Reuniunea CCL – 21.02.2019.

CONSILIUL CIVIC LOCAL CLUJ-NAPOCA
Data reuniunii: joi, 21 februarie 2019
Locul de desfășurare: Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca
Președinte de ședință: Dl. Laurențiu Căpușan

 

 

1. Stadiul atingerii proiectelor promise de către parlamentari clujenilor în campania electorală de alegeri sau la întălnirea cu membrii CCL, din 17 noiembrie 2016 și 21 septembrie 2017.
2. Modalitățile în care este posibilă susținerea proiectelor de infrastructură ale Clujului și ale Transilvaniei de către toți parlamentarii clujeni.
3. Propuneri de teme pentru legiferare – susținute de către parlamentarii de Cluj, membrii CCL, cetățeni - pentru următoarele sesiuni parlamentare.
4. Guvernarea României și răspunderea clasei politice în fața electoratului

 

 

PROCES VERBAL

al reuniunii Consiliului Civic Local Cluj-Napoca din 21 februarie 2019

 

La reuniune participă domnul senator, Laszlo Attila președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, membri ai Consiliului Civic Local Cluj-Napoca – prof. Vasile Surd, ing. dr. Petre Ungureanu, ing. Dan Drăghiciu, ing. Dan Bologa, ing. Laurențiu Căpușan, prof. ec. Radu Mleșniță, ec. Iosif Pop, av. Andrada Marc, reprezentanți ai presei locale precum și cetățeni interesați de temele abordate.

În deschiderea ședinței, domnul Laurențiu Căpușan prezintă ordinea de zi:

1. Stadiul atingerii proiectelor promise de către parlamentari clujenilor în campania electorală de alegeri sau la întălnirea cu membrii CCL, din 17 noiembrie 2016 și 21 septembrie 2017.
2. Modalitățile în care este posibilă susținerea proiectelor de infrastructură ale Clujului și ale Transilvaniei de către toți parlamentarii clujeni.
3. Propuneri de teme pentru legiferare – susținute de către parlamentarii de Cluj, membrii CCL, cetățeni- pentru următoarele sesiuni parlamentare.
4. Guvernarea României și răspunderea clasei politice în fața electoratului.

 

În continuare, acesta menționează că este profund dezamăgit de lipsa de disponibilitate și dialog a parlamentarilor clujeni cu cetățenii, mai ales în condițiile în care din cei 14 parlamentari trimiși de clujeni la București să ne reprezinte, doar unul singur a participat la dezbaterea organizată anual cu parlamentarii clujeni și anume domnul senator Laszlo Attila.

Domnul Iosif Pop adaugă că sunt multe aspecte ale vieții sociale, economice, politice și așa mai departe care ar trebui puse “fața în față”, astfle încât să se poată face un schimb de idei – cum a fost posibil la reuniunea din septembrie 2017 – pentru că nu este suficient un mecanism unilateral de furnizare de informații. De asemenea, subliniează faptul că a discutat personal – ori prin domnul Barna – cu toți parlamentarii clujeni și a obținut promisiunii de participare la dezbatere. Absența dumnealor și neonorarea cuvântului dat în urmă cu două saptămani nu poate decat să puna la îndoiala mandatul primit de la cetățeni pentru viitoarele alegeri dar și onorabilitatea fiecăruia.

Domnul Iosif Pop referindu-se la primul punct din ordinea de zi prezintă pe scurt “scrisoarea” – disponibilă aici – transmisă președinților celor două camere ale Parlamentului, cu propunerile avansate de catre cetățenii clujeni pentru amendarea legislației din diferite domenii de activitate (cinci propuneri rămase fara modificare legislativă cer repunerea lor în dezbaterea sesiunilor următoare).

La punctul doi din ordine a de zi, domnul Radu Mleșniță consideră că pentru un ”Clujean-din-Cluj” este total nefirească ignorarea de către parlamentari a participării lor la întâlnirea anuală cu reprezentanții societații civile, amânată pentru aceștia din ianuarie în februarie, arătând că doar după un an și la fel cum au procedat și ceilalți din legislaturile anterioare, „reprezentanții clujenilor la mitici au devenit reprezentanții miticilor la Cluj”.

Apoi a enumerat câteva dintre propunerile sale la care cere sprijinul parlamentarilor clujeni. Prima privește reluarea legături pe calea ferată existentă între AEROPORT și gară prin amenajarea unei platforme/peron din beton de 80-100 m acoperită, între gardul NAPOCOM și calea ferată de triaj legată de magistrală, a gării CLUJ EST (redenumita Cluj AEROPORT International); negocierea cu cei 2 proprietari pentru accesul pasagerilor – de la trecerea de pietoni cu semafor a sensului giratoriu din fața AEROPORTULUI până la această platformă/peron (cca. 190 m); completarea Mersului Trenurilor cu o oprire de 1-2 minute la această platformă/peron a numeroaselor trenuri aparținând celor 3 companii feroviare interesate, ce trec pe magistrala de langă AEROPORT. Apoi a subliniat că „această propunere este firească, simplă și ieftină cu decizia la Cluj-Napoca (nu la București), o soluție veche dar actuală pentru rezolvarea accesului direct la AEROPORT a celor peste 3 milioane de calatori din regiune și care presează tot mai mult asupra traficului, parcărilor, creșterii poluării și scăderii calității vieții în Smart City Cluj. Primăria Cluj-Napoca/CL în colaborare cu CJ trebuie să valorifice la maxim toate resursele locale existente și evidente”.

A doua propunere privește accesarea/utilizarea fondurile europene, cele regionale gestionate de ADRNV Cluj, dar în special cele direct de la Brussels până în ultimul ceas – 2019. În acest sens, colaborarea dintre specialiștii din Primărie/Consiliul Local, Consiliul Județean și parlamentarii clujeni este esențială ACUM, pentru a nu se mai acționa cu miopie sau cu „frâna de mână trasă” (restul propunerilor si planșelor sunt disponibile aici).

Domnul Petre Ungureanu susține că printre elemente care stau la baza unei politici bune unul dintre ele e dialogul cu cetățenii. „Suntem aici o mână de oameni care de ani de zile am făcut niște propuneri pentru comunitate, propuneri cărora li s-au dat curs și categoric toate astea au dus la oarecare prosperitate în domeniile pe care le-am abordat, ideea că niște oameni care au ceva de spus în meserie încearcă să își împărtășească experiența de o viață și să o pună în slujba comunității este un lucru extraordinar, de apreciat, iar în momentul în care ne-am hotărât să acordăm o atenție deosebită celor pe care i-am propus și pe care i-am ales să ne reprezinte în cele doua camere ale Parlamentului nu am făcut-o formal – pentru că atunci când i-am invitat, le-am prezentat problemele Clujului,  le-au preluat cu entuziasm, unii dintre ei care au fost mai abili în momentul următor și au ieșit la conferința de presă cu ideile proaspete în brațe și-au completat platforma electorală. Tot ce doream noi era ca o dată pe an să ne întâlnim cu cei pe care i-am învestit cu toată încrederea noastră și să purtăm un dialog, în special în situația în care vedem în ultimele luni niște acte de guvernare teribil de vătămătoare pentru societatea de astăzi, pentru generațile viitoare și care ridică niște semne de întrebare asupra celor pe care i-am ales acolo. Cum se poate, ca oameni de meserie și oameni cu abilități politice remarcabile, din social-democrația clujană să permită ca această structură să fie condusă la vârf de o grupare de calitatea profesională îndoielnică cu o prestație politico-administrativă atât de jalnică. Precizez că Societatea Civilă din Cluj nu intenționează să facă un comentariu politic, dar în situația actuală, structura de conducere de la vărful Social Democrației și-a pus amprenta de incultură, de incompetență și de corupție, asupra Administrație de Stat la cel mai înalt nivel. O administrație proastă afectează întreaga țară, inclusiv Clujul, comunitatea care are standarde de calitate cu totul diferite decât cele propuse de actualul Guvern.”

Domnul Laurențiu Căpușan consideră că ar fi necesare următoarele amendamente la legea retrocedărilor – „constituirea în subordinea Ministerului Pubic { Parchetului General } a unui departament de cercetare a documentelor anexa la Tratatul de pace de la Paris, privind lista celor despăgubiți ca «optanti» la relocarea lor pe alte teritorii înafara României, urmând ca toate acele retrocedări să fie anulate și proprietățile trecute în patrimoniul statului român;  introducerea unui amendament la legea nr. 10 privind sancțiuni dure pentru cei care fraudulos au obținut retrocedări deși erau mostenitori ai unor criminali de război dovediti și condamnați de instanțe de judecată, și anularea retrocedărilor respective – la fel pentru cei care pe baza unei coincidențe de nume și declaratii făcute în fața unui notar s-au dat drept moștenitori ai unor familii cu proprietăți nerevendicate din diferite motive; confiscarea acelor proprietăți retrocedate unor terțe persoane ca cumpărători de «drepturi litigioase» atata timp cat acesti cumpăratori nu au demonstrat proveniența imenselor sume de bani pentru răscumparare, acestia urmarind de fapt spălarea banilor obtinuți ilicit după revoluție”.

Domnul Iosif Pop aduce în discuție OUG 114/2018 și efectele pe care le produce:  „în primul rând, vorbesc în nume personal, în calitate de membru fondator al Băncii Transilvania pe care am condus-o în primii 10 ani până s-a așezat pe picioare și a caștigat  notorietate; pe partea de taxare consider că această ordonața e neprofesională (poziția oficială a BT disponibilă aici), dacă cineva nu posedă elemente primare de gândire economică și bancară, nu cred că e indicat să faca reglementări în acest domeniu – dacă vrei să obții dobânzi mai mici nu cu roborul lucrezi. Sunt la un pas de a distruge sistemul bancar. Dacă te uiți la datele statistice – activele bancare pe care vor să le taxeze – nu poți să vii și să spui ca pe aceasta cale sporesti rolul creditului în economie. Am fi avut alte soluții, dar pentru ca să ai soluții și să apelezi la ele, să-ți satisfaci nevoia de venit suplimentar la buget, cel mai simplu este să discuți cu contribuabilul.  Discuți și acolo găsești soluții. Ce soluții are Guvernul României la dispoziție, facile, la îndemână oricui? Multe, doar să știe să le exploateze. Prima: la nivel de Uniunea Europeană s-a legiferat pentru toate țările că impozitul pe profit se plătește în țara unde se realizează profitul dar asta nu înseamnă că companiile cu abilități, cu foarte buni juriști și economiști vor lăsa profitul în țară, adică evaziunea până la urmă este meseria celor care speculează carențele legislative. Noi aici nu aș zice că avem o carență legislativă, avem specialiști extrem de puțini și poate superficiali sau dezinteresați care ar trebui să cunoască legislația privind prețurile de transfer. Profiturile se duc afară, pe structuri de grup, prin prețuri de transfer. La câte companii străine sunt în țară poți să aduci în bugetul statului miliarde de euro, nu exagerez, dar trebuie ca fiscalistii să știe legislația prețurilor de transfer, să știe șă controleze, să cunoască circulația banilor. A doua sursă este la personalul bugetar: la o populație numeric scăzută la 17-18 milioane locuitori tu Stat nu sporești numărul personalului bugetar- ori la noi în administrație sunt peste 7% din total populație , optim ar fi undeva sub 5%. A treia resursă- nu o să fac referire la marea evaziune fiscală desi ea există – sunt regiile Statului, care de 30 de ani lucrează cu pierdere și nu au niciun profit și nici o susținere baneasca”. La final, conchide : “lasați sistemului bancar șansa să crească și operați cu parghii financiare adecvate pentru ieftinirea creditului și pentru sporirea lui în economie”.

Domnul Vasile Surd precizează că aeroportul de la Cluj-Napoca satisface “zboruri regionale” și ar trebui „mutat” la aeroportul militar din localitatea Luna, după cum bine susținea și domnul aviator Dorin Rusu „acolo, să facem un aeroport modern, cu o linie de servire cale ferată – 40 de minute din Cluj – pentru zboruri internaționale chiar dacă sunt mai rare (…)”. De asemenea, atrage atenția asupra problemei/fenomenului plagiatul din România care trebuie smuls din rădăcini. În acest sens, consideră că nu ar strica o verificare a tuturor doctoratelor obținute în România din ‘90 încoace.

Domnul Laszlo Attila: „(…) vă rog să consemnați în procesul-verbal că la ora actuală Clujul a dispărut de pe harta politică a României cu totul; în condițiile în care, vă dau situația Senatului din 136 de membri, de obicei suntem în jur de 100/102/105 iar oposiția reusește să adune în jur 29/30 de voturi -  este o opoziție fărâmițată – am ajuns în situația în care la ora actuală în Senat și în Camera Deputaților nu trece nici o lege organică fără voturile UDMR; în cazul Senatului însemnând 69 de voturi și parcă 233 la Camera Deputaților motiv pentru care am ajuns chiar dacă nu suntem la guvernare – în fiecare luni este o ședință când se discută ordinea de zi a plenului lor din săptămâna respectivă și dacă nu reușim să ne înțelegem privind punctele care le solicităm noi, comunitățile din Transilvania să știți că nu trece nimic; așa am reușit să facem fața privind prioritățile noastre specifice și ale comunitații noastre, așa am reușit ca din acest buget să scoatem 3 miliarde de lei iar anul acesta pentru infrastructură de autostrăzi a fost prevăzut în bugetul de stat 160 de miliarde de lei, condiția ca să votăm bugetul a fost ca să se suplimenteze și așa s-a ajuns la 178 de miliarde de lei pe cele trei tronsoane principale, așa s-a ajuns ca să fie prevăzute o serie de de investiții noi în bugetul de anul acesta, și în legea bugetului de investiții, investiții noi ca de exemplu corpul de la Oncologie; am primit bani pentru continuarea devierea Someșului cu 3 milioane de lei pe porțiunea care este a aeroportului, pentru că acolo mai trebuie un pod respectiv trebuie făcut cursul care intră în sensul giratoriu – asta ceea ce ține de Cluj. Am reușit, să evităm o situație extrem de dramantică la nivelul comunităților locale și administrațiilor publice locale care vor primi veniturile realizate din impozitul pe venit în totalitate dar în paralel au primit și costurile cu asistența socială iar după  negocieri s-a ajuns ca nimeni nu va avea mai puțin, adică este un buget de echilibrare la nivel de județean care reprezintă 15% și acele autorități locale care prin noua formulă vor avea o sumă mai mică vor primi banii identici ca pentru anul trecut – în condițiile în care, răspunsul standard pentru Cluj e: de ce vă trebuie bani in plus pentru că în cazul municipiului aveți o rezervă de 251 de milioane de lei.  Deci la nivelul autoritătilor locale din România, la ora actuală sunt peste 3 miliarde de euro, vezi fonduri de rezervă pentru pentru finanțarea viitoarelor proiecte care urmează  să le câștige sau să le depună; în condițiile în care dacă luăm în calcul aportul propriu cu asigurarea cash flowului și așa mai departe, din 3 miliarde ar trebui să depună proiecte de 30 de miliarde de euro. Suma disponibilă în România nu este la nivele de 30 de miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală.”

Cu privire la “mutarea” aeroportului Cluj la aeroportul militar din localitatea Luna precizează că aceast deziderat nu este realizabil, aeroportul de acolo necesită o investiție destul de mare ca să ajungă la nivelul Otopeniul, iar o accesare de resurse, prea curând, în această direcție nu o vede posibilă. Amintește de un studiu de fezabilitate în acest sens din 1968 care prevedea dezvoltarea aeroportului, dar nu fusese „agreat” de decidenți de atunci. Astfel, râmăne aeroportul din Targu-Mureș, Cluj și proiectele în infrastructură.

La OUG nr. 114/2018, printre multele modificări atăt cu caracter economic, cât și fiscal arată că se desființează accizele plătite pentru tutun, respectiv pentru alcool, care finanțează conform Legii sănătății programele naționale și că aceste costuri vor fi acoperite din bugetul de stat „în condițiile în care, ne-am angajat că vom lua toate măsurile pentru a interveni și de a taxa toate acele substanțe care au efect direct asupra sănătății; sănătatea fiind un domeniu care este atributul fiecărui stat și fiecare stat încearcă să intervină sau să-și suplinească veniturile, iar cei care s-au apucat să taxeze, de exemplu zahărul în primul an rezultatul a fost ca Industrie Alimentară și-a modificat în proporție de 75% rețetele alimentelor –  în sensul să plătească cât mai puțin –  ca urmare, noi, suntem în situația în care avem un dublu standard față de alte țări europene la alimente. La ora actuală 41% din copii sunt supraponderali și nici nu au cultura mișcării, dacă în 2017 am cheltuit pentru diabetul zaharat 680 de milioane de lei, anul trecut am depășit un miliard iar în acest an vom depăși un miliard jumate”.

Pentru tema „optanților”, arată că ar fi bine să se tragă o linie, să se ajungă la “un moment zero”.

Domnul Iosif Pop: „Care sunt soluțiile practice pentru Spitalul Regional de Urgență dar pentru Centrul Cultural Multifuncțional( Filarmonica)?”

Domnul Atilla Laszlo: „Nu am soluții pentru Centru, am înțeles că una dintre variante ar fi un parteneriat public-privat, că s-au făcut demersuri în acest sens și pentru spital au fost niște discuții care într-un final nu s-au concretizat, sumele cerute fiind foarte mari. Propunerea mea este ca dacă ne stau la dispoziție 50 de milioane de euro pentru spital să rezolvăm accesul pe acel teren, respectiv pe drumul național și pe cel din spate, care intră în competența Consiliului Local și să facem o groapă mare și să ajungem măcar la cota 0 pentru că negocierile privind continuarea finanțărilor o să mai dureze”.

Domnul Iosif Pop: „Cum vă gândiți să tranșați statutul medicului care lucrează la stat? Nu ar trebui legiferat cine lucrează la stat și cine la privat?”

Domnul Attila Laszlo: „Prima dată trebuie să legiferam obligativitatea utilizări cardului de sănătate în toate mediile medicale, pentru că în momentul în care trebuie să iei niște decizii de politici sanitare într-o țară ai nevoie, evident, de date statistice; dacă nu știi câți pacienți ai într-o țară cu un anumit diagnostic, cum să îți bugetezi sau să te pregătești pentru ceea ce urmează iar cei mai vehemenți pentru neimplementarea acestora sunt cei din centrele universitare”.

Domnul Iosif Pop: „Întrebări pentru UDMR în legătura cu aeroportul civil de la Luna – dumneavoastră afirmați, că în Senatul României, UDMR are în mod constant 69 de voturi din 102 senatori prezenți la dezbateri și poate oricand legifera – aeroportul este inclus și în planurile de modernizare NATO, urmează acolo o lucrare imensă care ar putea cuprinde și zona de dezvoltare a aeroportului international, partea civilă. Ce poziție are UDMR?”

Domnul Attila Laszlo: Ar fi benefic dar nu știu despre acest proiect.

Domnul Iosif Pop: Puteți tranșa in timp util, în Parlament, OUG 114/2018?

Domnul Attila Laszlo: „Din punctul nostru de vedere da – au fost și reacții negative cu privire la această ordonață – adică nu poți da peste cap industrii întregi esențiale în societate dar trebuie luat în considerare și aspectul constituțional”.