicinei. De-alungul istoriei, personalităţi precum Ioan Piuariu Molnar, Alexandru Vaida-Voievod, Dimitrie Negru, Dimitrie Michal sau Iuliu Haţieganu şi-au dedicat întreaga activitate medicinei şi au reuşit să-i motiveze şi pe alţii să păstreze oraşul în topul rezultatelor în domeniul sănătăţii. Ca urmare a evoluţiei impresionante în domeniul medical din Cluj, din toamna anului 2009, în municipiu există Muzeul de Istoria Medicinei si Farmaciei Clujene “Valeriu Bologa”, medicul Valeriu Bologa fiind fondatorul şcolii de istorie a medicinei clujene.
Performanţele medicale şi în domeniul sănătăţii de care au dat dovadă până acum clujenii sunt reconfirmate periodic. Ministerul Sănătăţii a anunţat anul acesta, la mijlocul lunii iunie, că în municipiul Cluj se află unele dintre cele mai bune spitale din România. Din cele 30 de unităţi medicale din toată ţara care au fost clasificate ca fiind de categoria întâi, cinci sunt din Cluj. La acestea s-au adăugat alte şase spitale, incluse în categoria a doua.
Performanţele celor din Cluj au depăşit în ultimii ani graniţele României. Oraşul este de câţiva ani furnizor de elite medicale, de asistente medicale şi infirmiere pentru spitalele de stat şi private din ţări precum Germania, Franţa, Italia, Anglia, Norvegia sau Suedia. În ultimii ani, aşa cum s-a întâmplat în marile oraşe din România, şi la Cluj a fost organizat Târgul Internaţional de Cariere Medicale şi Farmaceutice la care cele mai mari agenţii de recrutare din Europa au oferit posturi tentante pentru angajaţii din sistemul sanitar
Care este rezultatul performanţei şi al ofertelor pe care străinii le fac performerilor din domeniul medical clujean?
Rezultatul este un deficit de neconceput de cadre medicale în spitalele municipiului.
Conform ultimelor rapoarte din luna august privind acest deficit, în spitalele din judeţ sunt peste 1.400 de posturi neocupate, dintre care aproximativ 300 sunt pentru medici, iar aproape 700 sunt pentru asistenţi medicali.
Pe lângă angajaţii din spitale, sistemul sanitar mai este abandonat şi de medici de familie, rezidenţi sau chiar absolvenţi. Emigrarea cadrelor medicale lasă în urmă probleme deosebite înmedicina de urgenţă, în anestezie şi terapie intensivă, chirurgie, radiologie şi imagistică şi laboratoarele clinice. Cei care rămân în spitale sunt suprasolicitaţi, munca este istovitoare, iar pe lângă riscul de apariţie a unor culpe medicale cauzate de surmenare, am ajuns să fim martorii sacrificiului uman la locul de muncă.
Lipsa confortului din acest punct de vedere o resimt zeci de mii de pacienţi care aşteaptă un tratament eficient, un sfat bun, o mângâiere, o soluţie de viaţă de la cadrele medicale din Cluj. Fără acestea, calitatea vieţii bolnavilor scade şi mai mult, la fel cum scade calitatea vieţii şi pentru medici şi personalul medical. În final aceştia din urmă aleg să părăsească sistemul românesc pentru că în alte ţări găsesc nu doar salarii mai mari, dar şi condiţii de muncă mai bune. Străinii le oferă şi programe de integrare socială şi avantaje pentru relocarea familiei.
Pornind de la aceste date, exodul medicilor devine o prioritate pentru autorităţile româneşti care trebuie să intervină cu soluţii. Doar astfel, obiectivele de guvernare pe termen mediu şi lung în domeniul sănătăţii, printre care “îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii”, “dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor”, pot fi atinse.
Toate aceste informaţii statistice naţionale şi europene pot fi regăsite la un nivel mai mic, dar semnificativ pentru comunitate, şi în municipiul Cluj.
Ce poate face autoritatea locală pentru a păstra medicii acasă? Ce poate face comunitatea în acest sens?
Ce pot face spitalele şi instituţiile de învăţământ pentru a opri exodul cadrelor medicale?
Care sunt priorităţile de intervenţie pentru contracarea dorinţei de emigrare a cadrelor medicale?
Cine şi cum ar trebui să lucreze împreună pentru a găsi soluţii care să împiedice exodul medicilor? Care sunt principalele cauze ale emigrării personalului medical în străinătate?
Sunt intrebari la care au raspuns reprezentanti ai medicilor, ai asociatiilor profesionale, sindicatelor, patronatelor si societatii civile clujene in cadrul Audierii Publice din 21 Spetembrie pe tema “Pastram medicii acasa sau ii oferim pe tava strainilor?”
In cadrul Audierii publice au fost depuse un numar 20 de depozitii din partea asociatiilor profesionale (3),medicilor implicati in managementul unitatilor sanitare (2), medicilor practicanti cadre didactice (4), sindicatelor (3), patronatelor (2), candidatilor la Primaria Cluj (3) ( Marius Nicoara, Emil Aluas, Sorin Apostu – primar in functie). Au fost sustinute public un numar de 10 depozitii.
Comisia de experti a avut rolul de a inventaria aceste depozitii si a sintetiza problemele identificate de depozanti pe de o parte, iar pe de alta de a identifica solutiile propuse si a le cataloga in functie de impactul lor asupra deciziei medicilor de a parasi tara.
Componenta Comisiei de experti a acoperit atat domeniul medical prin reprezentantii invatamantului superior si administratiei sistemului de asigurari cat si domeniul economic si social asa cum reiese mai jos:
- Prof. Dr. Marius Bojita – Presedinte UMF Iuliu Hatieganu – Cluj-Napoca
- Economist Dr. Emilia Groza – Presedinte Director General Casa de Asigurari de Sanatate – Cluj
- Profesor Dr. Ioan Lumperdean – Facultatea de Stiinte Economice si Gestiune Afacerilor – UBB Cluj-Napoca
- Sociolog Ana Ludusan – Presedinte LADO Cluj-Napoca
Concluzii
Din depozitiile martorilor rezulta o serie de cauze ce determina plecarea medicilor din tara. Aceste cauze au fost catalogate in functie de importanta/impactul lor asupra deciziei medicilor de a parasi sistemul romanesc de sanatate.
Astfel, se considera de importanta sau impact major: nivelul scazut de salarizareprin comparatie cu alte state UE, lipsa unor conditii sociale pentru tinerii medici si familiile acestora (locuinte, gradinite pentru copii familiilor tinerilor medici, etc.),blocarea posturilor de catre Guvern si reducerile salariale recente, suprasolicitarea prin incarcarea cu pacienti indeosebi a personalului mediu (asistenti si infirmieri),lipsa unui sistem privat de asigurari de sanatate private pentru asistenta de specialitate, ponderea redusa a asigurarilor private cu repercusiuni asupra dezvoltarii sistemului medical privat.
De o importanta sau impact mediu sunt considerate dorinta medicilor tineri (care nu au intrat in sistemul de rezidentiat) de a se realiza profesional, diminuarea respectului fata de medici in general si campaniile denigratoare din presa la adresa personalului medical, insuficienta informare a populatiei asupra drepturilor si obligatiilor pacientilor, insufiecinta accesare a Fondurilor Europene.
Depozantii au identificat o serie de cauze cu impact redus ale migrarii medicilor precum managementul defectuos al unor manageri de unitati medicale, promovarea acestora pe criterii altele decat cele profesionale, lispa dotarilor de inalta performanta corespunzatoare tuturor unitatilor spitalicesti (desi acestea exista in majoritatea spitalelor si clinicilor clujene), legislatia instabila sau neclara pentru sistemul sanitar care vine cu dificultati in implementare, respectare, conformare.
Solutii propuse de depozanti si ierahizate de Comisia de experti in functie de impactul care l-ar putea avea asupra medicilor clujeni care intentioneaza sa paraseasca Romania .
Un impact major pentru ramanerea in tara va fi construirea Spitalului Regional de Urgenta sau altor spitale in parteneriat public privat. De impact major asupra medicilor tineri este considerata propunerea de valorificare de catre Primarie prin transformarea in locuinte sociale pentru tinerii medici si familiile lor pentru primii ani de activitate, a spatiilor locative neutilizate sau a apartamentelor preluate de banci.
Stabilirea ca prioritate pentru municipalitate a cresterea calitatii servicilor medicale, asumarea brandului medical si academic pentru Cluj si posibile programe CSR (Corporate Social Responsability) pentru marile companii pentru obiectivele importante spitalicesti sau clinice si pentru care Comisia are si recomandari in rubrica dedicata.
La nivel local depozantii indica necesitatea unui dialog social eficient al Municipalitatii cu asociatiile profesionale, coelgii si manageri sau directori medicali. Astfel de consultari pot conduce la cunoasterea unei realitati exacte in baza unuicalendar de dialog cu societatea medicala. Un astfel de dialog conduce la strategii si actiune!
Desi presupune o decizie la nivel national Primaria ar putea initia o lege pentru acordarea de facilitati pentru medicii absolventi sub forma de credite pentru locuinte in regim preferential.
De impact major dar pentru un nivel de decizie national in care municipalitatea poate deveni initiator pentru o serie de legi au fost consemnate: cresterea ponderii asigurarilor private in finantarea serviciilor medicale ceea ce duce la cresterea numarului deposturi pentru tineri medici, cresterea autonomiei autoritatii locale in administrarea unitatilor medicale ale comunitatii pe care o administreaza, initierea de legislatie pentru un sistem de mentorat in interiorul breslei (Colegiul Medicilor), motivarea cadrelor medicale la nivelul celorlalte state UE, deblocarea posturilorpentru asigurarea personalului functie de normativul prevazut de lege si asigurarea calitatii actului medical, (inclusiv prin plata orelor suplimentare, prime de fidelitate, stabilitate).
De impact mediu asupra deciziilor medicilor de a parasi tara au fost sugerateconstructia de noi spitale private prin atragerea investitorilor in acest domeniu de catre municipalitate.
La nivel national de decizie sunt sugerate campanii sustinute pentru cresterea prestigiului in societate al doctorilor si recunoasterea serviciilor medicale ca servicii de utilitate publica si conturarea legislativa mai clara a pozitiei medicului de “furnizor de servicii medicale”, instituirea de protocoale medicale de comisiile de specialitate ale MS, accesarea continua a fondurilor UE.
Din puncte de vedere al politicilor specifice promovarea acelora care privesc sanatatea ca un profit pe termen lung, incurajarea asitentei medicale in scoli in vederea educatiei pentru preventie. Depozantii subliniaza de asemnea casanatatea este o prioritate politica indiferent de culoratura decidentilor.
De impact redus asupra deciziilor medicilor de a parasi tara dar interesante din punct de vedere al sistemului medical in general au fost retinute de catre experti urmatoarele solutii: stabilirea clara a criteriilor de performanta si plata salariului in functie de atingerea acestor criterii (nivel de interventie nationala), scaderea presiunii mediatice asupra medicilor prin folosirea comunicatorilor profesionisti in PR. (Masura subsumata propunerii de asumare a brandului de oras pentru turism medical), Imbunatatirea continua conditiilor de munca pentru medici, renovari, modernizari, achizitii de aparatura medicala performanta (rezolvata in cea mai mare masura), stimularea infiintarii de cabinete, clinici si spitale private, descurajarea platilor informale in spitale prin campanii (nu ar avea efect semnificativ), trecerea unitatilor de stat in management privat/fundatii (Comisiia nu considera fezabila aceasta propunere), stabilitate legislativa, previzibilitate, respectarea acesteia schimbarea filosofiei legislativului din Romania si corectarea si clarificarea legislatiei
Recomandarile Comisiei de Experti vizeaza initierea de catre municipalitate a uneilegislatii care sa permita contracte de credite pentru studii pentru a evita subventia de la stat. In astfel de programe ar putea fi beneficiari de servicii (tutorii unor programe bursiere) corporatii sau banci.
O masura actuala de maxima importanta este legalizarea platilor informale cu beneficii la sistemul fiscal national (impozitare) care ar duce si la o transparentizare a acestor plati.
Pentru municipalitate sugeram infiintarea unui birou dedicat in cadrul Primariei pentru informatii si oportunitati CSR (Corporate Social Responsability) prin care clinici sau sectii ar putea fi preluate in “responsabilitate” pentru finantari ce vizeaza utilitati, renovari sau dotari. O alta sugestie ar fi parteneriate cu alte orase (in baza infratirilor) care sa aiba in vedere si parteneriate pe probleme medicale.
Prof. Dr. Marius Bojita
Presedinte UMF Iuliu Hatieganu – Cluj-Napoca
Economist Dr. Emilia Groza
Presedinte Director General
Casa de Asigurari de Sanatate – Cluj
Profesor Dr. Ioan Lumperdean
Facultatea de Stiinte Economice
si Gestiune Afacerilor – UBB Cluj-Napoca
Sociolog Dr. Ana Ludusan
Presedinte LADO Cluj-Napoca
Comunicat de Presa
al reuniunii Consiliului Civic Local
Cluj-Napoca din 15 iunie 2011
Membrii CCL si invitatii prezenti la reuniunea care a avut loc in data de 15 iunie 2011 in sala de sticla a Primariei Cluj-Napoca au dezbatut temele ordinii de zi prealabil anuntate:
- Exprimarea pozitiei CCL cu privire la ultimele hotarari adoptate de catre Consiliul Local Cluj-Napoca
- Noutati legislative in domeniul administratiei locale. Prezinta:Gabriella Purja-membru CCL.
- Rezultatul Sondajului pe tema Parcului Fotovoltaic, propus de catre Primarul Clujului in locul Cartierului Tineretului si comunicatul de presa al CCL – Prezinta: Iosif Pop – membru CCL.
- Rezultatul Scrisorilor Deschise catre Presedentia Romaniei, a Senatului si a Camerei Deputatilor,adresate de CCL in luna aprilie ac. – Prezinta: Iosif Pop – membru CCL
- Cum raspunde noul proiect al PUG la asteptarile specialistilor si cetatenilor care au adresat intrebari sau au facut propuneri in dezbaterile publice. Prezinta: arh. Zamfir Romulus- membru CCL.
- Diverse probleme sesizate de cetateni
Sedinta a fost condusa si dezbaterea a fost moderata de dl. arh. Zamfir Romulus – membru al CCL.
La reuniune au participat membrii CCL – dl. Zamfir Romulus, dl. Iosif Pop, d-na Purja Gabriella, d-na Ludusan Ana, dl. Pascal Fesneau, dl. Ionel Vitoc, dl. Barna Mircea, dl. Surd Vasile; arhitecti – arh. Gh. Elkan, arh. Emanoil Tudose,.
Autoritatile au fost reprezentate prin d-na arh. sef Ligia Subtirica. La reuniune au mai participat cetateni, reprezentanti ai mediului privat, studenti interesati de subiectul dezbatut.
- La primul punct, sustinut de Mosescu-Dobra Imola, au fost retinute urmatoarele exprimari de pozitii:
- Este de salutat vigilenta consilierilor locali in ceea ce priveste alocarea fondurilor (vezi modernizarea strazilor, unde, conform contractului semnat, cheltuielile de proiectare nu trebuie sa apara in deviz);
- Este regretabil faptul ca au inceput sa reapara subiecte care divizeaza comunitatea clujeana si distrag atentia de la adevaratele probleme ale orasului. Este usor sa creezi disensiune, insa adevarata arta si pricepere consta in construirea si mentinerea unui climat de toleranta si corectitudine.
- D-na Purja a semnalat faptul ca numarul actelor normative emise este relativ scazut, insa de o importanta mare. Astfel:
- a fost republicat Codul Muncii si Codul Civil, insa fara Codul de Procedura Civila, au aparut actele privind reorganizarea vamiilor si al Garzii Financiare, in care este specificat numarul maxim de persoane care pot fi incadrate in aceste structuri, etc;
- potrivit legii nr. 76/2011 in reabilitarea termica intra si inchiderea balcoanelor. Dl. Arh. Vitoc a atras atentia asupra faptului ca este nevoie de niste reguli – daca se doreste inchiderea balcoanelor, sa se inchida toate balcoanele de pe fatada blocului, astfel incat constructia sa aiba o imagine unitara,
- conform ordinului 785/2011 apar modificari in documentatia cadastrala ceruta in vederea inscrierii in cartea funciara. Legat de acest subiect au fost exprimate urmatoarele:
- este foarte importanta corectarea greselilor topo de la cadastru – cel care merge primul sa-si inregistreze terenul stabileste punctul 0, iar ceilalti se aliniaza dupa acest prim reper, din aceasta cauza, daca acest prim punct este gresit definit, toti vor avea terenurile gresit inregistrate din punct de vedere topo (dl. arh. Vitoc),
- LADO are o vasta experienta in domeniu, si solutia organizatiei este “harta cadastrala curata”, care sa fie facut de catre Primarii impreuna cu Cadastru, insa nu exista vointa pentru a realize acest lucru, fiindca “se poate fura numai in haos” (d-na Ludusan),
- Cererile pentru retrocedari trebuie sa fie mai bine verificate – exista situatii in care oameni care nu avut niciodata terenuri in anumite sate, comune depun cereri de retrocedare si le si primesc (dl. Surd)
- Dl. Iosif Pop a prezentat sondajul realizat de catre CCL pe site-ulwww.petitieonline.ro legat de propunerea Primarului de a construi in locul cartierului Tineretului un parc fotovoltaic. Expertii intrebati sugereaza terenuri mai slabe, mai ieftine pentru un asemenea proiect (vezi documentul anexat). 3/4 dintre cei care au raspuns la sondaj nu sunt de acord cu propunerea. Din aceasta cauza CCL sustine votul de respingere dat in Consiliul Local si solicita iesirea Consiliului Local din aceste parteneriate esuate (cartierul Tineretului, respectiv cartierul Lombul).
- -D-nul Isaia Maghear expune materialul cuprinzand “Obligatiile de plata catre Fondul Putem spune ca scrisorilor deschise catre Presedentia Romaniei, Senat si Camera Deputatilor au avut rezultat, in sensul ca am primit raspuns din partea Presedentiei ca problema este tinut in vedere, iar in Senat votul s-a produs.
- Cum raspunde noul proiect al PUG la asteptarile specialistilor si cetatenilor care au adresat intrebari sau au facut propuneri in cadrul dezbaterilor publice. Dl. arh. Zamfir Romulus a prezentat problemele generale si particulare identificate de catre specialistii din domeniu (vezi documentul anexat).
- Pe langa problemele din documentul prezentat de dl. arh. Zamfir, cei prezenti la reuniune au mai avut urmatoarele observatii:
- Este nevoie de un “consiliu metropolitan” care sa defineasca functionalitatea in timp si directiile de dezvoltare al zonei metropolitane (dl. Surd),
- modificarile la noul PUG sa fie incarcate pe site-ul Primariei periodic (harta si celelalte materiale) de exemplu lunar (dl. Iosif Pop)
- ar trebui facute publice propunerile, hartile PUG-ului (arh. Vitoc),
- sa se faca o harta digitala cu PUD-urile, PUZ-urile in vigoare, astfel incat investitorii sa stie la ce sa astepte (dl. Muresan)
- tot ce se propune in noul PUG trebuie verificat la fata locului prin masuratori (arh. Zamfir),
- este nevoie de controale la fata locului pentru a verifica latimea strazilor sau alte caracteristici (arh. Zamfir),
- in cazul unei constructii lucreaza 2 experti judiciari – unul verifica terenul (topo), iar celalalt cladirea, care nu colaboreaza, ceea ce duce la probleme (d-na Purja)
- trebuie definit clar destinatia terenurilor (de exemplu: pui parc fotovoltaic sau cartier de locuinte?) (arh. Zamfir)
- este nevoie de o intalnire strict pe problema traficului (arh. Zamfir)
- ceea mai mare problema al Clujului este lipsa unei legaturi viabile cu autostrada (arh. Tudose)
- exista definite zonele pentru studiile de impact si au fost comandate aceste studii? Fiindca PUG-ul vechi nu le are, iar ele sunt foarte importante (arh. Zamfir),
- este prevazut un cimitir nou de exemplu in zona strazii Frunzisului? (arh. Zamfir),
- in cazul parcurilor industriale ar trebui avut in vedere o abordare comercial-arhitecturala, ele sa fie definite ca niste zone libere cu anumite functionalitati si structuri (dl. Pop).
D-na arhitect sef Ligia Subtirica a facut urmatoarele precizari:
- au fost primite foarte multe sesizari din partea cetatenilor legat de PUG,
- problemele/propunerile trebuie sesizate cat mai concret (pe strazi sau alte puncte de reper), astfel incat sa poate fi discutate si gasite solutii la obiect,
- inca nu este definit varianta finala al PUG-ului, mai pot fi facute modificari,
- in zona Centrala vor exista niste reglementari mai stricte
- pentru a evita situatiile in care locatarii ingusteaza strazile prea mult, Primaria cere mai intai cedarea portiunilor de drum, numai dupa acest lucru proprietarii terenurilor primesc autorizatia de constructie,
- gradina Palacsay este prevazut sa ramana livada/spatiu verde,
- pentru legarea Clujului de autostrada exista 4 propuneri din care nu s-a ales inca varianta finala,
- cei care doresc sa construiasca langa malurile Somesului trebuie sa se retraga, astfel incat sa ramana o fasie verde pe ambele maluri ale Somesului
- in timp, zona Someseni va fi zona metropolitana, fiindca acolo exista utilitatile necesare,
- nu vor exista cartiere de locuinte fara circulatie colectiva,
- este luat in calcul realizarea unui parc industrial in Hoia,
- zona CUG-ului va suferi o reconversie industriala
- conform echipei de realizare al PUG, urmatorul pas pentru Municipalitate va trebui sa fie achizitionarea de terenuri pentru diferitele proiecte de interes public.
Secretariatul Consiliului Civic Local
Parc Fotovoltaic Cluj |
Proces verbal al sedintei Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 18 mai 2011.
La lucrari participa membrii ai Consiliului si invitati.
D-nul Maghear Isaia, presedintele sesiunii prezinta ordinea de zi :
- Exprimarea pozitiei CCL cu privire la ultimele hotarari adoptate de Consiliul local Cluj-Napoca.
- Noutati legislative in domeniul administratiei locale, prezinta G.Purja-membru CCL
- Cum pot contribui agentii economici la dezvoltarea durabila a societatii- prezinta Mihaela Beu.
- Obligatiile de plata catre Fondul pentru Mediu-prezinta Isaia Maghear
- Diverse probleme sesizate de cetateni.
Se trece la ordinea de zi:
- -In intervalul de la ultima sedinta a fost adoptata hotararea referitoare la „Modernizare Calea Turzii” si a fost supusa aprobarii Consiliului local propunerea de amenajare a Parcului Fotovoltaic in parteneriat public-privat, decizia fiind amanata. Consiliul Civic Local, este, in continuare adept al pozitiei ca administratia locala trebuie sa rezilieze pateneriatele semnate pentru cartierele LOMB si TINERETULUI, intrucat nu au fost respectate de catre parti intelegerile legal convenite iar schimbarile de destinatie pentru aceste amplasamente trebuie sa aiba la baza studii de fezabilitate.
- -D-na Gabriella Purja prezinta actele normative de interes pentru administratia publica locala si pentru cetateni, aparute in intervalul de la ultima sedinta a CCL.
- -Dna Mihaela Beu prezinta materialul referitor la modalitatile in care agentii comerciali pot contribui la dezvoltarea durabila a societatii, expunand conceptul de dezvoltare durabila, privita si ca protectie a mediului, inlaturarea poluarii si chiar ca bunastare daca privim din perspectiva cetateanului. In urma unui sondaj de opinie pe aceasta tema, 85% din cei intervievati au fost de acord asupra rolului protectiei mediului si numai 15% au sustinut rolul preponderant al economiei ca motor al dezvoltarii durabile. Sub alt aspect dezvoltarea durabila are in vedere trei piloni: social, economic si mediu; economia si societatea fiind constranse de mediu.
Se poate afirma ca dezvoltarea durabila este cea care raspunde nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si asigura propriile nevoi.
In Romania exista un proiect de dezvoltare durabila, la Ministerul Mediului si ceea ce poate asigura o astfel de dezvoltare este intreprinderea sustenabila care poate sa dureze pe un termen “nelimitat” si care este condusa de o persoana care reuseste sa asigure imbinarea prosperitatii pe termen scurt dar si pe termen lung. O intreprindere sustenabila este aceea care este responsabila social. O afacere este copia fidela a managerului sau si tarile subdezvoltate sunt, de fapt, “submanageriate”.Societatea trebuie sa aiba responsabilitate social-corporatista, asumandu-si raspunderea cu privire la mediul inconjurator si intreaga societate, sens in care ar trebui sa-si asume obligatii chiar si dincolo de cele prevazute de lege. Se cunosc asamenea societati, in Romania ele fiind corporatiile multinationale. Este de remarcat faptul ca Romania emite o cantitate mai scazuta de gaze cu efect de sera, ceea ce ii ofera posibilitatea de a negocia in conditii avantajoase cotele alocate si neutilizate cu alte state mai poluante.
D-nul Pop Iosif arata ca aceasta situatie se datoreaza slabei activitati industriale si de fapt se vinde disponibilitatea de a munci a tarii. - -D-nul Isaia Maghear expune materialul cuprinzand “Obligatiile de plata catre Fondul de Mediu potrivit OUG 196/2005.”, atasat.D-nul E.Tudose arata ca materialele prezentate au scos in evidenta necesitatea reducerii poluarii in toate sectoarele. Sub acest aspect trebuie intensificate masurile ce se impun pentru colectarea selectiva a deseurilor, inclusiv a celor menajere, autoritatile neluand toate masurile necesare, desi locuitorii municipiului sunt pregatiti pentru acest demers. Propune stabilirea unor zile in care sa se adune in anumite locuri deseurile reciclabile, pe cartiere. Pe de alta parte semnaleaza faptul ca, containerele speciale pentru aceste deseuri (plastic, hartie, altele) sunt amplasate astfel incat sunt greu accesibile cu un mijloc de transport auto, nefiind posibila stationarea in apropierea acestora. Arata de asemenea ca masura luata de tranzitare a Clujului cu mijloacele pt. transport a deseurilor menajere prin municipiu este o sursa de poluare si se impun masuri in acest sens.
- -D-nul E.Tudose arata ca rostul CCL este printe altele si acela de a atrage atentia asupra unor “gafe” ale autoritatilor publice locale si de a insista pentru inlaturarea lor. Sub acest aspect intelege sa atraga din nou atentia asupra solutiei total nepotrivite alese de autoritati privind trasarea autostrazii Transilvania, care este si mai costisitoare si are o serie de inconveniente privind accesul in municipiu.Varianta cea mai buna – si care a fost propusa de cei mai buni specialisti – ar fi fost traseul pe partea estica a orasului, varianta mult mai accesibila si mai economicoasa. In ceea ce priveste transformarea proiectului ”Cartierul tineretului” in Parc Fotovoltaic, considera ca este o propunere lipsita de valoare economica, mai mult decat atat, orasul va pierde 200 ha teren intravilan foarte potrivit constructiei de locuinte in favoarea unui proiect insuficient documentat, pagubos si chiar ilegal, asa cum s-a aratat si in sedinta Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca. Propune exprimarea unui protest ferm din parte CCL si sustinera hotararii de respingere a proiectului initiat de Primarul municipiului.
CCL ADOPTA HOTARAREA DE A SE REDACTA O SCRISOARE CATRE CONSILIUL LOCAL IN CARE SA SE ARATE PUNCTUL DE VEDERE EXPRIMAT.
D-nul A.Coltor propune CCL sa exprime un punct de vedere in legatura cu Parcul Detunata, unul din cele mai frumoase locuri ale Clujului, care sa asigure si pe viitor folosinta pasnica de catre adulti si copii, fara accesul cainilor.
D-nul E. Tudose sustine propunerea, sugerand ca solutie amenajarea unui loc special, delimitat, pentru accesul liber al cainilor de companie.
D-nul I.Pop transmite din partea d-lui Ungureanu (absent din motive obiective) propunerea ca CCL sa ceara public sa fie repusa pe soclul grupului statuar Matias Rex placuta cu textul apartinand lui N.Iorga.
D-nul E.Tudose propune o varianta, in sensul de a amplasa o piatra din acelasi material ca si soclul statuii, alaturata acesteia in care sa se incorporeze placuta de mai sus, varianta fiind considerata ca rezonabila de persoanele prezente.
D-nul I.Maghear conchide in sensul ca lucrarile sesiunii CCL au fost deosebit de interesante, materialele prezentate sunt de mare interes si contin aspecte foarte importante. De asemenea, propunerile facute de membrii CCL si hotararile adoptate trebuie aduse la cunostinta autoritatilor locale, pentru a se avea in vedere la solutionarea problemelor urbei. Materialele prezentate vor fi atasate comunicatului de presa.
Se declara inchise lucrarile sesiunii.
Secretariatul Consiliului Civic Local
Proces verbal incheiat cu ocazia reuniunii lunare a
Consiliului Civic Local Cluj
din data de 20 aprilie 2011,
Au participat membrii Consiliului Civic Local si invitati.
Domnul presedinte de sedinta,Iosif Pop declara sedinta deschisa .
Anunta modificarea,in parte,a ordinii de zi comunicate in sensul ca materialul d-nei Simona Serban va fi prezentat intr-o alta sedinta, din motive obiective.
D-nul presedinte anunta de asemenea ca reuniunea are un oaspete de seama in persoana d-lui ministru,profesorul Vasile Puscas.
Se trece la ordinea de zi:
- -In intervalul de la ultima reuniune a CCL,Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca a adoptat mai multe hotarari dintre care cele mai importante vizeaza actualizarea organigramei Primariei, reorganizarea serviciului de asistenta sociala, demararea lucrarilor la Aquaparc, alocarea unor sume de bani pentru sustinerea unor echipe de fotbal, organizarea licitatiei pentru externalizarea activitatii de amenajare si intretinere a spatiilor verzi,etc.Pozitia publica a Consiliului Civic Local,a fost si ramane acceasi:”banul public nu trebuie sa fie alocat afacerilor private din fotbal”.
Se mai aduce la cunostinta celor prezenti ca perioada afectata depunerii de amendamente si propuneri la proiectul PUG-ului s-a epuizat,dar societatea civila trebuie sa-si aduca in continuare contributia la asigurarea dezvoltarii corecte a municipiului,care sa raspunda cel mai bine interesului general,motiv pentru care respectarea prevederilor Legii 52/2003 si 544/2001 trebuie urmarita si aplicate cerintele imperative. - -D-na Gabriella Purja prezinta lista actelor normative de interes general aparute de la ultima reuniune,
- -D-nul Pop Iosif prezinta Evolutia economiei locale din Judetul Cluj in perioada 2007-2010.Astfel, daca in anul 1990 in economia romaneasca erau 8,1 milioane angajati, la finele anului 2009 acest numar a scazut la 4,3 milioane,declin ce a continuat si in anul urmator.In anul 1990 nr. Pensionarilor, pe tara, era de 2,5 milioane,crescand la 5,7 milioane pana in anul2010 ,ponderea fiind in1990 de 1 pensionar la 3 salariati, ajungand la 1,4 pensionari la 1 salariat…
Judetul Cluj s-a inscris in trendul national in perioada 1990-2009, dar in anul 2010 se poate constata o accelerare a revenirii din criza a economiei Clujului.
Cu o populatie pe judet de 690.299 locuitori,din care 306.009 in MunicipiulCluj-Napoca in ultimul an majoritatea indicatorilor economiei locale au crescut,productia industriala inregistrand o crestere de 23,1% cifra de afaceri din industrie de 25,5%, comertul exterior de 60,7%,aceste date fiind raportate la anul 2009.
In anul 2010 numarul de salariati a scazut ,insa a crescut numarul pensionarilor(in 2010 fata de 2009).
Numarul somerilor a coborat la 15.697 persoane/judet ,rata fiind de 4,5%.
Tendinta pozitiva a continuat in primele luni ale anului 2011,ceeace a dus la cresterea castigului mediu net pe judet de la 1414- februarie 2010 la 1506-februarie 2011.
Datele de mai sus confirma linia revenirii din recesiune dar relansarea economica consistenta ramane un deziderat.Fondurile europene alocate Romaniei, investitiile Straine, reinvestirea economiilor locale, sunt principalul suport de revenire la cresteri economice si la sporirea numarului de angajati. - -D-nul Deac Dorin-director al ORC in expunerea sa arata ca dinamica populatiei judetului se regaseste si in dinamica societatilor comerciale.,in perioada de dupa anul 2007 constatandu-se o descrestere a numarului societatilor comerciale, ca urmare a lichidarilor judiciare sau voluntare, a suspendarii activitatii unora dintre ele, a cererilor formulate in justitie de ORC,dar si din cauza infiintarii unui nr. mai mic de noi societati comerciale, an-de-an.Astfel daca in 2007 s-a infiintat 5500 noi societati, in 2010 nr. acestora a fost de numai 2200.
Situatia de mai sus se datoreaza mai multor cauze ,important fiind efectul unor acte normative de natura fiscala.Cu toate aceste neajunsuri ,judetul Cluj se situeaza pe locul 2 la nivel national din punct de vedere al nr. de firme si investitii,ponderea cea mai mare revenind Municipiului Cluj-Napoca.
D-nul Iosif Pop arata ca avem privilegiul de a ne bucura de prezenta d-lui ministru,profesorulVasile Puscas ,domnia sa fiind unul din cei mai buni negociatori ai tarii,avand acum posibilitatea de a masura efectele misiunii domniei sale..
Inainte de a-si exprima punctele de vedere privind temele aflate in discutie, d-nul prof. Vasile Puscas o prezinta pe d-na Hilde Galos, director si colaborator in Banca Transilvania, pentru a ne expune politicile desfasurate de aceasta banca vis-à-vis de nevoia economiei romanesti de absorbtie a fondurilor europene.
D-na Galos arata ca Clujul se afla pe un plan cel putin egal cu capitala ,avand in vedere istoria sa si cultura.Banca Transilvania si-a stabilit ca scop gasirea unor metode de interventie in procedurile de accesare ale fondurilor europene, pornind de la dificultatile de ordin birocratic si chiar financiar cu care se confrunta solicitantii.In acest demers s-a avut in vedere necesitatea accesarii acestor fonduri pentru depasirea situatiei in care se afla economia,dar si posibilitatea obtinerii lor avand in vedere experienta altor tari,fiind amintita sub acest aspect Polonia.
In concret ,banca a facut oferte de sustinere cu finantari, atat pe termen lung-in completarea aportul personal al intreprinzatorilor- cat si pe termen scurt-rambursabil dupa accesarea sumelor si finalizarea proiectelor.In acest mod beneficiarii pot detine mijloacele financiare necesare demararii activitatii. Nu in ultimul rand ,banca realizeaza o serioasa analiza financiara, oferind”scrisoarea de confort” ce garanteaza credibilitatea solicitantului.Doreste sa sublinieze ca in regiuneaTransilvania se constata o seriozitate deosebita in obtinerea unor finantari pentru proiecte pe termen lung.
D-ul prof. Vasile Puscas arata ca sunt in adevar plangeri referitoare la birocratie, cea romaneasca depasind-o pe cea din alte tari.Aceasta situatie se datoreaza in mare masura neincrederii in modul de gestionare a fondurilor europene,existand tendinta autoritatilor de a se asigura cu”hartii si dosare”.Cu toate acestea, situatia nu este insurmontabila,insa este necesara schimbarea filozofiei solicitantului.Astfel acesta trebuie sa aiba in vedere ca important este sa investesti din resurse proprii si nu sa atepti doar fonduri europene.Aceste fonduri au ca scop dezvoltarea Romaniei pe termen lung astfel ca proiectele trebuie sa aiba in vedere in principal productia.
De altfel, Romaniei ii lipsesc politicile publice, situatie in care proiectele sunt mai degraba aleatorii si nici nu se urmareste consecvent realizarea lor.
D-nul prof Vasile Surd, subliniaza ca in adevar, lipsa politicilor publice a dus tara in situatia necheltuirii fondurilor europene.
D-nul Augustin Fenesan puncteaza, de asemenea, ca exista multe proiecte care insa nu sunt realizate datorita conditiilor politice si datorita nerespectarii obligatiilor chiar de catre Guvern.in ce priveste cofinantarea proiectelor.
D-na Ana Ludusan-LADO-CLUJ-mentioneaza ca pentru organizatiile neguvernamentale obtinerea unor fonduri europene este aproape imposibila din lipsa fondurilor proprii necesare cofinantarii,pierzandu-se in acest mod initiative foarte bune.
D-nul Aurel Coltor arata ca fara investitiii serioase in productie ,care sa duca la crearea unor locuri de munca nu se va putea recupera scaderea dramatica a economiei tarii si nu se vor putea inlatura dezechilibrele relevate in materialele prezentate.
Concluzionand asupra problemelor discutate in reuniunea de azi,presedintele de sedinta arata ca din discutii si expuneri rezulta ca dupa 20 de ani,ne lipseste inca:- o economie bazata pe politici publice reale si planificare strategic,menite
- sa puna in practica strategia economica de ansamblu,
- o industrie competitive si diversa,
- o cercetare aplicata inca din interiorul universitatilor,
- o baza larga de specialisti implicate inca din zona guvernamentala pt.performanta.
La intrebarea “Ce-i de facut “?Consiliul Civic Local are un raspuns foarte direct si simplu:”SA NE INTOARCEM LA MUNCA SI LA DISCIPLINA SI SA INCEPEM SA PREGATIM,IN FAMILIE SI IN SCOLI,CLASA POLITICA DE CARE ARE ROMANIA NEVOIE”.
In incheiere D-nul Iosif Pop arata ca exista o solicitare din partea D-lui Radu Andreica ,-in calitate de candidat din partea societatii civile pentru CSM-pentru o exprimare de voina publica a Consiliul Civic Local,prin care sa solicitam Presedentiei si Senatului Romaniei, deblocarea procedurii de desemnare a reprezentantilor societatii civile in organul mai sus aratat ,fara de care activitatea institutiei nu se poate desfasura in bune conditii.
Membrii Consiliului ,cu unanimitate de voturi sustin cererea formulate de d-nul Radu Andreica.
Reuniunea lunii mai,se va desfasura pe data de 18 mai 2011 si urmeaza sa fie prezidata de dl. Ing.Isaia Maghiar.
Secretariatul Consiliului Civic Local
Comunicat de Presa
al reuniunilor Consiliului Civic Local Cluj-Napoca
din 16 martie 2011
Membrii CCL si invitatii prezenti la reuniunea care a avut loc in data de 16 martie 2011 in sala de sticla a Primariei Cluj-Napoca au dezbatut temele ordinii de zi prealabil anuntate:
- Exprimarea pozitiei CCL cu privire la ultimele hotarari adoptate de catre Consiliul Local Cluj-Napoca
- Apa Clujului
- 2.1. Amenajarile hidro din bazinul Somes
- 2.2. Sursele de apa potabila ale Clujului
- 2.3. Proiectele de apa-canal pentru Municipiu (realizate, in curs de realizare sau in stadiu de proiect)
- 2.4. Arhitectura Clujului, oras asezat pe cursul raului Somes.
- Diverse probleme sesizate de cetateni
Sedinta a fost condusa si dezbaterea a fost moderata de ing. Petre Ungureanu – membru al CCL.
La reuniune au participat membrii CCL – dl. Iosif Pop, d-na Purja Gabriella, d-na Ludusan Ana, dl. Isaia Maghear, dl. Ionel Vitoc; arhitecti – arh. Gh. Elkan, arh. Emanoil Tudose, arh. Vasile Mitrea dl. Marius Bichescu; ONG-uri de mediu – dl. Korosfoy (Asociatia Floarea de Colt) si dl. Radu Mititeanu (Clubul de Cicloturism).
Autoritatile au fost reprezentate prin: dl. Pepine Aurel – Directia Silvica Cluj, dl. Pacurar Bogdan – Consiliul Judetean Cluj, dl. Szekely Daniel – Garda Nationala de Mediu Comisariatul Regional Cluj, dl. Sofronie Costica – Apele Romane A.B.A. Somes-Tisa, dl. Iacob Mihai – C.A. Somes SA. La reuniune au mai participat cetateni, studenti interesati de subiectul dezbatut, respectiv dl. Emil Aluas – candidat la Primaria Cluj-Napoca, alegerile din 2012.
- La primul punct, sustinut de Mosescu-Dobra Imola, au fost retinute urmatoarele exprimari de pozitii:
- Este nevoie de o comunicare mai intensa intre Regii si Consiliul Local, Primarie, astfel incat sa nu mai apara situatii precum ceea de la RADP unde din lipsa de interes (RADP nu a facut recurs la un proces finalizat in 2009) conturile RADP au ajuns sa fie blocate
- Este binevenita aprobarea indicatorilor tehnico-economici din Studiul de Fezabilitate al proiectului “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj” – un prim pas in ceea ce priveste colectarea selectiva al deseurilor,
- Este de salutat interesul manifestat pentru o problema discutata si in CCL privind faptul ca in spitalele din Cluj nu sunt tratate numai pacienţi din municipiul Cluj-Napoca, ci din toată ţara, insa costurile aferente sunt platite din banii clujenilor.
Dl. Pop a mai adaugat:
- - este de salutat faptul ca au aparut rezultatele concursului de idei “Centrul Multifunctional Transilvania – trebuie insa sa ramanem atasati de subiect si sa continuam lucrarile;
- - legat de spargerile efectuate de catre EON-Gaz; Primaria, EON-Gaz si experti din domeniu ar trebui sa gaseasca o alta amplasare a conductelor de gaz, nu in mijlocul drumurilor,
- - este un lucru pozitiv ca se lucreaza si la PUG; probabil ca pana-n mai, cand in cadrul CCL subiectul principal de dezbatere va fi PUG-ul o sa se regaseasca in PUG si propunerile CCL (ex. Cele legate de mediu nu se regasesc inca),
- - curatenia de primavara se deruleaza cam greu,
- - este de laudat ca se face instruirea functionarilor publici.
La scrisoarea trimisa catre consilierii locali am primit 2 raspunsuri positive, nici un raspuns negativ.
- La prezentarea “Apa Clujului”, dl. Petre Ungureanu a prezentat amenajarile hidro din bazinul Somes, sursele de apa potabila ale Clujului, dupa care reprezentantii autoritatilor, arhitectii, expertii de mediu au venit cu completari.Au fost retinute urmatoarele idei legate de apele care ajung in Cluj:
- - in Romania calitatea apei este foarte buna, insa aceasta calitate superioara al apei trebuie mentinut pana-n Cluj-Napoca – exemplul Sudului Frantei unde apa din MONT BLANC are aceleasi calitati si in MARSEILLE datorita grijii deosebite a locuitorilor localitatilor riverane, insa acest lucru este infirmat de realitatea din Ardeal unde localitatile Belis, Doda Pilii, Somes Cald, Gilau si Floresti polueaza una dintre cele mai bune ape potabile din tara APA DIN MUNTII APUSENI! Dovada: pe gratarele barajelor BELIS, TARNITA , SOMESUL CALD, GILAU 1,2, FLORESTI 1,2, CLUJ 1,2, se strang anual sute de tone de gunoaie si PET-uri (dl. Ungureanu)
- - lucrarile efectuate acum 100-200 de ani au fost bine gandite, insa din pacate s-a renuntat la ele (dl. Sofronie – Apele Romane)
- - in cazul unor calamitati barajele (de la Tarnita, Gilau ) sunt bine facute si amenajarile cursurilor de apa pana-n Cluj sunt facute, insa sunt probleme la cursul apei de dupa Cluj (dl. Ungureanu)
- - sursele de apa ale Clujului (Tarnita, Fantanele, etc.) ajung pentru urmatoarele 50 de ani, insa calitatea apei trebuie protejata si prin introducerea alimentarii cu apa si a canalizarii localitatilor de langa aceste surse de apa (dl. Sofronie – Apele Romane)
- - Sursa de apa de la Floresti trebuie protejat si mentinut, fiindca este rezerva strategica de apa al Clujului si nu o zona de pescuit. Este distrugator faptul ca Consiliul Judetean nu permite introducerea acestei surse de apa in PUG-ul nici unei localitati (nici la Cluj-Napoca nici la Floresti), fiindca astfel nu este asumat nici o responsabilitate din nici o parte (dl. Ungureanu).
- - toate localitatile si asezarile turistice din valea Somesului Rece polueaza apa care ajunge la Cluj, astfel incat este nevoie de inspectii de mediu si de eforturile conjugate ale firmelor din domeniu pentru a proteja si a mentine curata apa. Inclusiv padurile care insotesc cursul apei trebuie protejate, fiindca si ele contribuie la mentinerea calitatii apei (dl. Ungureanu)
- - controalele Garzii de mediu sunt controale post factum prin care se amendeaza o situatie existenta; problema ar trebui eliminata din inceput – trebuie aplicat legislatia din faza de autorizare (Inspectoratul in constructii, Apele Romane nu trebuie sa-si dea acceptul numai dupa ce se verifica ca intr-adevar sunt indeplinite conditiile astfel incat sa nu se produca poluare). In acelasi timp trebuie realizata canalizarea zonelor limitrofe cursurilor de apa (Isaia Maghear)
Privind portiunea Somesului din Cluj-Napoca si celelalte surse de apa din Cluj-Napoca au fost retinute urmatoarele idei:
- - Clujul a pierdut momentul in care Orasul se putea intoarce cu fata catre cursul raului Somes, in momentul in care Compania “APELE ROMANE” au avut proiectul si fondurile necesare pentru “CONSOLIDARE MALURI”, arhitectul Sef al Clujului la acea data, desi pus in tema cu privire la posibilitatea avizarii acestui proiect cu o completare privind amenajarea peisagistica a malurilor si completarea cu alei pietonale a preferat sa nu dea curs unei parghii care ar fi adus argumente in plus pentru Cluj in competitia pentru “CAPITALA EUROPEANA” (dl. Ungureanu)
- - consolidarea malurilor Somesului pe tot parcursul orasului de catre Apele Romane a fost si o oportunitate de amenajare peisajistica a malurilor de catre Administratia publica Locala, insa de care nu s-a tinut cont. Amenajarea malurilor putea fi corelate cu proiectele din oras. Din cauza lipsei de raspuns varianta lucarii de beton a fost ales castigator, fiind considerat mai eficient (dl. Sofronie – Apele Romane).
- - in acest moment UE nu mai agreaza amenajarile din beton; insa in acelasi timp se pot obtine fonduri europene pentru amenajari si consolidari impotriva inundatiilor, chiar daca apele in cauza nu sunt in administrarea Apelor Romane (dl. Sofronie – Apele Romane)
- - in zonele unde nu s-au efectuat lucrari, se pot alege variante mai estetice, insa acolo unde malurile au fost consolidate pot fi amenajate numai zonele limitrofe; foarte important fiind protectia impotriva inundatiilor (dl. Sofronie – Apele Romane)
- - o mare problema este faptul ca firmele au fost improprietarite cu terenurile limitrofe malurilor, ceea ce nu a fost corect – toate terenurile de inters public trebuiau retinute – vezi problemele de la canalul Morii (arh. Elkan)
- - conform conventiei UE culoarele de protectie nu trebuiau retrocedate, intreaga raspundere pentru acest lucru apartinand Primariei (d-na Ludusan)
- - canalul Morii, respectiv paraurile care traverseaza Clujul apartin administratiei Publice Locale si nu Apelor Romane (dl. Sofronie – Apele Romane)
Dl. Iacob Mihai de la Compania de Apa Somes a prezentat istoricul companiei din anii 1876 cand au fost date in folosinta primele conducte de apa care plecau din centrul orasului pana-n prezent, cand compania opereaza in 2 judete. Pentru mai multe detalii va rugam sa consultati prezentarea atasata.
La intrebarea “Ce este de facut in continuare, pornind de la situatia actuala?”, cei prezenti au formulat urmatoarele raspunsuri:
- - este nevoie de o lege prin care sa se adopte stategia nationala privind amenajarea cursurilor de apa (dl. Sofronie – Apele Romane)
- - este nevoie de un city manager independent politic si un arhitect sef care sa coordoneze dezvoltarea orasului, el sa stie ce fac cei de la gaz, electricitate, etc. sa le ghideze si sa se ocupe de proiectele de ansamblu ale orasului (dl. Ungureanu, arh. Tudose)
- - culoarul Somes are nevoie de un masterplan urbanistic, administatia locala ar trebui sa comande studii de specialitate pentru cursul Somesului (arh. Elkan)
- - se pot face PUD-uri separate pentru cele 4 portiuni ale Somesului (pana-n str. Horea, str. Bucuresti, pana-n podul de cale ferata, dupa podul de cale ferata, zona industriala) cu preocupari, gandiri diferite (arh. Elkan)
- - ar trebui elaborat un studiu de valorificare al Somesului, fiecare zona verde ce rol poate avea, care sa fie inclus in noul PUG – vezi Timisoara, Oradea (arh. Mitrea)
- - in acelasi timp este nevoie de continuitatea proiectelor si a preocuparilor, de o gandire in ansamblu in care sa fie imbinate atat cerintele functionale cat si cele spirituale, estetice (arh. Mitrea, arh. Vitoc)
- - PUG-ul trebuie gandit in 3 etape – pe termen lung de 50 de ani cu o viziune de peste 100 de ani (ex. Culoarul Somesului, aeroportul international), pe termen mediu pe 15-25 de ani, pe termen scurt – 4 ani (necesitatile imediate) (arh. Vitoc)
- - este obligatorie introducerea in PUG a zonei POMPE APA CLUJ, una dintre sursele de avarie pentru municipiu (dl. Ungureanu)
- - este de asemenea recomandabil ca zona MALURILOR SOMESULUI sa fie preluata de la APELE ROMANE si sa intre in administrarea Primariei care sa o trateze ca pe o zona de agrement, odihna si sport (dl. Ungureanu)
- - este de asemenea imperios necesar un PUG pe termen IMEDIAT(1-5) ani , MEDIU (5-10)ani, si de PERSPECTIVA, (10-25)ani, care sa trateze VALORIFICAREA CURSURILOR DE APA CARE STRABAT URBEA intr-o conceptie arhitectonica compatibila cu dorinta de a face din Cluj un oras compatibil cu o CAPITALA CULTURALA EUROPEANA (dl. Ungureanu)
- - este nevoie de studii de amplasament prin care sa apara preocuparea pentru proiectare, gandire pe termen lung, fiindca investitiile pe termen lung nu se pot face dupa viziuni pe termen scurt – ex. In cazul Filarmonicii, Tetaromului au fost luate in considerare numai cate o locatie (arh. Mitrea)
- - se pot obtine fonduri europene pentru amenajari si consolidari impotriva inundatiilor, chiar daca apele in cauza nu sunt in administrarea Apelor Romane (dl. Sofronie – Apele Romane).
Probleme sesizate de catre cetateni:
- - Malul Somesului e plin de gunoaie, cine trebuie sa le curete? (d-na Purja) – este obligatia Administratiei Publice Locale, raspunde dl. Sofronie – Apele Romane.
- - Cand vin ploile, iese apa din canalizare (dl. Pop) – in acest moment se curate canalizarea de tot nisipul si noroiul care s-a adunat in timpul iernii, raspunde dl. Iacob Mihai de la Compania de Apa Somes.
Urmatoarea reuniune al CCL va fi pe data de 20 aprilie 2011.
Biroul de comunicare CCL.